4,374 matches
-
cauzată de un virus ARN din familia Flaviviridae. Transmiterea se face parenteral, mai ales prin transfuzii. Riscul de cronicizare este de 15-30%. Virusul TT (Transfusion Transmitted Virus, VTT) este cea mai nouă prezență în constelația virusurilor primar hepatotrope, implicat în etiologia hepatitelor posttransfuzionale. Deși pare să determine infecții asimptomatice, virusul TT a fost deseori identificat la pacienți cu boli hepatice cronice. Replicarea virală și patogenia infecției cu VTT sunt insuficient cunoscute. Infecțiile sistemice 141 8 INFECȚIILE SISTEMICE Infecțiile bacteriene sistemice constituie
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
90/min Tahipnee cu frecvență respiratorie (FR)> 20/min sau PaCO2< 32 mmHg Infecțiile sistemice 143 Leucocite> 12000/mm3 sau < 4000/mm3 sau 10% celule imature (în absența altor cauze). (2) Sepsisul este definit de asocierea SIRS o infecție de etiologie microbiană, confirmată sau suspectată. (3) Sepsisul sever, denumit și sindrom septic, indică progresia sepsisului prin apariția unei disfuncții de organ: Cardio-vascular: scăderea TA sistolică ≤ 90mmHg sau a TA medii ≤ 70mmHg, nemodificată după resuscitare volemică Renal: oligurie (debit urinar < 0,5
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
față de valorile de bază. (5) Șocul septic refractar este formă a șocului septic persistent > 1 oră după administrarea de vasopresoare. (6) Sindromul de insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe, necesitând intervenții pentru menținerea homeostaziei. 8.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
vasopresoare. (6) Sindromul de insuficiență multiorganica (MODS) reprezintă insuficiența a cel puțin trei organe, necesitând intervenții pentru menținerea homeostaziei. 8.2 Etiologie Sepsisul sever poate reprezenta răspunsul organismului față de toate clasele de microorganisme. Bacteriile gram-pozitive și gram-negative reprezintă 70% dintre etiologiile izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
izolate, restul fiind fungi sau infecții asociate. Infecțiile sistemice 144 Cele mai frecvente cauze de sepsis sunt infecțiile cu: bacili gram negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
negativi (Enterobacteriaceae, Pseudomonas, Haemophillus), coci gram pozitivi (stafilococi, enterococi, pneumococi și alți streptococi), germeni anaerobi, fungi. Riscul pentru diferite etiologii ale sepsisului variază în funcție de o serie de condiții favorizante (Tabel 8.1). Tabel 8.1 Etilogia sepsisului după factorii favorizanți Etiologie Factori favorizanți Bacili gram negativi Diabetul zaharat Bolile limfoproliferative Ciroza hepatica Arsurile Procedurile/dispozitivele invazive Neutropeniile medicamentoase Coci gram pozitivi Cateterisme vasculare Dispozitivele mecanice Arsurile Injectarea substanțelor medicamentoase Fungi Neutropenici Terapie cu antimicrobiene cu spectru larg Sepsisul poate fi declanșat
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
bronhopulmonară (40%), intra-abdominală (30%) urinară (10%) sau cu alte sedii. Invazia microbilor în sânge nu este obligatorie pentru dezvoltarea sepsisului sever. Hemoculturile sunt pozitive pentru bacterii sau fungi numai în ~20-40% dintre sepsisurile severe și 4070% dintre șocurile septice. Etiologia sepsisului cu hemoculturi negative poate fi determinată prin culturi sau microscopie din prelevate biologice semnificative pentru infecții localizate. Infecțiile sistemice 145 În cazul neprecizării agentului etiologic, diagnosticul și tratamentul se bazează pe raționamentul statistic și clinic, precum și pe experiența medicului
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
