2,249 matches
-
cele două țări a fost interpretat prin “negru”, care este doar unul dintre sensurile lui. În dicționarul lui Radloff (4 volume) acest cuvânt este notat cu multiple sensuri, printre care și cel de “pământ, uscat” (vol. II, p. 136) cu exemplificările de mai sus. A se vedea și cuvântul Bogdan (IV, 1655) cu traducerea “Moldavia, die Moldau”, și Bogdan voivodasi “principe al Moldovei, der Fürst von Moldau”. Se explică astfel denumiri precum Neagra Vlahie, Maurovlahia, morlaci etc. Pe de altă parte
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
decât să clarifice contradicția dintre realitate și perceperea idealistă a acesteia. Însuși Scraba nu a putut să rămână în metafizică și să opereze cu noțiuni pure. El alcătuiește „Tezaurul limbii române” în care noțiunile sunt marcate prin cuvinte românești, iar exemplificările nu vizează nemijlocit noțiuni, ci sensuri contextuale ale acestor cuvinte; el elaborează „Filosofia limbii române”, în care este preocupat de istoria cuvintelor românești, nu de noțiuni, care sunt generalizări teoretice. Pentru a atenua contradicția în care a intrat, Scraba aduce
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
limbi. * Înlăturarea blocajului neogramatic deschide cercetării două căi. Prima cale are ca punct de plecare cuvântul actual și își propune identificarea raporturilor formale și semantice ale acestuia în peisajul etnolingvistic euro-afro asiatic, adică în retrospectiva evoluției globale a limbii. Pentru exemplificare, adăugăm la etimologiile propuse până acum în studiile noastre încă una. GÂND este pus de tradiție, datorită apropierii formale, pe seama magh. gond „grijă”, deși semantic este mai apropiat de magh. szándek „gând, intenție”. Cuvântul este românesc, cu implicații în evoluția
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
vii (cazul unui zugrav din Macedonia care a pictat un om la zece ani de la moarte). Gruber indică în lucrarea sa și un al cincilea fel, care ar cuprinde persoanele cu o gândire în semne sau o gândire simbolică. Pentru exemplificarea acestui tip este recomandată cartea lui Hyppolite Taine, De l'inteligence, în care autorul "a tratat ca un maestro chestiunea semnelor în general și substituțiunea lor". Pentru ilustrarea acestui tip mai sunt amintiți Paulhan, care a adus cele mai noi
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
-ți deșteaptă maĭ multe simțiminte decît Eminescu" (Gruber, 1888, p. 30). Poetul nostru național este considerat unul din cele mai puternice tipuri vizuale și auditive (chiar dacă puțin mai fercvente). Vorbește la Eminescu și de prezența tipului "de tact". După feluritele exemplificări din lirica poetului, concluzia este că "Eminescu este un tip indiferent din cele mai bine înzestrate" (Gruber, 1888, p. 38). În stilul unui artist trebuie să de regăsească toate "chipurile lui de gândire", acestea alcătuind ceea ce se numește baza stilului
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
Heliade-Rădulescu, Costache Negruzzi, Nicolae Bălcescu, Petre Ispirescu, Ion Creangă (care este văzut ca un exponent al psihologiei poporului român), însă stilul lui Odobescu este desăvîrșit, motiv pentru care a fost foarte greu să găsească un fragment din opera acestuia pentru exemplificare, deoarece toate erau la fel de desăvârșite. Eminescu are bogăția și Odobescu desăvârșirea, cele două mari personalități ale literaturii române constituind tipuri indiferente din cele mai bine înzestrate. Nu are nici pe departe convingerea că a epuizat analiza psihologică a celor doi
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
psihologică. Instrumentarul existent în laboratoarele avansate aveau prețuri oscilante funcție de scopul și complexitatea cercetării. La începtul existenței laboratoarelor de psihologie experimentală, aparate foarte frecvente erau cele care înregistrau timpul de reacție și cele care permiteau studiul domeniului senzorial și kinestezic. Exemplificările arată că oscilația costurilor aparatelor era între 500 și 4500 de franci. Pentru a realiza o eficiență sporită, unele universități își construiau propriile aparate, așa cum proceda direcțiunea laboratorului de psihologie experimentală de la Yale. Printre aparatele construite aici putem da ca
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan () [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
în cele delimitate în funcție de "articularea tematică"2 (comicul de caracter, de situații și de moravuri) și "formală"3 (comicul creat de limbaj). Pentru certificarea observațiilor sunt respectate necesarele popasuri de natură teoretică, a căror ariditate este contracarată de concretizări și exemplificări prin mostre specifice praxisului caragialian, probând în acest fel, atât validitatea acestuia drept etalon pentru ilustrările ulterioare, cât și asimilarea modelului său în cea mai mare parte a acestora. În mod similar sunt trasate în următoarele capitole coordonatele specifice esteticii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ne atrage atenția asupra fizicului unei persoane atunci când de fapt, este vorba de aspectul moral"8. Strănutul unui orator este rizibil pentru că ne coboară brusc de pe culmile sublimului în banalitate, din sfera sufletului în cea a trupului. Prin astfel de exemplificări și prin explicitarea comicului prin analogie cu un resort care se comprimă și se destinde asemenea "diavolului cu arc"9, teoria bergsoniană dezvăluie clare coincidențe cu studiile care focalizează mecanismul de relaxare prin râsul comic a unei tensiuni psihice acumulate
