2,623 matches
-
239 Eleonora Slavici, op. cit., p. 34. 240 Ibidem, pp. 69-70. 241 G. Bogdan-Duică, "Mici studii istorice. Criza "Tribunei"", în Telegraful român, LXXXVI (1933), nr. 73 (18 noiembrie). 242 "Tribuna și tribuniștii", în Ioan Slavici, Opere, vol. 13 (Scrieri social-politice, istorice, etnografice), Editura Minerva, București, 1984, p. 190. 243 Idem., p. 223. 244 Ion Luca Caragiale, "Culisele chestiunii naționale", în Ziua, 1896, nr. 38-39 (25 februarie-2 martie), apud Ioan Slavici, Opere, vol. 3, Editura Minerva, București, 1970, p. 481. (Note de Dimitrie
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
domeniului culturii sau că asigură delimitarea acesteia de celelalte aspecte ale vieții sociale, ci, mai degrabă, este ilustrată de faptul că asigură pentru cei care o folosesc o serie de definiții de specialitate acceptate de către aceștia (la nivel sociologic, antropologic, etnografic ș.a.). Pentru a înțelege aceste definiții și modul în care sunt construite putem porni de la clarificarea originii și fundamentelor științelor sociale, care se reflectă, de asemenea, în locul pe care-l ocupă și rolul pe care-l joacă sociologia culturii. În
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
În încercarea de îmbunătățire a fundamentelor sale teoretice, în anii '40-'50 ai secolului al XX-lea, culturalismul a fost continuat de un anumit tip de comparativism, privit ca o teorie generalizată a pattern-urilor culturale. Comparând sute de scrieri etnografice din perioada menționată, A.L. Kroeber și Clyde Kluckhohn au formulat următoarea definiție a culturii: "Cultura este alcătuită din pattern-uri (modele), explicite sau implicite, ale și pentru comportamentelor învățate și transmise prin simboluri, constituind realizările distinctive ale grupurilor umane
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
elevii să-și lărgească sfera cunoștințelor pri percepere directă. Se pot face vizite la diverse expoziții de pictură ale copiilor sau chiar a unor pictori consacrați, unde elevii au prilejul să cunoască direct unele practici de lucru. Vizitele în muzeele etnografice sau la expozițiile de tapiserii, oferă elevilor prilejul de a cunoaște istoricul țesutului în arta populară și chiar tapiseria modernă, valoarea și semnificația acesteia. Excursiile în natură oferă prilejul de a observa aum arată pădurea în anumite anotimpuri și la
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
ca unitate discursivă de sine stătătoare, numită descrierea, scoțînd-o definitiv de sub tutela povestirii, ca atunci, mai ales, cînd funcționează ca temă centrală în genuri precum povestirile de explorare geografică (topografiile, descrieri de ființe inanimate) sau povestirile de explorare zoologică sau etnografică (prozopografiile, descrieri de ființe animate). Cartea semnată de Jean-Michel Adam, distins specialist în lingvistică (textuală), în colaborare cu A. Petitjean și F. Revaz, a cărei traducere în limba română ne este dată de Cristina Strătilă Stanciu, preluînd rezultatele cercetărilor lui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de punere în scenă a credințelor și a ideilor religioase, textul (cîntec, baladă, colind, legendă), ca discurs verbalizat și distinct, se înscrie în direcția unei metafizici mai speciale. Discuția poate avea înțeles, cu condiția să fie depășită investigația de tip etnografic, în care s-a perseverat pînă nu de multă vreme. Ea a dus la confuzii și la simplificări nedorite. Lectura strict literală a complexului de forme poetice, identificarea unor amănunte ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
ce privesc viața oieritului, nu trebuie nesocotite; ba sunt necesare pînă la un anume punct. Dar Miorița este un „text deschis”, cum s-a mai spus. Ea se pretează la o serie de abordări din perspective diverse și specializate: folcloristică, etnografică, literară. Pe lîngă acestea, se cuvine să se acorde atenția necesară înțelesurilor mitologice, estetice, filosofice, care dau individualitate acestui corpus de documente provenite dintr-o arhaitate foarte îndepărtată. Așadar, dincolo de aspectele, să le spunem „vizualizate”, concret identificabile prin cuvînt și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
seceta/ploaia; dacă se mărginesc la înțelesuri legate de practici strict agro-păstorești sau cuprind și sensuri mai subtile, prefigurînd unele elemente ale mitologiei morții. Toate aceste probleme au găsit deja explicații și răspunsuri ferme și convingătoare în multe dintre cercetările etnografice contemporane și, cu siguranță, li se vor adăuga și altele. Totuși, cele spuse de cărturarul moldovean trimit la realitatea concretă în măsura în care obiceiurile au fost citate împreună, ca aspecte ale unuia și aceluiași ritual „de etapă” și de fertilitate. Fiecare cuprinde
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