poate identifica și rămâne necunoscută localizările secundare (metastaze septice): pulmonare, pleurale, hepatice, renale, cerebrale, osoase etc. Examenul clinic se repetă sistematic și se completează cu investigații biologice și imagistice. Infecțiile sistemice 148 IV. Investigațiile pentru diagnostic sunt orientate pentru precizarea etiologiei, cât și a disfuncțiilor organice constituite. examenele microbiologice se bazează pe principiul obligativității prelevării hemoculturilor în orice suspiciune de stare septicemică, înainte de instituirea oricărui tratament etiologic; se examinează microbiologic toate produsele și excrețiile patologice de la poarta de intrare și/sau
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Terapia suportivă : dietă, kineziterapie, mobilizare precoce, prevenirea escarelor, profilaxia ulcerului de stress, psihoterapie VIII. Compensarea afecțiunilor predispozante și preexistente. Tratamentul antimicrobian în sepsis este o urgență care nu poate fi temporizată până la clarificarea etiologică. Tratamentul inițial este ales empiric, în funcție de etiologia cea mai probabilă, teren, poarta de intrare, datele statistice, condițiile de apariție, tipul comunitar sau nozocomial (Tabel 8.3, Tabel 8.4). Antibioticele se reevaluează și se adaptează în funcție de tipul, sensibilitatea agentului etiologic izolat și eficiența tratamentului. Antibioterapia sepsisului respectă
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
intracraniene (manitol 20%, Dexametazon) 3. Combaterea convulsiilor renală 1. Compensarea volemică 2. Combaterea cauzelor (medicație nefrotoxică, obstacol urinar) 3. Protezarea selectivă a funcției renale (dializă) Infecțiile sistemice 151 Tabel 8.3 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul comunitar Poarta de intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Stafilococ auriu, Streptococi A, coci anaerobi Aminopenicilina+Metronidazol+/AG sau Imipenem Urinară BGN (enterobacterii) 2 antibiotice dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
dintre: C3g, AG, F-quinolone Pulmonară Pneumococ, H. influenzae, Mycoplasma, Legionella Aminopenicilina/ Ceftriaxona + Macrolid Digestivă BGN/ anaerobi/ enterococ Tazocilina/carbapenem +/AG Genitală Streptococ B, BGN, anaerobi C3g/ F-chinolone + AG + Metronidazol Tabel 8.4 Tratamentul antibiotic empiric în sepsisul nosocomial Poarta intrare Etiologie probabilă Antibiotice de “prima intenție” Cutanată Staf. Meti-R, B. piocianic, alți BGN Vancomicina +AG/ BL Urinară BGN, enterococ BL + AG Ventilație artificială B. piocianic, alti BGN, stafilococi Carbapenem + Vancomicina Chirurgie Digestivă Enterobacterii, B. fragilis, B. piocianic, Candida Imipenem-c / BL+AG
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
în două categorii: Grup A (cu risc crescut): proteze valvulare, cardiopatii congenitale cianogene, antecedente de endocardită infecțioasă Grup B (cu risc mai mic): valvulopatii (insuficiență aortică, insuficiență mitrală, prolaps de valvă mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
mitrală), bicuspidie aortică, cardiopatii congenitale necianogene, cardiomiopatie hipertrofică obstructivă. Etiologia endocarditelor variază după poarta de intrare, după proveniența germenului (comunitar sau nozocomial), după terenul pe care se grefează, pe valve native sau proteze valvulare (Tabel 8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
8.5). Tabel 8.5 Etiologia endocarditelor pe valve native și pe proteze valvulare Pe valve native Pe proteze valvulare Steptococi si enterococi 55-60% 30% Stafilococi 25% 45% Alte bacterii+ fungi 5-10% 1520% Hemoculturi negative 10% 5-10% Infecțiile sistemice 153 Etiologia probabilă după poarta de intrare: Dentară: streptococi orali si negrupabili, HACEK* Cutanată: stafilococi Urogenitală: BGN Digestivă: enterococi Cateter: stafilococi, BGN, fungi * HACEK: grup de bacterii gram negative cu creștere lentă, care aparțin florei normale, reprezentate de specii de Haemophillus, Actinobacillus