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
sau concept al comicului, riscă să devină nu doar monotonă și insipidă, ci și inutilă în lipsa elementului viu, a comicului însuși captat în instantaneele literaturii. Ariditatea expunerii poate fi evitată dacă oricare dintre multiplele și diferitele definiții date comicului primește exemplificări concludente prin opere integrate acestui gen pe baza unor trăsături estetice revelatoare. Opera unui comediograf prin structură, așa cum a fost Caragiale, despre care Paul Zarifopol nota memorabil că deține "vocația râsului ca artă și simțul comicului, ca instinct fundamental"49
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
simțită între două nuanțe, un nimic, distilate prin mintea subtilă a unei femei și exprimate prin acele dulci modulațiuni de voce și prin jocul acela încântător al luminilor ochilor, capătă, pentru mine, cel puțin, un farmec indicibil.52 Și pentru ca exemplificarea adusă acestei îngăduitoare teorii, prin ,,dialogul" cuconițelor, să pară și mai distonant, autorul precizează înainte de a-l reproduce: "Aci, desigur, am să petrec câteva momente delicioase"53. Iată cum, stârnită în mod "deliberat și nonaccidental" (Defays), surprinderea ridicolului acestei lumi
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vermut cu ignoranții, la Dragomir.64 La Tudor Arghezi, a cărui admirație pentru satira caragialiană se deduce cu ușurință din numeroasele articole elogioase, putem vorbi de o predilecție pentru cazurile de strident decalaj între pretenție și realitate. Preferăm să începem exemplificarea printr-un text inedit care vădește tocmai această preocupare constantă pentru evidențierea imposturii intelectuale. Scurta piesă neterminată Dodi și Podi, publicată postum de Mitzura Arghezi în revista Manuscriptum (nr. 2/1980, pp. 22-36), credem că este redactată înainte de 1936, întrucât
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
și prozatorii de la "Școala de la Târgoviște", pe de altă parte. 4.3. Teme caragialiene și variațiuni postcaragialiene Frecvența recurențelor tipologice este indestructibil legată de multitudinea revalorificărilor din aria tematicii caragialiene. Fără să zăbovim asupra unui posibil inventar al acestora cu exemplificări care marchează înrudiri de ordinul evidenței între modelul caragialian și numeroase reiterări postcaragialiene, ne propunem să insistăm doar asupra câtorva cazuri în care se pot sesiza nu doar transpuneri obediente ale sugestiilor marelui înaintaș în alte contexte cu minime modificări
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
cenzurări impuse de normele bunei cuviințe indică un comportament mahalagesc inconfundabil. Prin Margareta, Mircea și Wanda se conturează însă tipul intrusului observator necontaminat. Moartea, adulterul sau fuga sunt unicele modalități de evadare din acest veritabil cuib de viespi. În continuarea exemplificărilor legate de dimensiunea grafomaniei care oglindește logoreea "lumii-lume", notăm că la Tudor Mușatescu rețeta caragialiană este urmată îndeaproape, cu minime ajustări, în stilul epistolelor și al rapoartelor oficiale sau al declarațiilor din ciclul Post-restant. Toate aceste texte savuroase dau impresia
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
ploaie, somn, moșu Moise"), "cheptar" (care duce la asociații precum "ma-mare, nasturi îmbrăcați în piele, flori roșii de mătase, carnaval, mersul cu steaua"), "cizmă" (cu trimiteri la "sărbătoare, biserică, șiret de piele, strălucire")192 etc. Încheiem și noi "lista" exemplificărilor de procedee reductibile la arta lui Caragiale, preluate și valorificate de pe alte poziții în special de scriitorii valului optzecist din literatura noastră. Finalul acestei liste nu poate fi, evident, decât un "etc.", lipsit sau nu de conotațiile pe care i
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Am arătat deja că aceste suprapersonaje s-au dovedit, de altfel, cele mai fertile mărci ale caragialismului, trecând definitiv în patrimoniul valorilor atestate și reciclate printr-o activitate productivă de resemantizare, în afara oricărei intenții epigonice. În capitolul respectiv anunțam că exemplificarea recurenței acestor personaje epitom în literatura postcaragialiană poate fi completată cu ipostaze ficționale din proza scriitorilor târgovișteni. În cazul acestora se poate observa că ceea ce se prelucrează este, de fapt, un construct deja modelat de complicatul aparat al criticii și
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
