1,259 matches
-
se) căca, a fute, a gusta, a mesteca, a naște, a simți, a vedea etc.) sau adjective (acru, dulce, surd etc.). Cuvintele panro manice nu pun probleme etimologice. Chiar și în cazul unor cuvinte ca sprânceană, cu mai multe soluții etimologice, toate explicațiile sunt din latină. Este greu de explicat însă de ce s-au luat din slavă cuvinte ca obraz, care corespunde fr. joue (cuvânt de origine preromanică)și gleznă, cuvânt necunoscut în toate regiunile dacoromâne, care corespunde fr. cheville < lat.
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
a împrumutat un termen din latina medievală, nucha, care avea sensul „măduva spinării“, cuvânt luat din ar. nuhă, cu același sens, care a devenit it., sp., port. nuca, fr. nuque. Termenul a fost introdus în latina medievală, cu sensul său etimologic, de medicul italian Constantin Africanul, născut la Siracuza, în secolul 11, care preda medicina la celebra școală italiană de la Salerno. Noul sens „ceafă“ apare abia în secolul 16, sub influența unui alt cuvânt arab, nukra „ceafă“, datorită faptului că, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
din nume ce denumesc gâtul, gâtlejul, deci părți ale corpului uman care cuprind mărul lui Adam: nodul grumazului, nodul gâtlejului, nodul de la gușă, osul gârliciului, oul gâtului etc. buză Este unul dintre cuvintele din terminologia corpului omenesc care pune probleme etimologice. Mulți cercetători îl consideră din substratul preroman, pentru că este prezent și în albaneză (buzë). Cuvântul este foarte vechi; există și în aromână (budză), și în meglenoromână (buză), iar regional se păstrează pronunțarea dz pentru z, la fel ca în elementele
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe de o parte, grupului consonantic brt apropiat de brf, blf, care indică ideea de „masă moale“ (cf. bolfă) și, pe de altă parte, rădăcinii expresive borh-, care exprimă zgomotul ghiorțăiturilor produse când se înghite mâncarea sau băutura. În Dicționarul etimologic al limbii latine al lui A. Ernout și A. Meillet, se arată că, „în general, numele date abdomenului sunt de origine obscură“. În cazul cuvântului românesc, după cum afirmă Ciorănescu, ideea de „zgomot al mațelor“ pare să fi servit drept punct
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
nu „coapsă“. În celelalte limbi romanice (fr. cuisse, it. coscia, port. coxa), a avut loc o evoluție de sens asemănătoare, explicată de W. von Wartburg, unul dintre cei mai mari etimologiști ai secolului trecut și autorul celui mai mare dicționar etimologic al limbii franceze (douăzeci și cinci de volume mari!). După părerea sa, în evoluția semantică a cuvintelor trebuie să se țină seama și de relațiile existente între diverșii termeni aparținând aceluiași câmp semantic. Trebuie, așadar, avute în vedere toate cuvintele care denumesc
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
despre o luptă) care face să curgă mult sânge“, „(despre fiare sau om) doritor de sânge, violent“ și, prin extindere semantică, a dobândit și sensul „care inspiră groază, înfiorător“. De la crunt s-a format verbul a (în) crunta. În Dicționarul etimologic al limbii latine de A. Ernout și A. Meillet, se spune că, la început, cruor trebuie să fi însemnat „carne crudă, în sânge“; dat fiind că în latină se folosea caro, carnis cu sensul de „carne“, cuvântul cruor s-a
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
vine din it. veneziano „din Veneția“. Este posibil să avem a face și cu un cuvânt turcesc, venedik „străin, vagabond“, așa cum crede L. Șăineanu. Oricum, la originea îndepărtată a rom. venetic, cu ambele sensuri, se află Veneția; de aceea, dubletul etimologic al lui venetic este venețian, împrumutat din it. veneziano. Din aceeași familie face parte și cuvântul învechit veneție (vineție) cu sensul „străinătate“, dar și „marfă care provenea din Veneția“ (apare cu ultimul sens într-un document din 1705, publicat de
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
fr. lilas „liliac“. Neologismele mov și violet, împrumutate tot din franceză, reprezintă o categorie aparte, pentru că în franceză sunt cuvinte moștenite din latină: fr. mauve „nalbă“ < lat. malva, care a dat în română nalbă (mov și nalbă sunt, așadar, dublete etimologice); fr. violet < fr. violette < lat. viola, care s-a moștenit în română în forma vioară cu sensul de „violetă“. Termeni din domeniul culinar Obiceiurile alimentare și bucătăria fac parte din cultura materială a fiecărui popor, de aceea sunt în strânsă
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
