4,693 matches
-
The Blue Spirit” care cultivă cu notabile rezultate un stil rock blues alternativ, raportat de astă dată la surprinzătorul proiect „Diavolul și Robert Johnson” - un story avându-l drept subiect pe legendarul exponent al blues-ului negru american Robert Johnson. Evocarea lui i-a antrenat într-un show unicat pe Vali Vătuiu - baterist de excepție, pe Robert Ardelean - ghitarist bass stabil și eficace, pe doi ghitariști plini de vitalitate, Alex Vișan și noul membru al echipei Mihai Alexandru Tacoi, dar mai
Epicentrul blues-ului by Florian LUNGU [Corola-journal/Journalistic/83857_a_85182]
-
făcuse în 1996: „E cel mai important jurnal al literaturii române." Sigur, d-sa o cunoaște personal pe doamna Mariana Șora, au stat de vorbă, a intervievat-o, a citit o bună parte dintre aceste caiete încă inedite, vorbește despre evocarea unei Timișoare culturale interbelice, precum și a unor „prietenii exemplare din anii '30 și '40: cele dintre familia Șora și Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu." Evident, Cornel Ungureanu știe mai multe, a pătruns mai adânc în textul, zice dânsul, greu
Complexul ratării presimțite by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6802_a_8127]
-
Chiar dacă editoarea primei versiuni postume, datând din 1998, a fost Cornelia Pillat, Monica Pillat și George Ardeleanu se întorc la structura ultimei ediții antume, datând din 1971, căreia îi adaugă un text inedit, „V. Voiculescu: biografie și portret” (în completarea evocării „V. Voiculescu la epoca genezei Povestirilor”), și o Addenda de interes documentar. Revenirea la structura ediției a II-a, ultima antumă, cu adăugarea unor inedite, a impus și menținerea în corpul volumului a unor texte care, integral sau prescurtat, apar
Dinu Pillat, istoric literar by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/2984_a_4309]
-
de Dan C. Mihăilescu în Castelul, biblioteca, pușcăria, istoria e personajul central, resortul ascuns care aruncă în derizoriu, într-o fracțiune de secundă, existențe excepționale, dedicate proiectului intelectual, ori viețile simple ale unor țărănci al căror portret moral e impecabil. Evocarea acestor figuri feminine e de cele mai multe ori empatică, acută, oscilând adesea între vocea apăsată menită să sublinieze grozăvia unor fapte din trecut și tonul admirativ, plin de reverență în care sunt descrise calitățile excepționale, intelectuale ale unor personalități feminine (începând
Elogiu feminității by Andreea Răsuceanu () [Corola-journal/Journalistic/2939_a_4264]
-
surprinzătoare a mitului; căci eroii sunt în mod material prezenți pe scenă. Unele personaje sunt suprimate, altele sunt introduse din necesități de coerență sau de construcție a acțiunii dramatice; la fel, unele episoade considerate atroce sunt uneori abordate prin intermediul unor evocări lirice (de exemplu, festinul unui copil servit la masă unuia dintre părinții săiă. În Iliada și Odiseea se găsesc teme și imagini în jurul cărora se va cristaliza sensul tragic a trei milenii de poezie. După Aristotel, „tragediile cele mai izbutite
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
am spus-o.“ „Lasă-l pe Casaubon să continue, căci mi se pare că a lucrat excelent“. „Puține am de spus. După serbările londoneze, Încep festivitățile la Heidelberg, unde Salomon de Caus construise pentru elector grădinile suspendate, a căror palidă evocare am văzut-o noi În seara aceea În Piemont, vă amintiți. Iar În cursul acestor petreceri apare un car alegoric care-l slăvește pe mire În ipostaza lui Iason, și pe cele două catarge ale corăbiei reprezentate pe car apar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
