46,666 matches
-
îmi dau seama că religiozitatea mea este profund înrădăcinată în tradiția profetică, precum cea ebraică și musulmană în general. Indiferent că ne referim la Avraam, Moise, David, profeții israeliți sau la Isus, Mesia (Cristos) al creștinilor sau la profetul Mahomed, evidențiem aceeași caracteristică: pentru ei toți nu există nici o unitate între Dumnezeu creatorul și creatura sa imperfectă atinsă de păcat, ci mai curând o diferență de neeliminat. O vedem la Moise care își ascunde chipul în fața Domnului în rugul arzător care
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
să recunosc că această cristologie de sus, ce îi avea ca reprezentanți pe Karl Barth și Karl Rahner, rămânea nefondată fără o cristologie de jos, care începe cu Isus istoric. Douăzeci de ani mai târziu, în 1990, Karl-Josef Kuschel a evidențiat în mod perfect această schimbare a gândirii mele cristologice în monumentala sa cercetare intitulată Geboren vor aller Zeit? Der Streit um den christlichen Ursprung (Născut mai înainte de toți vecii? Controversa despre originea lui Cristos). Evident, înțelegeam pe Dumnezeu ca un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
o rată de 6,6% între anii 1976 și 1987.76 Datele statistice ale Guvernului Statelor Unite arăta o rată a desfacerilor pentru agențiile publice, în perioada 1999-2000 de 1%77. La nivelul României nu s-au identificat statistici care să evidențieze rata de desfacerea a adopțiilor sau rata de întrerupere ne referim cu precădere la adopțiile încheiate prin intermediul serviciilor publice. Datele statistice disponibile anterior anului 2004 se rezumă în general la numărul adopțiilor la nivel național, respectiv internațional. După 2004, mai
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
de sex masculin sau feminin. De altfel și studiile care au încercat să determine influența genului copilului asupra succesului adopției oferă rezultate mixte. Smith et al125, studiind un număr de 15.947 de cazuri de copii adoptați în SUA, au evidențiat un procent de 9,26 adopții întrerupte când adoptatul a fost de gen feminin, respectiv de 9,7% când adoptatul a fost de gen masculin. Barth et al126 studiind un număr de 8.647 adopții încheiate legal au identificat o
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Kalmuss și Pearila, 1997, 13 dintre SUA experiența trăită de mame biologice care și-au plasat copilul spre adopție ținând cont de procesul de înfăptuire a adopțiilor și de gradul de deschidere a adopțiile. pentru procesul de adopție au fost evidențiate două componente: ajutorul oferit mamelor biologice să aleagă familia adoptivă și întâlnirea cu cuplul adoptiv gradul de deschidere a fost măsurat prin: abilitățile mamelor adoptatoare de a obține informații despre familia adoptivă prin intermediul agențiilor; primirea de fotografii/ informații actualizate despre
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
propus să evalueze rata de succes a adopțiilor transetnice, efectele acestei forme de adopție asupra dezvoltării psihologice și sociale a copiilor adoptați, precum și satisfacțiile/dificultățile întâmpinate de părinții adoptatori înainte și după încheierea adopției. În studiile identificate nu s-au evidenția probleme deosebite manifestate de copiii adoptați transrasial, iar rata de succes a acestor adopții s-a dovedit a fi similară sau cu puțin diferită față de cea a adopțiilor intra-rasiale190. De pildă, Zastrow 191 arăta, în unul dintre primele studii efectuate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
treia etapă (1983-1984), face referire la stima de sine a copiilor adoptați. Autorii nu au găsit diferențe din acest punct de vedere în funcție de rasă. Pe lângă aspectele legate de procesul de adaptare a copiilor adoptați transrasial, o serie de studii au evidențiat și factorii care pot contribui semnificativ ca acest proces să se producă în mod corespunzător. În acest sens semnificativ este studiul realizat de Shapiro și Grow200. Rezultatele acestui studiu au relevat importanța atitudinii părinților adoptatori în adaptarea copiilor adoptați și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
și al prietenilor prezintă o nevoie mai mică de servicii sociale. Analizând toate aceste studii, putem concluziona și totodată sublinia nevoia de resurse (formale și informale) pe care o resimt familiile adoptatoare. Capitolele cinci și șase ale acestei lucrări vor evidenția alte aspecte empirice, rezultate din cercetările întreprinse de noi, privind această dimensiune. Capitolul 3 Procesul de adopție din perspectiva teoriilor explicative 229 3.1 Teoria rolului social 3.2 Teoria stresului și a copingului 3.3 Teoria dezvoltării familiale. Solicitări
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
stres cu care părinții adoptatori se confruntă, factori pe care-i putem grupa în două categorii: a. factori personali și b. factori sociali. a. Factorii personali se traduc într-o serie de întrebări la care nu găsesc răspuns și care evidențiază incertitudini cu privire la abilitatea lor de a înțelege și de a răspunde nevoilor copilului; abilitatea de a crea o legătură cu copil, dar și abilitatea copilului de a-i accepta și de a relaționa cu ei. b. Dintre factorii sociali, ambivalența