deja, de situare a mioritismului într-un context mai larg, mitologic și comparatist. Nimic de zis, viața păstorească este puternic reprezentată în complexul de texte pe tema morții mioritice. Indiferent de apartenența la regimul poetic, baladă, colindă, legendă, cîntec, elementul etnografic, în forme autohtone, iese pregnant în evidență, punînd surdină la rămășițele premioritice incifrate la nivelul substratului de cultură arhaică. De aceea, încercările lui Odobescu și Sperantia, temerare la vremea lor, adică fără suficientă acoperire documentară, exagerate sub anumite aspecte concluzive
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
aflată în pelerinaj și făcînd exerciții magice. Legenda planșei precizează că bătrîna purta fusta “din smocuri de lînă”. Arheologii ne dau lămuriri utile în acest sens. Mă refer și la specialiștii români. Neoliticul ar fi o zonă de real interes etnografic, dacă s-ar lua în studiu marele număr de piese scoase la iveală, începînd cu cercetările de teren ale lui Vladimir Dumitrescu și Petrescu-Dîmbovița pînă în zilele noastre. Altă sursă interesantă se află în paginile epopeii finlandeze Kalevala. Cîntul al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
s-a transformat într-un stol de lebede și a zburat. Asemenea exemple, alături de toate celelalte semnalate încă de la începutul acestor rînduri, pledează din nou în favoarea apropierii Mioriței de izvoarele ei mitice, care stau la baza discursului despre moarte. Aspectele etnografice nu sunt decît presupuneri ușor decelabile prin comparatismul mitologic. Dacă moartea înseamnă o experiență „negativă” în tradiția mitologică, o criză în realitatea ființei, o ruptură de nivel ontologic, replicile care s-a dat, pe aceleași portative îndătinate, au vizat neabătut
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
parte dintr-un rit de inițiere cu finalitate nupțială. Sunt două fețe ale aceleiași realități, nuntă și moarte, de unde și apartenența amîndurora, a Taurului și a Cerbului, la aceeași tipologie a bestiarului astral. Cerbul nu este apariție singulară în cultura etnografică românească. Dar s-a consacrat în colinde de substrat, prin urmare precreștine, ca și în alte forme ale vieții îndătinate. Tonul provocator și lăudăros face parte din stilul propriu acestui animal fabulos, stăpîn absolut pe un întreg imperiu vegetațional. Totuși
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
în cîntarea lor „mîndră”, puteau să întrețină iluzia circuitului vieții. CAPITOLUL III ARS MORIENDI A. Moartea ca așteptare - marginalii la o trilogie a existenței Oricît ar părea de ciudat, dar se constată o vizibilă apropiere de orizont științific între scrierile etnografice ale lui S. Fl. Marian, cel din Nașterea, Nunta și Înmormîntarea la români și opera etnologului francez Arnold Van Gennep, Riturile de trecere. Adevărat, nu se încadrează amîndoi exact în aceeași vîrstă a științei. Autorul român, autodidact și mai puțin
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
omis din schema ritualisticii de naștere așteaptă să se manifeste malefic-justițiar la nuntă ori la moarte. Bătălia pentru izbîndirea omului ca ființă se poartă cu disperare și eroism pe toată scala riturilor de trecere, în permanentă trepidație. Depun mărturie documentele etnografice sistematizate de S. Fl. Marian în cele trei cărți ale sale. De aceea ele constituie un tot unitar. Tot ca privire de ansamblu și preliminară, cele trei momente ritualistice, unitare în proiectul lor existențial, se remarcă prin spectaculozitate, sărbătoresc, participare
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și într-un loc ales după canon; obiecte, plante și flori cu funcții simbolice și terapeute. Acestea dau conținut și puteri substanței acvatice, menite să fie transmise copilului pentru toată viața. S. Fl. Marian rezumă astfel momentul (în baza materialului etnografic primit de la colaboratorii săi din diferite părți ale țării și păstrat, probabil, în arhiva Muzeului memorial de la Suceava): „După ce a ridicat acum copilul, după ce i-a legat buricul și după ce a dat femeii ajutorul trebuincios, ca să nu i se întîmple
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
a schimba partitura, în ton de maică bătrînă: „Mie numai să-mi spuneți, dacă puteți, cine-a văzut un om de la noi călare pe-un cal negru țintat în frunte și-n cap cu căciulă brumărie”. Ce urmează, în serie etnografică, după botez și nuntă? Moartea. Spre întîlnirea cu ea se îndrepta Vitoria Lipan; mai precis, cu una dintre ele. Traseul străbătut pînă aici, marcat de cele două rituri fundamentale „de trecere” și așezate iscusit de Sadoveanu de-a curmezișul drumului
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
