1,763 matches
-
între limbă și modul ei de utilizare și 2) necesitatea studierii, în interiorul unei comunități lingvistice (o organizare care cuprinde diferite stiluri) a manierei în care sînt mobilizate diferitele registre ce constituie repertoriul verbal al unui individ sau al unui grup. Etnografia comunicării are ca obiectiv aflarea explicațiilor globale în legătură cu conduitele discursive locale în cadrul general al credințelor, acțiunilor și normelor constitutive pentru o realitate socială și culturală. V. context, etnometodologie, interacțiune, intercultural. DUCROT - SCHAEFFER 1995; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; BUSSMANN 2008. RN ETNOMETODOLOGIE
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
poate fi observator (martor) ori un narator (ca istoricul, de exemplu) al ei. Evenimentul nu este o unitate narativă simplă, ci o configurație discursivă și, de aceea, povestirea nu este o simplă succesiune de evenimente. V. acțiune, arhivă, configurație, enunț, etnografia comunicării. GREIMAS - COURTES 1993; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN EXPLICAȚIE. Procedură discursivă de natură metalingvistică, comunicativă și argumentativă prin care se detaliază, se exemplifică, se clarifică, se dezambiguizează făcînd inteligibil un sens exprimat anterior. Explicația comportă în mod necesar o activitate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
l i z ă a d i s c u r s u l u i (discurs politic, jurnalistic, literar etc.), de analiză a conversației sau a schimburilor verbale, la care se alătură studiile în domeniul argumentației, precum și cercetările de etnografie a comunicării, de microsociologie sau de etnometodologie. Din perspectiva analizei conversației, partenerii implicați în acest proces valorifică în permanență un fond comun de informații (acțiuni, gusturi, principii, valori sau reacții habituale ș.a.), ceea ce orientează în permanență selectarea și prezentarea mesajelor
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
orală este guvernată de diverse tipuri de reguli: reguli ale inițiativei verbale, reguli ale accesului la cuvînt (lungimea intervenției, întreruperea interlocutorilor, suprapunerile dintre interlocutori, modalități de menținere a cuvîntului), reguli privind semnalele de recepție. V. dubla constrîngere, analiza conversației, strategie, etnografie (a comunicării), etnometodologie, negociere. WIENER 1948; GOFFMAN 1959; AUSTIN 1962; DUCROT - SCHAEFFER 1995; SEARLE 1969; KERBRAT-ORECCHIONI 1990; MOESCHLER - REBOUL 1994; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2000; CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002; ROVENȚA-FRUMUȘANI 2004; ȘERBĂNESCU 2007. IA INTERCULTURAL. Prin însăși structura lui, cuvîntul intercultural indică trăsătura de
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
se manifestă în grade variate. Aceste probleme care țin de stabilirea obiectului și de variația internă presupun opțiuni metodologice distincte pentru a pune în evidență maniera în care indivizii înșiși se raportează la componentele comunicative avute în vedere. V. comunicare, etnografie (a comunicării), interculturalitate. CHARAUDEAU - MAINGUENEAU 2002. RN INTERCULTURALITATE. Interculturalitatea este o realitate evidentă a umanității, care presupune călătorii și schimburi numeroase și variate. Termenul indică existența unei relații între persoane care aparțin unor grupuri culturale diferite, însă, discuția despre relații
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
mimicii și atitudinii". Aceasta a făcut posibilă realizarea studiilor asupra comunicării realizate de Școala de la Palo Alto, care grupa sociologi, antropologi, psihiatri și lingviști, ale căror studii asupra limbii corpului au intrat în atenția lingvisticii. Cercetările de etnometodologie și de etnografie a comunicării au condus la acceptarea ideii că elementele non-verbale trebuie avute în atenție în analiza situației de comunicare, fiindcă ele contribuie într-un mod semnificativ la realizarea enunțului. Astfel, studiile asupra limbajului corporal au pus în evidență că toate