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
greșită a unei conduite anticremațiune în 1910 și arăta deslușit faptul că poporul constituie vocea adevărată a divinității, Șerboianu se lansa în acuze directe formulate împotriva Bisericii Ortodoxe, privind eroarea pe care aceasta o săvârșea în problematica arderii cadavrelor. El evidenția faptul că forurile ortodoxe nu utilizau aceeași unitate de măsură privind diverse rătăciri ale vremii față de spiritul creștin, pe unele dintre acestea chiar tolerându-le și încorporându-le în propriile obișnuințe. Erau astfel blamate tolerarea reclamelor pentru vrăjitori, fumatul sau
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
apus. De aici înainte, biserica își duce o existență a cărei demnitate lasă de dorit, subordonându-se stăpânirilor lumene și primind în schimbul câtorva grațiozități și concesiuni reciproce titlul de națională și de stat. Biserica Romană-catolică iarăși, deși necontenit s-a evidențiat ca o forță vie-n societate, și-a însușit toate drepturile absolutiste; iar prin faptul că adeseori a tolerat și patronat arbitrariul, a creat o mulțime de curente distructive, dintre care, cel mai de seamă a fost acela a lui
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
către Dumnezei (politeismul) pentru binefacerile primite, ori îmblânzirea forțelor superioare, când ele își revărsau mânia asupra omului prin acte de violență. Ideea omului despre Dumnezeu, deși coruptă după căderea-i în păcat și sacrificiile prea crunte și sângeroase adeseori ne evidențiază mai întâi o credință generală și permanentă într-o putere sau puteri divine și al doilea mențin în om conștiința inițială, deșteptând și nutrind în același timp, dorința după un mântuitor. Așa se explică, de ce Cain și Abel, copii ai
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
etc." își poate închipui cititorul inteligent, ce răzvrătire se produce în mintea și simțirea omului incult, care nu are nici pregătire științifică, nici religioasă. Scopul însă al celor ce scriu aceste năzbâtii, deși nu le face prea mare onoare, totuși evidențiază o anumită stare de lucruri, ce vrea să dăinuiască perpetuu în biserica noastră și marchează depresiunea unor inteligențe, bine cotate de altfel în forurile bisericești și teologice. Am mai spus-o și o repetăm încă odată: incinerația nu atinge nici un
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
casele lor. (Flacăra Sacră, V, 11, 1938, pp. 3-4) Credința în viața viitoare și incinerarea (IV) Făcând expunerea comparativă a câtorva religiuni vechi, al căror fond dogmatic este credința într-o viață viitoare și-n nemurirea sufletului, am căutat să evidențiez circulația ideilor de la o epocă la alta evoluția lor, cum și felul de manifestare externă, pe care noi îl numim astăzi "cult" și "ritual". După cum se vede din această expunere, religiile sunt grefate una pe alta. Aceiași faze de dezvoltare
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
o parte "urările" altor popoare, voi vorbi aici numai de una din ale poporului nostru. Românul își urează de ziua aceasta cât și la sărbătorirea momentelor vesele din viața sa, numai "noroc" și "sănătate", ceia ce s-ar părea că evidențiază, în primul rând, un total dispreț pentru "muncă" și mai ales, pentru munca onestă, care aduce norocul și sfințește locul. Am stat însă de vorbă cu oamenii brazdei de la noi, cu acei oameni pentru care o sărbătoare își are adevăratu-i
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
aparținând indivizilor și ca rezultat al autoconservării, ci, mai degrabă, ca revendicări fundamentale, decurgând din relațiile umane de diferite grade de privatitate. Drepturile și responsabilitățile relaționale ar remarca gama de responsabilități care decurg din relațiile umane, din interdependențe. Se pot evidenția influențele relațiilor față de viața personală a celor implicați, dimensiunea continuității relațiilor. Relațiile din cadrul familiei se înscriu în contextul celor de vecinătate, religioase, etnice etc., până la cercuri foarte largi de indivizi, incluzând chiar și pe cei ce stabilesc politica publică. De
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sunt sesizate câteva aspecte care țin de dreptatea socială. În acest sens, se observă că într-o societate bazată pe competiție și performanță, șansele femeilor sunt diminuate în măsura în care îndatoririle clasice privind activitățile de îngrijire din familie se păstrează. Apoi este evidențiat faptul că în cadrul familiei se articulează inegalitățile de roluri, familia este prima matrice existențială, unde copiii învață ce este nedreptatea 34. Pentru femei, chiar și atunci când este remarcată necesitatea de a da vieții un sens personal, soluțiile propuse vizează tot
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