că lenea decentă, statul degeaba sînt rezervate strict marilor intelectuali. Singura problemă ar fi că, În mod invariabil, intelectualii nu fac parte din clasa stăpînilor. De ce se Întîmplă astfel nu știu, nu găsesc răspunsul, cu toate că bănuiesc că-i simplu. Pentru exemplificarea statutului intelectualilor, a se vedea portretul lui Lawrence Ellison, președintele companiei de software Oracle, cotat pe locul doi În ierarhia celor mai bogați oameni de pe planetă. Cu o avere de 47 de miliarde de dolari. Nu a făcut nici o facultate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pentru că, fiind Într-o umilitoare, zdrobitoare proporție tîmpit, tîmpește. Nu mai este și nici nu mai vrea să fie a șaptea artă, a devenit divertismentul nr. 1. Circ. Nu c-aș avea ceva Împotriva circului, mi se pare oribil.) Pentru exemplificări mai panoramice, vezi Gladiatorul. La Începutul filmului, generalul Crowe Își trece degetele de luptător roman gingaș peste capetele firelor de iarbă ce se-nfioară, vede-o păsărică, surîde, și din acest pasaj noi Înțelegem prin sală sau unde ne aflăm În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Întru nimic valoarea. Abia În Germania am realizat că umorul nu are nici o legătură cu filozofia ori cu muzica. Simplitatea gravă a lucrurilor esențiale se află În afara rîsului. Doar În literatură sau viață o asemenea absență poate deveni catastrofală. Pentru exemplificare, a se urmări cum ceea ce la Thomas Mann plictisește pînă la holeră, cum am mai spus, la Bach atinge În chip firesc perfecțiunea. Și din nou Finale pîrÎind pe discul cumpărat prin ’73 și metoda barbară pe care, după Russell
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
stranie a reptilei și nu amintesc decît faptul, verificat, că femininul de la crocodil nu e crocodilă, ci broască. În acest sens am urmărit la SOTI o emisiune de sexologie. Asta pentru că mă interesează fenomenele naturii. Era o peliculă germană, cu exemplificări animate prin desene aproape sugestive. Am aflat astfel că „bărbatul are pieptul plat, iar femeia, două proeminențe”. Apoi, constatarea: „Actul sexual este ceva plăcut”. Păcat de ora tîrzie. Cine vrea Însă un limbaj interzis copiilor poate răsfoi oricînd Săptămîna, unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
În loc să facă amor cu ea, făcea cu păpușa. Practică deloc străină celor de la Europa, dacă judecăm după reclama insolită făcută unei „cărți captivante”: Viața intimă la chinezi. Reclamă justificată, fiind vorba de „o carte științifică, dar și plăcută, incitantă, cu exemplificări, utilă”. Imperturbabil Însă la exemplificări, Petre Ionescu se liricoidizează intens În Est-Vest, convins că l-a chemat cineva să vorbească despre Eminescu. „Atunci El a Început să alunece spre Înalturi.” De unde și expresia să aluneci În sus, dîndu-te de-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
făcea cu păpușa. Practică deloc străină celor de la Europa, dacă judecăm după reclama insolită făcută unei „cărți captivante”: Viața intimă la chinezi. Reclamă justificată, fiind vorba de „o carte științifică, dar și plăcută, incitantă, cu exemplificări, utilă”. Imperturbabil Însă la exemplificări, Petre Ionescu se liricoidizează intens În Est-Vest, convins că l-a chemat cineva să vorbească despre Eminescu. „Atunci El a Început să alunece spre Înalturi.” De unde și expresia să aluneci În sus, dîndu-te de-a dura. Mai citez o dată, Îmbrobonit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
Episcopilor și a rectorilor Bisericilor; acest lucru apare și în textul canoanelor de drept. A se vedea L'Estravagante de Decim, cap. 26, și Estravagante de iis quae fiunt a praelat, sine consensu, cap. 17. 197 Cine vrea să vadă exemplificări ale celor pe care le povestesc să consulte Istoria lui N. Alexandre, sec. XIII și XIV, Dissert. VIII, art. III. 198 Conciliul de la Meaux, din 845, a vorbit cu apostolică libertate regelui Carol cel Pleșuv, care exercita în Biserică un
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
din 10 martie 1986. Anexă 4 NORME TEHNICE de evaluare a producției agricole vegetale 1. Grîu, secara, orz, orzoaica de toamnă și primăvară, orez Metodologia de evaluare a producției în cîmp este aceeași pentru toate culturile de mai sus. Pentru exemplificare se ia cultură grîului. a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea și uniformitatea lanului, de omogenitatea densității culturii, pentru a se cuprinde aspectul mediu al lanului. În cazul unui lan uniform de pînă la 100 hectare se stabilesc
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]
-
pe fiecare sola se înscriu în fișa de calcul, determinîndu-se producția medie ponderata pe unitate. Rezultatele finale se înscriu în formularul model EvP1. 6. În și cînepă pentru fibră Metodologia de evaluare a producției este aceeași pentru ambele culturi. Pentru exemplificare se ia cultură de în pentru fibră. a) Numărul punctelor de control se stabilește în funcție de marimea solei și uniformitatea culturii. Sub 50 hectare se iau 5 puncte, iar peste 50 hectare se iau minimum 7 puncte, suprafața unui punct de
DECRET nr. 77 din 6 martie 1986 privind evaluarea, în cimp, a producţiei agricole vegetale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106696_a_108025]