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Universitatea din California. Studiile sale au vizat încă din deceniul al șaselea al secolului al XX-lea diversitatea lingvistică, iar, mai tîrziu, după 1970, au contribuit la dezvoltarea teoriilor analizei discursului și ale analizei conversației. Împreună cu Del Hymes propune o "etnografie a comunicării", abordată din perspectiva sociolingvisticii interacționale, o dată cu apariția volumului Gumperz, J., Hymes, D. (eds.), Directions in Sociolinguistics. The Ethnography of Communication, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1972. Alte idei au fost expuse în lucrări ca: Discourse Strategies, Cambrigde University Press
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale concrete, în tradiția cercetărilor inițiate de funcționalismul praghez, dar și de lingvistica și de antropologia americană. Inițiază (împreună cu alți specialiști de la Universitatea din Pensylvannia) direcția de investigare specifică "etnografiei comunicării" și conduce cîteva decenii revista "Language in Society". Lucrări de referință: (în colab. cu Gumperz, J. J., eds.). The Ethnography of Communication, Special issue of "American Anthropologist", 66, 6, part 2, 1964; (în colab. cu Gumperz, J. J.) Directions
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
nu se schimbă. 1. Autorul însuși afirmă că „problema abordată în teza «Sărbătorile creștine populare: tradiții, datini și obiceiuri din ciclul calendaristic în Bucovina de nord» [sic! Deci nu în regiunea dintre Prut și Nistru!] este actuală. Aceasta este, în cadrul etnografiei ucrainene (s.n.) prima cercetare privind liturgica sărbătorilor creștine în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ (p. 7). După toate aparențele, pe aceeași direcție se înscriu și comunicările Sărbătorile creștine: tradiții, datini și obiceiuri ale ciclului calendaristic de toamnă în Bucovina și Sărbătorile
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
autoreferatul tezei de doctorat. Rămîne confuz dacă autorul are în vedere exclusiv partea Bucovinei dintre Prut și Nistru sau dacă, pe baza rezultatelor investigațiilor din acea regiune, extinde concluziile asupra întregii Bucovine de nord, aflată în cuprinsul regiunii Cernăuți, incluzînd etnografiei ucrainene orice este „în legătură cu ritualurile din calendarul popular“ bucovinean. 2. Se vorbește despre „ritualica calendaristică a bucovinenilor“ (p. 4), „cultura ritualică la bucovineni“ (p. 4), „poezia calendaristică ritualică din Bucovina“ (p. 3), prin al căror studiu cercetătorii „au datoria să
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Articolul 1 Se instituie, începînd cu data publicării în Monitorul Oficial a prezentei legi, "Timbrul folcloric " de 2 lei, în favoarea Institutului de etnografie și folclor al Academiei Române. Încasările vor fi folosite în exclusivitate pentru editarea "Discurilor - Document". Timbrul prevăzut la alin. 1 se va aplica pe fiecare bilet de spectacol vîndut la toate manifestările folclorice din țara și este inclus în prețul de
LEGE Nr. 63 din 2 octombrie 1991 privind instituirea " Timbrului folcloric ". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107590_a_108919]
-
activitatea potrivit legislației române și regulamentului de organizare și funcționare. Articolul 2 Regia autonomă Studioul cinematografic "Sahia-Film" are următorul obiect de activitate: - realizează pe peliculă și suport magnetic filme documentar-artistice (reportaje, eseuri cinematografice, filme de anchetă socială, de artă și etnografie, științifice, experimentale, de montaj, pentru Departamentul Informațiilor din cadrul Guvernului, Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor și pentru beneficiarii interni și externi etc.); - consemnează pe peliculă și suport magnetic evenimentele de orice natură, în vederea conservării, constituirii în timp a patrimoniului național
HOTĂRÎRE nr. 486 din 15 iulie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome Studioul cinematografic "Sahia-Film". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107908_a_109237]
-
organizare și funcționare a Regiei autonome Studioul cinematografic "Sahia-Film" Capitolul 1 Dispoziții generale Articolul 1 Studioul cinematografic "Sahia-Film" funcționează că regie autonomă de interes național, asigurînd realizarea de filme documentar-artistice: reportaje, eseuri cinematografice, filme de anchetă socială, de artă și etnografie, științifice, experimentale, de montaj etc. Realizează letopisețul cinematografic, precum și alte prestații cinematografice. Pe lînga filmele documentar-artistice ce se realizează în cadrul finanțării de bază de la bugetul statului, studioul realizează filme finanțate din fondurile sistemului național de distribuire a filmelor. Cuantumul acestei