o sală anexă a locuinței hahamului secundar. Bineînțeles, comunitatea asigura tuturor locuințe, mai mult sau mai puțin adecvate cerințelor familiilor personalului întreținut. Experiențele copilăriei și tinereții mele la Beiuș ar merita o reflecție cu mult mai elaborată decât aceste câteva evocări sumare. Trăirile din acele etape inițiale ale vieții mele aparțin mai degrabă isprăvilor unui tânăr răzvrătit decât năzbâtiilor unui copil netrebnic. Însă rostul acestor însemnări nu este rememorarea amintirilor din acele timpuri îndepărtate, dificile, dar și pline de elan și
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
Universității din Cluj mi-a spus că până și Bulgaria este mai avansată decât România în ce privește dezvoltarea cercetării științifice. Cu privire la cauzele acestui fenomen, părerile sunt foarte diferite. Nu vreau să intru în analiza lor și mă voi rezuma doar la evocarea izbucnirii incidentale a unui șofer din Bistrița care, înainte de a ne despărți după terminarea unei curse în oraș, a spus: "Nu, domnule, nu Iliescu poartă vina situației dezastruoase din România, ci românii înșiși, căci românii sunt leneși și tâlhari. Nu
Confesiunile unui diplomat by Eliezer Palmor [Corola-publishinghouse/Memoirs/927_a_2435]
-
de o remarcabilă prefață scrisă de mult regretatul cărturar și profesor Constantin Ciopraga. Editura Junimea Eugen Herovanu comentând "fenomenul Iași" "Nici confesiuni, nici memorii, nici jurnal" scria Eugen Herovanu despre Orașul amintirilor; și tot el spre finalul volumului utiliza termenii evocări și amintiri, "fără selecție și fără plan", reconstituiri în "liniile lor esențiale". Sigur este că meditase, în prealabil, asupra drumului de urmat; l-au ținut în loc memorialiști mai vechi sau contemporani: "scormonindu-și trecutul, unul caută în el explicația sau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
a ținut aproape de sânul său, care mi-a inspirat și influențat mai toate elanurile și care a determinat cele mai de seamă acte ale mele. În felul acesta am înțeles că singura formă care putea conveni în totul narațiunilor și evocărilor mele era numai cea subiectivă; pentru că chiar dacă, din cauza ei, unii dintre cititori îmi vor atribui mai târziu intențiuni și preocupări pe care nu le-am avut, în schimb, lăsându-mă, în raport cu lucrurile, oamenii și evenimentele, exact în poziția în care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
nu știu nimic. Nimic mai mult decât ce am putut citi, la fel cu toată lumea, în "Amintirile..." lui Panu și ale lui Iacob Negruzzi, sau în prețioasa colecție de documente a d-lui Torouțiu sau în numeroasele relațiuni, note și evocări risipite câte puțin pretutindeni, de vreo treizeci și mai bine de ani, sau din puținul ce am putut afla din povestirile orale, adeseori îndoielnice, ale celor care au trăit în mediul Junimii. În cartea sa "Către Noua Generație", raportându-se
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
putut să se fi întâmplat așa cum se povestesc, după cum și versurile atribuite lui Caragiale ar fi putut să fi ieșit, chiar în forma în care le cunoaștem, din mintea și din pana maestrului. Umbre pe ecranul lanternei magice În palidele evocări din care e făcută lucrarea aceasta, s-ar fi cuvenit de bună seamă să fac un loc cât mai larg oamenilor pe care i-am cunoscut altădată în orașul meu, cu care am venit în atingere și de care m-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
Când mai ales, fiecare ne vede prin gândirea sa proprie, tot așa cum ne-ar privi prin sticle de culori diferite..." Grija mea (exagerată, poate), grija mea pentru adevărul pe care-l caut, am mai spus-o. Cu privire la această parte a evocărilor mele, ea apare mai accentuată încă. Pot eu totuși părăsi lumea acestor umbre, fără a arunca o ultimă privire-nduioșată câtorva încă din ele, care-mi fac semn și mă cheamă? Iată pe tovarășul adolescenței și tinereței mele, Virgil Cișman, visător