decisiv acaparată de legea de fier a poruncii venite peste fire și doar ei încredințate. Astfel că nimic nu îndreptățește să se spună că Baltagul ar fi un roman polițist, iar Nechifor Lipan un negustor de turme. Sigur, un roman etnografic, neasemuită capodoperă a genului. Rămîne s-o surprindem pe Vitoria în clipa cea mai grea: întîlnirea cu moartea, pe care o întrezărea de la distanță, i se vestea prin semne. Proba decisivă ar fi dacă a plîns sau nu, dacă s-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
și dacă se justifică interesul prioritar, adesea mărturisit, pentru latura dominant-artistică a invenției. Pînă la urmă se poate conveni că ambele aspecte merită atenție, cu condiția să ținem seama de împrejurările specifice și pentru stimularea creației savante și pentru știința etnografică abia în curs de afirmare. Altfel intrăm, poate fără voie, în rîndurile denigratorilor care s-au ivit cu diverse pretexte, mai mult sau mai puțin demne de luat în seamă. Citabil este acel Mauriciu Schwarzfeld, de la revista „Contemporanul”, cu al
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
statut mai deschis către universalitate, altul decît acela indicat de la masa de scris. Moartea obligă. Ea este „peste tot”, cum poetizează cu întristare Cezar Ivănescu în multe dintre elegiile sale. Petru Caraman constata (în baza unui masiv material documentar aparținînd etnograficului, de data aceasta, și nu miticului), că alegoria moartea-nuntă, esență a mioritismului adaug eu, nu aparține numai românilor, în special textelor păstorești. Ea are o răspîndire destul de întinsă la polonezi, la slavi în general, precum și la alte popoare. Ca și
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sensul sentinței, unice și cutremurătoare: „Vai de nuntă fără plîns și de moarte fără rîs!”. Dar în sistemul alegoric al bocetelor și în acela al poemei mioritice, distanța e greu de apreciat. În primul caz, alegoria îndeplinește o funcție strict etnografică, de natură cutumiară: se regretă o întîmplare nefericită. Tragicul se află împlicat, decurge din firea lucrurilor. În baladă, în colinda rostită la fereastră, într-un timp ales, alegoria apare desprinsă de context, autonomă; cu alte cuvinte, întîmplarea se obiectivează, capătă
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
sate, de-a iernatecul, de-a lauda și de-a fala orotmănească se schimbă dintr-odată într-un grozav joc cu moartea. Aici nu mai putem vorbi de schițe de decor, după dispoziții de moment, ca în seria tematică și etnografică, ci de un scenariu unic, pe care orice muritor se vede nevoit să-l pună în act pe cont propriu, mai bine sau mai rău. În acest joc de unul singur, sub presiunea destinului și a morții, nu-și au
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
numele niciunuia dintre ei, în schimb putea să-l identifice pe omul din Tarcău după căciula brumărie, semn al distincției și mîndriei gospodărești. Pasajul respectiv, așa cum l-a conceput Mihail Sadoveanu, interesează și pentru a se urmări cum, în mediile etnografice, numele se transformă în renume, prin selectarea comportamentelor și aplicarea anumitor semne de identitate la care nu are acces orice ins din marea colectivitate. Ochiul exersat reține datele necesare, ca să nu spun esențiale: „Către Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril, într-
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căciula brumărie” deschide seria de aspecte portretistice cu funcție specializată și conotativă. Personajul intră într-o „rețea socială închisă” în ce privește sistemul de semnificații, adică ermetic pentru alte colective, dar perfect identificabil în sfera restrînsă a oierilor de munte. Ca fapt etnografic, trebuie relevat că „brumăriul” în cojocărie aparține prin excelență zonei nemțene. Este o reevaluare locală a tradiționalului „triptic de culoare”. Mihail Sadoveanu l-a extins și în părțile Sucevei, dar nu s-a hazardat să-l scoată din sfera păstorilor
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
căpătînd drept de omologare (și nu de excludere) orice informație științifică, indiferent din ce domeniu provine. Importantă mi se pare acumularea acestor date și mai ales sintetizarea lor, în așa fel încît cercetarea să nu pară limitată la aspectul pur etnografic, folcloristic, literar, istorist, etc. Toate pot fi cuprinse într-o sinteză superioară, reprezentînd „esența”, chipul de profunzime al poemei, cel pe care îl caută, cu vagi presupoziții, fiecare cercetător în parte. 2. Nu este suficient să gîndim în spiritul interdisciplinarității
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
indică direcția unor procese de facere și de prefacere care au avut loc în viața textului. De aceea, nu este posibilă radiografierea matematică a celui „mai vechi” tip de text și nici nu poate fi precizată natura lui inițială: pur etnografică, pur mitologică, pur religioasă (ritualistică, superstițioasă), pur literară, așa cum a încercat să arate fiecare, operînd pe parcela lui proprie. De fapt, nici nu mi se pare că faptul ar fi decisiv pentru cunoașterea problemei în esența și în generalitatea ei
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]