HOTĂRÎRE nr. 486 din 15 iulie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome Studioul cinematografic "Sahia-Film". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107908_a_109237]
-
autonomă atribuțiile ministerului de resort. Capitolul 2 Obiectul de activitate Articolul 3 Regia autonomă Studioul cinematografic "Sahia-Film" are următorul obiect de activitate: - realizează pe peliculă și suport magnetic filme documentar-artistice (reportaje, eseuri cinematografice, filme de anchetă socială, de artă și etnografie, științifice, experimentale, de montaj, pentru Departamentul Informațiilor din cadrul Guvernului, Direcția rețelei cinematografice și difuzării filmelor și pentru beneficiarii interni și externi etc.); - consemnează pe peliculă și suport magnetic evenimentele de orice natură, în vederea conservării, constituirii în timp a patrimoniului național
HOTĂRÎRE nr. 486 din 15 iulie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome Studioul cinematografic "Sahia-Film". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107908_a_109237]
-
principal, următoarele activități: a) elaborarea de studii, monografii, albume și alte materiale ilustrative referitoare la grupuri etnice care trăiesc pe teritoriul statelor europene, cum sînt: aria de răspîndire, compoziția numerică, evoluția și particularitățile istorice, limbile vorbite, religiile practicate, cultura, educația, etnografia, folclorul, legislația specifică, instituțiile democratice etc.; ... b) elaborarea de studii interdisciplinare și comparative, inclusiv cu participarea unor cercetători și specialiști din alte țări, cu privire la situația grupurilor etnice din țările europene; ... c) organizarea de reuniuni, seminarii, simpozioane, consultări și alte activități
HOTĂRÎRE nr. 677 din 1 octombrie 1991 privind înfiinţarea şi organizarea Centrului de studii europene în probleme etnice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108016_a_109345]
-
noi muzee sau secții muzeale. 2. Organizarea unor expoziții temporare de mare ținută în țară și în străinătate, cu realizarea de cataloage/albume și afișe/postere. 3. Realizarea unor publicații științifice, ca rezultat al cercetării în domeniu (istorie, arheologie, arta, etnografie, științele naturii) sau a unor cataloage de colecții de patrimoniu. 4. Respectarea principiilor de restaurare și a normelor de conservare, de restaurare a unor bunuri de patrimoniu cu grad mare de dificultate. 5. Participarea cu studii și comunicări științifice la
ORDIN nr. 351 din 9 noiembrie 1998 pentru aprobarea Criteriilor de premiere a personalului din instituţiile publice de cultura finanţate din venituri extrabugetare şi alocaţii de la bugetul de stat sau de la bugetele locale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/122492_a_123821]
-
zîmbetul larg, în urmă să te întreții cu bătrînul solicitant! Cuciulat cum s-a stat odată în nație sub străini, în mal aciuat ascuțișul de turlă al bisericuței de lemn, stil omologat în puntea Apuseni Maramureș, Turism cu manualul de etnografie, Ion Vlăduțiu, părelnice locurile, din priviri nu le ajungi vreodată, curg aceleași averi pe denumirile de sate, Răstoci estul județului Sălaj, troiță, Valea Secătura fir de ricin la poartă ornamental, se pune deplasarea din soarele Cîmpiei Dunării, satul Perii Vadului
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
pacea văii stricată în facerea ei, a îndesit etaloanele, era vorba de forma mentis, nu scapi nici la obîrșii, Ungureni, am și eu acasă! da, dar eu ți le dau în tren, am la prunăraie! zugrăveala sinilie la casă, cf. etnografie, continuă în pereții școlii, cf. constantă, berzele în trei și una tatăl de rînd cu bărzoii mai mici, te mai trezești, Țîțe, te joci cu vorbele! halta Mîndrești ai lemnăria? fac casă în satu' vechi, unde a stat Băcița temelia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