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
f??? b? trâne?e ?i al vie?îi f??? de moarte, tot universul se umple de lumina lunii ?i de frumuse?ea basmelor. Spectacolul r???ritului magic al lunii uime?te Întotdeauna prin sublima frumuse? e, prin for?a de evocare ?i sugestie a unei atmosfere ce eman? misterul, vraja unei lumi pe care numai fantezia eminescian? o putea crea. În prima parte a poemului „ ??lin -file din poveste " de exemplu, razele ro?iatice ale lunii ce se ivesc pe cer
Mihai Eminescu - imaginarul paradisiac by Luminiţa Teodorescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/1299_a_2381]
-
și fabrica Nicolina în consacrarea principiului „așa cum faptele s-au petrecut”. Secvențe de viață expulzate multă vreme la poarta istoriei. Departe de tentația unei construcții voluminoase, festivistă, omagială și propagandistică, precum monografia publicată în 1972, am căutat apropierea de realitate, evocarea unei fărâme din destinul oamenilor, a căror viață s-a scurs între halele și utilajele Nicolinei.
Povestirile uitate ale Nicolinei : o istorie a oamenilor şi a fabricii by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100998_a_102290]
-
inițialele N. P., apar portrete de scriitori (Poetul florilor: D. Anghel, Un precursor al romanului nostru: Ioan Adam, Ctitorul Societății Scriitorilor Români: Emil Gârleanu, Coșbuc, tălmăcitorul lui Dante) și se reconstituie atmosfera cafenelelor literare Kubler și Consulul. Reușite sunt și evocările unor parlamentari (Petre Missir, Toma Stelian, Nicolae Filipescu ș.a.) și ale unor dezbateri politice la rubrica „Câțiva oratori ai vremii”, ilustrată cu desene și caricaturi de A. Jiquidi, A. Dragoș și Neagu Rădulescu. Versuri ale poeților spanioli Gloria de la Prada
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290532_a_291861]
-
gustul infinitului mic, talentul criticului este învederat, el emite valuri, valuri de considerații, de asociații și de distincții, lăsând în drum o mulțime de paranteze și întorcându-se spre a pune numeroase note, aplicând la critică, cu anticipare, metoda de evocare a lui Proust. Abia după ce opera a fost făcută bucăți pe masa de disecție, criticul, plin de sânge pe mâini, izbutește a-i pune diagnosticul, niciodată în chip scurt, totdeauna în spiritul adevărului. G. CĂLINESCU Fanatic și sceptic, religios și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287494_a_288823]
-
la liceele din Slatina, Craiova și Turnu Severin, pentru a-și încheia studiile la Școala Comercială din Craiova, în 1909. Debutează în „Amicul tinerimei” din Târgu Jiu, în 1904, semnând în continuare, în spiritul epocii, versuri, o piesă de teatru, evocări și o variată publicistică literară (cronici, recenzii, note de lectură, articole etc.) în două periodice scoase de el - „Vatra” (din 1929, cu întreruperi, până în 1947) și „Secolul” (1932) - sau în „Bunul prieten”, „Sămănătorul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Neamul românesc”, „Floarea darurilor”, „Tribuna
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
în care sunt strânse articole publicate în „Ramuri” sau în revistele lui N. Iorga, părea inactual chiar la imprimare și nu a înregistrat decât un ecou restrâns. În ultimii ani ai vieții, F. lucra la o carte de amintiri și evocări, Figuri discrete din viața culturală a Craiovei, din care nu a mai apucat să tipărească, în 1947, decât o primă parte, dedicată lui Traian Demetrescu, August Pessiacov, G. D. Pencioiu, Mariei Chițu și altora. SCRIERI: Copiii nopții, Craiova, 1911; Credințe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286936_a_288265]
-