în secolul 15, de franceză, în forma chyle „lichid lăptos care constituie conținutul vaselor limfatice intestinale“; din franceză sau/și din latină am preluat și noi neologismul chil. Deci cir „mămăligă apoasă“ și chil, cuvânt din terminologia medicală, sunt dublete etimologice. În unele dicționare românești, cuvântului cir i se atribuie etimologie ucraineană, care nu poate fi acceptată, pentru că aria de circulație a cuvântului nu coincide cu ariile unde se găsesc elemente de origine ucraineană. În plus, în ucraineană cuvântul există numai
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
biscuit“, împrumutat din it. biscotto, format după același procedeu ca fr. biscuit și care însemna „copt de două ori“. În română, după DA, cuvântul biscuit are următoarele sinonime: pișcot, pesmet, posmag. Această serie sinonimică este interesantă pentru că evidențiază diversele straturi etimologice care ilustrează evoluția tehnologiei alimentare. Cel mai vechi este posmag, din v. sl. posmagŭ; apare la Dosoftei în Viețile sfinților (1682) și este cunoscut din poveștile lui Creangă: „Eu am acolo un hambar plin cu posmagi, ia așa pentru împrejurări
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
porcului umplut cu bucăți de carne, de slănină și de măruntaie“, care are și varianta dobă, este un cuvânt împrumutat din magh. dob. Are diverse alte denumiri regionale: tartaboș, tâgârcioară, caș de porc. Cuvântul caltaboș are origine necunoscută; diversele soluții etimologice care s-au propus sunt nesatisfăcătoare. Ceea ce nu înseamnă că nu putem mânca și caltaboșii sau cartaboșii! Dulciuri de Crăciun Plăcinta „turtă cu diverse umpluturi“ se mănâncă atât la Crăciun, cât și de Anul Nou. Originea numelui acestui preparat culinar
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dat fiind că plăcintă înseamnă „turtă umplută cu diverse produse“ (inclusiv brânză, carne etc.) și, de aceea, plăcinta se servește nu numai la desert, ci și ca aperitiv. Din română, cuvântul a pătruns în ucraineană, maghiară și în germană. Dubletul etimologic al cuvântului plăcintă este placentă, împrumutat din fr. placenta, unde a fost, la rândul lui, împrumutat din latina naturaliștilor, în care termenul placenta din latina clasică a căpătat sensul de „placentă“ datorită asemănării cu o prăjitură plată. Colac „un fel
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
cu verdeață și învelite în prapur“, cuvântul drob a fost împrumutat în română din bulgară (în bulgară, drob înseamnă „plămân“, iar în alte limbi slave, printre care și sârba, are sensul de „intestine“). În română, drob și dărab sunt dublete etimologice. Când am dat rețeta drobului de miel, am pomenit și cuvântul prapur. Termenul prapur este un cuvânt împrumutat din vechea slavă, ca și altele care se referă la biserică și obiecte de cult (icoană, strană, clopot, troiță, odor, podoabă, odăjdii
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
dăschise pă denainte.“ În dicționarele românești, cuvântul este înregistrat ca derivat de la pulpă, după cum reiese și din glosare: „partea hainei care acoperă pulpele“. Excepție face A. de Cihac, care îl consideră împrumut din slavă, la fel ca poală. O soluție etimologică originală oferă V. Bogrea, fost profesor la Cluj, despre care Iorgu Iordan scria că a fost unul dintre cei mai mari etimologi români. Pornind de la variante ca polpană, pulpoană, care ar reprezenta faze intermediare între o fază veche *purpoană și
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sp. jileco, care l-a luat dintr-un dialect arab algerian jaleko, iar în arabă provine din tc. yelek „vestă“. Și, dacă adaug că din tc. yelek îl avem noi pe ilic, putem conchide că jiletcă și ilic sunt dublete etimologice. (a) încălța și ciubotă, cizmă, papuc etc. Din sfera cuvintelor referitoare la încălțăminte, în română s-au păstrat foarte puține cuvinte latinești. Astfel, a fost moștenit verbul (a) încălța < lat. incalciare și substantivul (în) călțăminte < lat. calciamentum. S-a păstrat
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
La început, gheată a însemnat, în Moldova, „jambieră“. Este un împrumut din it. ghetta, care provine din fr. guêtre, foarte probabil cuvânt celtic. Pe ghetră „jambieră“ l-am luat și noi direct din franceză. Deci gheată și ghetră sunt dublete etimologice. Tot din franceză este și cuvântul botină. Fr. bottine a fost format de la fr. botte „cizmă“, cuvânt ce are la bază rădăcina bot „încălțăminte grosolană“ (în Evul Mediu, denumea o încălțăminte purtată de călugări, care acoperea o parte a piciorului
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
țipic ar fi un indiciu că este din maghiară. jartieră și jaretieră Aceste două cuvinte românești sunt paronime (cuvinte care au o formă foarte asemănătoare, dar sensuri diferite și, de aceea, nu trebuie să fie confundate); ele constituie un dublet etimologic: provin din același cuvânt, care a intrat în limba noastră în momente diferite și a fost adaptat în forme ușor diferite. Cuvântul jartieră, care denumește un accesoriu vestimentar feminin confecționat dintr-o panglică de elastic care menține ciorapul întins pe