argument în favoarea ideii că patriarhatul, ca formă de dominare a femeilor de către bărbați, este constant, indiferent de organizarea politică a societății 47. 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistătc "4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă" Feminismul marxist evidențiază bazele economice ale aservirii femeilor, consideră drept temei al inferiorității acestora inegalitățile din sfera economică. Treburile casnice funcționează similar modului de producție, doar că forța de muncă a femeilor este folosită fără a fi recompensată. Are loc o veritabilă înstrăinare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
educate pentru activități desfășurate în gospodărie și pentru creșterea copiilor. Chiar părinții investesc mai mult pentru educația copiilor lor de sex bărbătesc decât pentru a celor de sex femeiesc 26. Aici se poate observa un alt aspect pe care îl evidenția Vladimir Pasti: păcăleala cu educația 27. Deși multe dintre femei au o educație înaltă (universitară), ele nu au oportunitatea de a operaționaliza abilitățile obținute, pentru că pe piața muncii nu există oferta corespunzătoare, care să le antreneze. Educația specifică de gen
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
au născut de curând. Un aspect important se referă la ilegalitatea concedierii femeii gravide sau a celei care se află în concediu de maternitate). Convenția nr. 165/1983, privind șansele egale și tratamentul egal pentru lucrătorii bărbați și femei: se evidențiază responsabilitățile lucrătorilor bărbați și femei față de copiii dependenți de ei. Art. 5 vizează dezvoltarea și promovarea serviciilor la nivelul comunității, publice sau private. Convenția asupra eliminării tuturor formelor de discriminare față de femei (adoptată în 1981, ratificată de România în 1982
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
mulți dintre veteranii mass mediei naționale, de la atoateștiutorul Nelu Coroiu, care se considera fără falsă modestie nașul presei postdecembriste, și până la marele doxolog într ale presei profesioniste, Coriolan Pantelimonescu Tudose, care toca mărunt pe oricine îi intra în colimator, ca să evidențieze cu argumente imbatabile că lumea toată nu era decât o adunătură de imbecili, de lepre, de gogomani și de secături în afară de el, atrăseseră atenția unora și altora asupra sa și îi făcuseră o imagine de jurnalist echilibrat, pentru că știa întotdeauna
KARMA. NOPŢI DE MĂTASE by DANIEL DRAGOMIRESCU MARIA ARDELEANU-APŞAN () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1614_a_2969]
-
viziune particulară asupra rolului Statului, puternic reducționistă. Pentru a lărgi perspectiva și a-și ameliora înțelegerea asupra lumii, economiștii s-au interesat însă și de alte abordări, realizate de către istorici, sociologi, filosofi ș.a. Istoricii mai întîi, precum Ernst Kantorowicz, au evidențiat lenta autonomizare a puterii Statului față cu cea a bisericii, între altele. Această mișcare seculară a istoriei societăților noastre a fost conceptualizată de filosofi. Thomas Hobbes de pildă, convins de cadrul pro-fund dezordonat al naturii, în care "omul este lup
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
fiscalitatea unui stat nu acționează asu-pra altora, de unde încercările de armonizare fiscală, de apropiere a politicilor fiscale, ceea ce, pe termen lung, amenință autonomia fiscală statală, mai cu seamă în zonele ce experimentează diferite formule integraționiste. În Avuția Națiunilor, Adam Smith evidenția patru "canoane" sau principii ale impozitării. Acestea sunt: 1) Echitatea; 2) Certitudinea; 3) Eficiența; 4) Comoditatea. La acestea, ulterior, economiștii moderni au adăugat altele, cum ar fi: 5) Neutralitatea, în sensul de a nu distorsiona mecanismul prețurilor; 6) Stabilizarea, în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
a elementelor cheie ale vieții în societate. În primul caz putem descoperi, cu ajutorul egoismului, riscul de a suporta comportamentul pasagerului clandestin în cazurile de gratuitate. Subliniind aceasta, nu considerăm că oamenii sunt întotdeauna și pretutindeni niște egoiști, ci căutăm să evidențiem un mecanism, piața, care obligă pe fiecare să-și dezvăluie capacitățile și preferințele. În al doilea caz, cu ajutorul oportunismului, subliniem faptul că piața însăși poate, în anumite cazuri, eșua în garantarea loialității actorilor. Constrîngerea se prezintă atunci ca o ieșire
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
strategic, ce consistă în a rezida într-o zonă unde impozitele sunt reduse, profitînd în același timp, grație vitezei automobilului mai ales, de serviciile furnizate într-o zonă unde impozitele sunt mai ridicate. Este un fapt extreme de frecvent, care evidențiază, între altele, fenomenele de extindere urbană sub formă de periurbanizare. Bineînțeles că o atare atitudine strategică a contribuabililor conduce la un răspuns nu mai puțin strategic al colectivităților locale. Lărgirea geografică a cîmpului lor de competențe și deci de impozitare
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]