1975) -, poetul e sensibil mai cu seamă la imaginea plastică și aplică nedeclarat principiul ut pictura poesis. Statornicește peisaje, scene, monumente, obiecte, dar nu o face obiectiv, neutru, parnasian, ci subiectivează intens descripția, afișându-și atitudinea și inserând în tablou evocarea istorică, reflecția. Dar semnele distinctive ale geografiei românești sunt celebrate, de regulă, în spirit prea ostentativ patriotic. Efectele sunt, nu o dată, de natură mai mult retorică decât poetică. Poeticul autentic se realizează abia atunci când, în conformitate (intenționat sau nu) cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288416_a_289745]
-
Banatului din perioada postbelică, descris în impactul cu civilizația modernă. Tehnica narativă se constituie prin decuparea unor secvențe dintr-un „film” epic al cotidianului, iar reconstituirea universului vizat se face prin apelul la elemente etnografice, etnologice și lingvistice. Rememorările și evocările colorează idilic, melodramatic și poetic materia epică. Tehnica, teritoriul investigat, universul uman se păstrează și în următoarele volume de proză scurtă. În romanul Cantonul galben (1983), D. P. oferă înainte de toate o radiografie literară a vieții cotidiene a ceferiștilor din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
popular bănățean Luță Ioviță. Un alt rapsod popular al Banatului este evocat într-o carte ulterioară, Lacrimă de taragot (Viața romanțată a lui Luca Novac) (2000). Adio în septembrie (1995) este un volum de „mărturisiri” și memorii, având în centrul evocării pe poetul Damian Ureche. Sunt incluse o seamă de poeme inedite ale poetului, documente, facsimile și imagini necunoscute din existența și opera acestuia. Apar, de asemenea, numeroase personaje ale culturii și literaturii bănățene. La Țebea cerul este tricolor (1997) are
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286679_a_288008]
-
de morminte lugubre. Sub afectările acestea există totuși o exasperare, o oboseală adevărată. Poezia erotică e palidă și convențională, cu foarte rare excepții. Încă mai neconcludente sunt cele câteva versificări pe teme sociale și patriotice. Mai profund apare S. în evocarea priveliștilor naturii, unde înfiorările extincției apropiate îl prevestesc pe G. Bacovia. E o poezie preponderent vizuală, cu însușiri de plasticitate și armonii nu lipsite de prospețime. Ca traducător, prezent îndeosebi în „Liga literară”, în afară de Poe (Corbul) și Shelley (Regina visurilor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289520_a_290849]
-
Trianon. Preocupările pentru emanciparea femeii, o orientare privilegiată a seriei de până la 1906, revin prin mai multe însemnări și articole (Femeia în familie și societate de Vasile Cotruș, Feminism și feminitate de Natalia Negru ș.a.). Se cultivă culoarea locală prin evocarea de personalități (Iosif Vulcan, Doi ctitori de G. M. Samarineanu, Dr. Ioan Lupaș de N. T. Ionescu ș.a.), prin articole istorice (Organizațiile voievodatelor și cnezatelor la românii din Crișana de E. Țigu, Diecii și preoții din trecutul românilor bihoreni) sau
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]
-
rubrici fixe există și altele, ce apar neregulat: „Clujul pe răboj”, susținută de Vladimir Nicoară, „Cronica măruntă” sau „Cărți vechi”. O rubrică temporară este și „Figuri bihorene”, susținută de Teodor Neș, unde apar articole despre Iosif Vulcan, Lucreția Suciu-Rudow ș.a. Evocarea unor personalități istorice și culturale constituie o preocupare ilustrată și de N. Iorga, care semnează articolul Un om de sinceritate: Mihai Viteazul (5/1936), ce reproduce textul unei conferințe ținute la Târgoviște în 1935, ori de Tiberiu Moșoiu (Neculai Milescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286945_a_288274]