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
medicală invazivă, cu risc de bacteriemie. Alegerea antibioticului se face în funcție de tipul procedurii, iar administrarea cât mai scurt timp posibil, de cele mai multe ori in doză unică înaintea intervenției (Tabel 8.6). Tabel 8.6 Antibioprofilaxia endocarditei bacteriene Tip de intervenție Etiologie probabilă Antibiotic Alternative la alergici Intervenții dentare, ORL, intervenții respiratorii Str. viridans Amoxi 3g po Clindamicina 600mg Intervenții intraabdominale și genitourinare Enterococ Amoxi 2g + Genta 1,5mg/kg bolus iv înainte de intervenție Vanco (1g iv) / Teicoplania (400mg iv) Operații pe
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
decedat, altă parte au supraviețuit și au depășit vârsta copilăriei, astăzi fiind transferați în grupul epidemic al adulților. În prezent, epidemia pediatrică are incidență scăzută, cazurile noi fiind cauzate de transmiterea HIV pe cale verticală (de la mamă la făt). 9.3 Etiologie Virusul imunodeficienței umane face parte din familia Retroviridae, caracterizată de o etapă particulară de revers transcriere în ciclul de replicare. Tipul HIV-1 este caracterizat de diversitate genetică, cu trei grupe: M (major), O (outlier) și N. Rezervorul natural al grupurilor
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Stadiul simptomatic cu imunodepresie severă, denumit SIDA, corespunde creșterii viremiei-HIV plasmatice din cauza dezorganizării foliculilor limfatici și scăderii captării HIV, concomitent cu scăderea LT CD4 și apariția bolilor oportuniste (infecții sau cancere din categoria C CDC). Infecțiile oportuniste sunt caracterizate de etiologia cu germeni atipici (de cele mai multe ori), manifestările atipice și evoluția severă. Febra, Infecția HIV/SIDA 166 diareea și scăderea ponderală sunt manifestări nespecifice care se întâlnesc frecvent în stadiile finale de evoluție. Netratat, bolnavul cu SIDA decedează în următorii 1-2
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
febră, dispnee, tahicardie, tuse neproductivă, asociate radiografic aspectului de “plămân alb”, cu leziuni interstițiale și alveolare difuze, bilaterale, debutate perihilar și extinse periferic. Se pot întâlni și aspecte atipice (10%) și chiar normale (20%). Pneumonia/hiperplazia limfoidă interstițială (PLI) are etiologie incertă, VEB sau chiar HIV. Tabloul clinic este reprezentat de tuse și hipoxie cu debut insidios în absența modificărilor Infecția HIV/SIDA 170 stetacustice pulmonare. Manifestările extrapulmonare frecvent asociate LIP sunt: adenopatia generalizată, hipertrofia parotidiană, sindromul sicca, neuropatia periferică, hipocratismul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Localizările extrapulmonare apar în 30-40% cazuri. 9.5.3 Afecțiunile cardio-vasculare asociate HIV/SIDA Diferite studii au evidențiat variații între 14 și 93% ale frecvenței tulburărilor cardio-vasculare asociate HIV/SIDA, reprezentate mai ales de modificările ECG (55-90%) și echocardiografice (25-75%). Etiologia manifestărilor cadiovasculare asociate HIV/SIDA este deseori neprecizată, dar au fost considerate mai multe mecanisme patogene, de tip imun, toxic (medicamentos), infecțios, carențial (cașexie, anemie, deficit Zn, Se, Fe). Cauzele infecțioase asociate cu tulburări cardio-vasculare sunt M. tuberculosis, Cryptococcus neoformans
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Patologia vasculară în contextul infecției HIV Infecția HIV/SIDA 171 este reprezentată de vasculita inflamatorie, vasculita cerebrală, procesele fibrocalcare, anevrismele coronariene sau cerebrale. 9.5.4 Afecțiuni digestive asociate HIV/SIDA Esofagitele se manifestă prin odinofagie, disfagie, tulburări de nutriție. Etiologia obișnuită este candidoza, infecția cu CMV, VHS, MAC, P. carini. Diareea acută, cronică sau recidivantă, este o cauză a malnutriției, cu un spectru etiologic divers: Bacterii: Salmonella spp, Shigella spp, Campylobacter jejuni, Yersinia spp, MAC, Cl. difficile Virusuri: HIV, CMV