mediul sanogen toponimia, "Mîndru Oil Station", cariera Stînceni, biserica restricție de viteză, domuri de piatră, Marele Canion în brazi, pielea apei udă clăbucete, țuguie pe șir de unghiuri obtuze, km 203 resturi de grădină aprinse, focul viu, ritualul ~ , cf. alămor, etnografie, razant ies fețe de munte, obrajii năpădiți de brazi Hölderlin, dichterisch wohnt der Mensch auf dieser Erde minimul antropic, fîșia cicatrizată transport dă măsura pustiirii, cade în prezent, faruri aprinse la mașini la ora 14,01, liniile de sine ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
ASTRA), al cărei scop era sprijinirea educării românilor și a apariției publicațiilor în limba română. Primul ei președinte a fost Șaguna, iar programul a fost formulat de Barițiu. Organizația oferea burse, publica manuale școlare și încuraja cercetarea folclorului, istoriei și etnografiei românești. Revista asociației, Transilvania, a apărut din 1868 pînă în 1945. Populația românească avea și alte reviste și ziare în limba ei. Primul cotidian, Tribuna, care avea un standard literar ridicat și publica operele celor mai importanți scriitori români, a
Istoria Balcanilor Volumul 2 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
coproprietar la o întreprindere de îmbrăcăminte. Și în toate aceste ipostaze ale vieții, i-au rămas statornice dragostea și preocupările pentru istoria Bucovinei, pentru adunarea și realizarea unei bibliografii ample pe probleme și pe ani, pe compartimentări științifice geologie, geografie, etnografie, istorie, aspecte privitoare la toate domeniile vieții și activității umane, economie, finanțe, comerț, administrație, fenomene sociale, juridice, culturale, religioase, date și informații despre localități, despre personalități, instituții, ca, de pildă, școală, biserică, presă, societăți, partide etc. Despre semnificația acestei violon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
al unor populații din societățile izolate indică faptul că hainele au rolul de semnalizare sexuală (E. Westermark, 1891/1922, 192). Sociologul german Georg Simmel (1911, 96) referindu-se la motivațiile sexuale ale acoperirii diverselor părți ale corpului, observă că: Pentru etnografia actuală, este cert că acoperirea sexului ca și vestimentația în genere nu a avut inițial nicio legătură cu simțul rușinii, ci, dimpotrivă, a jucat rolul unei împodobiri sau al unei intenții asemănătoare, ținându-se, prin acoperire, o ațâțare erotică: este
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
au invocat faptul că lucrarea La Distinction: Critique sociale du jugement este o declarație de adeziune a autorului și intelectualilor francezi la politica de stânga (cf. B.M. Berger, 1986, 1451). În Statele Unite ale Americii, studiul a fost receptat ca "o etnografie tipic franceză", în sensul că oferea o "radiografie" a mediului politic și cultural din Parisul deceniului șase al secolului trecut, deci un cadru de cercetare proiectat pentru un context socio-cultural specific, fără sferă de aplicabilitate în alte culturi (ibidem). Totuși
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Iași, 2002, pp. 23-88. Bondi, Anna, "Moda e costume", în Nicola Tranfaglia, Il mondo contemporaneo. Politica e società, La Nuova Italia Editrice, Firenze, 1999, vol. 9, pp. 568-584. Bonte, Pierre (coord), "Valoarea", în P. Bonte și M. Izard, Dicționar de etnografie și antropologie, ediția a II-a revăzută și adăgită, Editura Polirom, Iași, 2007, pp. 691-693. Bourdieu, Pierre, Distinction: A Social Critique of the Judgement of Taste, Harvard University Press, Cambridge, 1984. Bourdieu, Pierre, Regulile artei, traducere de L. Albulescu și
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Cercetarea calitativă a socialului, Mircea Agabrian • Deschideri spre o istorie a sociologiei, Dumitru Popovici • Epoca maselor, Serge Moscovici • Introducere în sociologia religiilor, Max Weber • Istoria politicilor sociale, Francis Démier • Istoria sociologiei, Charles-Henry Cuin, François Gresle • Manual de etnografie, Marcel Mauss • Mediul penitenciar românesc. Cultură și civilizație carcerală, Bruno Ștefan • Metode de cercetare în științele sociale, R. McQueen, Christine Knussen • Metodele în sociologie. Observația, Henri Peretz • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea • Noile sociologii, Philippe Corcuff • Noțiunea de cultură
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]