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
picior; lat. lavare „a spăla“, transmis tuturor limbilor romanice, a dat și în română (a) la, păstrat regional cu sensul „a se spăla“, dar a fost înlocuit, în limba comună, prin (a) spăla, pentru care s-au propus diverse soluții etimologice, toate cuvintele fiind derivate ale verbului lavare: perlavare, *experlavare, *superlavare „a spăla la suprafață, superficial“ (cea mai convenabilă, atât din punct de vedere fonetic, cât și semantic, este ultima). Cuvinte latinești dispărute Când vorbim despre viața cuvintelor românești, ne gândim
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
sau deraierea lexicală (un cuvânt dintr-o expresie e înlocuit cu altul, pe baza asemănării formale: vai de cozorocul lui, hai sifon) sunt frecvente în argou, alături de altele, ce vor fi discutate în volumul cu titlul 101 cuvinte argotice. Straturi etimologice În structura lexicului limbii române, se pot identifica mai multe „straturi“ etimologice, adică diverse grupuri de cuvinte de proveniențe și vechimi diferite. Stratul de bază al limbii române, ca limbă romanică, este cel al cuvintelor moștenite din latină, care este
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
pe baza asemănării formale: vai de cozorocul lui, hai sifon) sunt frecvente în argou, alături de altele, ce vor fi discutate în volumul cu titlul 101 cuvinte argotice. Straturi etimologice În structura lexicului limbii române, se pot identifica mai multe „straturi“ etimologice, adică diverse grupuri de cuvinte de proveniențe și vechimi diferite. Stratul de bază al limbii române, ca limbă romanică, este cel al cuvintelor moștenite din latină, care este și cel mai vechi. La acesta s-au adăugat diversele împrumuturi: în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
certitudine, că (a) săruta și (a) închina sunt vechi, dar (a) saluta și (a) înclina sunt recente. Seria cuvintelor moștenite și a celor împrumutate ulterior din latină (sau din alte limbi romanice surori) este foarte mare; ele se numesc dublete etimologice. Moștenirea latinească Moștenirea latinească se referă la toate cuvintele păstrate din latină în limbile romanice, inclusiv cele împrumutate de latină din limbile populațiilor care trăiau în spațiile pe care s-a întins Imperiul Roman, împrumuturi transmise tot din latină limbilor
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
limbile romanice; b) cuvinte moștenite de română și de alte câteva limbi romanice; c) cuvinte moștenite numai de română; d) categoria cuvintelor moștenite de toate limbile romanice, cu excepția românei, clasă numită în franceză „panroman sauf roumain“ (apare astfel în Dicționarul etimologic al limbii latine elaborat de A. Ernout și A. Meillet, ca și la I. Fischer). Fiecare dintre aceste categorii vor fi discutate pe larg în câte un volum al colecției. Lexicul moștenit din latină poate fi prezentat și dintr-o
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
culoare gri ale vrabiei au fost comparate cu îmbrăcămintea unui călugăr. tare Cuvântul românesc tare are sensul de „puternic“, foarte îndepărtat de sensul etimonului său latin talis, care însemna „asemenea, astfel de“. În celelalte limbi romanice, s-a păstrat sensul etimologic, cf. fr. tel. Această evoluție semantică produsă numai în română a fost explicată în diverse feluri, fără ca lingviștii să ajungă însă la consens; tot ce putem face, așadar, este să o înregistrăm. tânăr Lat. tener, transmis tuturor limbilor romanice, avea
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
ca idiom distinct de latina din care provenea, împrumuturile au fost mai numeroase datorită variatelor sale contacte lingvistice; româna s-a dezvoltat într un mediu aloglot, separată timp de secole de restul lumii romanice. Unul dintre cele mai bogate straturi etimologice ale sale este și unul dintre cele mai vechi. Este vorba despre superstratul vechi slav. Superstratul vechi slav Pentru majoritatea limbilor romanice, superstratul îl constituie, așa cum am arătat mai înainte, limbile vechi germanice. În urma conviețuirii dintre latină și aceste limbi
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]
-
amănuntul important că o parte a boierimii românești era, la început, de origine cumană: chiar numele Basarab(ă) are această origine. Alături de acest nume, pot fi menționate nume de locuri de origine pecenegă, ca Peceneaga sau Beșineu. Una dintre dificultățile etimologice în stabilirea originii cuvintelor din această categorie este distingerea lor de cele turcești. Sursele de cunoaștere a limbilor pecenegă și cumană sunt foarte reduse; pecenega este cunoscută prin câteva nume proprii, iar cumana, mai ales printr-un text mai amplu
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Administrative/1361_a_2705]