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
retinite, neuropatie de nerv optic. Cele mai frecvente cauze de retinite sunt CMV (15 35%) și toxoplasmoza (3%). Alte afecțiuni cu particularități în infecția HIV/SIDA sunt miozitele, bolile endocrine, neoplazice și hematologice. Infecția HIV/SIDA 173 Tabel 9.5. Etiologia leziunilor orale asociate HIV/SIDA Stomatite Dermite Fungice candida, mucormicoza, criptococoza, histoplasmoza candidoze, criptococ, pitiriazis, trichofitie, pneumocistoza, histoplasmoza Virale herpetice: VHS, VVZ, CMV, EBV papiloma virusuri (HPV) VHS, VVZ, M. contagiosum, papilomatoze (veruci, vegetații), VEB, CMV, HIV Bacteriene eritem gingival
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
Urinare (40%) Pulmonare (20%) La nivelul sediului anatomic operat (15%) Infecții de cateter (5%). Clasificarea infecțiilor nosocomiale după agentul etiologic Bacili gram negativi (60%): E. coli (25%), Pseudomonas sp (15%) Coci gram pozitivi (30%): 10.4 Infecții nosocomiale chirurgicale (INC) Etiologia INC depinde de tipul intervenției chirurgicale: în chirurgia “curată”: Stafilococul auriu (40%), Stafilococul coagulazonegativ (10-30%) Infecțiile nosocomiale 183 în chirurgia cu contaminare: E.coli, enterococi, enterobacterii, plurimicro-biană Factorii de risc pentru INC sunt: Endogeni: vârstele extreme, bolile asociate (diabet, neoplazii
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
antibioticoprofilaxia pentru clasa Altemeier II și în intervențiile prelungite din clasa I, utilizând antibiotice cu spectru adecvat, administrate înaintea inciziei, maxim 24 ore după intervenție postoperator: asepsie riguroasă în îngrijirea drenurilor și pansamentelor. 10.5 Infecțiile nosocomiale de cateter (INc) Etiologia INc este frecvent reprezentată de stafilococi coagulazo-negativi (30-40%), stafilococul auriu (5-10%), bacterii gram negative (10%), fungi (5%) Factorii de risc pentru INc sunt legați de: particularitățile gazdei: sexul masculin, imunodepresia, frecvența manevrelor medicale tipul de cateter, materialul de fabricație, modul
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
îndeplinite următoarele cerințe: utilizarea cât mai limitată, montarea de către un chirurg experimentat, abordarea preferențială subclavicular și nu jugular, fixarea eficientă, protecția cateterului cu pansament ocluziv, menținerea cateterului maxim 72 ore. 10.6 Infecțiile nosocomiale transmise prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă (Tabel 10.2.). Tabel 10.2 Etiologia infecțiilor nosocomiale transmise prin sânge și derivatele lui Agenți infecțioși Sursa Bacterii Stafilococi și enterococi Enterobacteriaceae și Pseudomonas Yersinia, anaerobi, Treponema, Borrelia, Listeria Pielea donatorului Contaminarea recipientelor Bacteriemie la
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
experimentat, abordarea preferențială subclavicular și nu jugular, fixarea eficientă, protecția cateterului cu pansament ocluziv, menținerea cateterului maxim 72 ore. 10.6 Infecțiile nosocomiale transmise prin sânge și derivate (INS) Etiologia INS este foarte diversă (Tabel 10.2.). Tabel 10.2 Etiologia infecțiilor nosocomiale transmise prin sânge și derivatele lui Agenți infecțioși Sursa Bacterii Stafilococi și enterococi Enterobacteriaceae și Pseudomonas Yersinia, anaerobi, Treponema, Borrelia, Listeria Pielea donatorului Contaminarea recipientelor Bacteriemie la donator Protozoare: plasmodium malariae, toxoplasma, leishmania Parazitemie la donator Fungi Contaminarea
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]