31,562 matches
-
locul patriotismului german s-a aprins făclia patriotismului meu românesc!" Sugestivă mărturisire care explică, neîndoielnic, de ce s-a deosebit Kogălncieanu de ceilalți pașoptiști, de ce a fost un cugetător și om politic mai moderat decît colegii săi munteni și, poate, o explicație a faptului că de pe la 1879 n-a mai fost îngăduit de liberali pe avanscena vieții politice românești. Apoi a relevat, cu mîndrie de înțeles, rolul său în actele de dezrobire a țiganilor și emanciparea socială a țăranilor prin reforma de la
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
Reacțiile intempestive ale lui CVTudor în ceea ce îl privește pe Ion Iliescu sînt mai degrabă sistematice și cît se poate de bine deliberate. Cotroceniul poate consulta colecția ROMÂNIEI MARI precum și numărul în care e publicată poza lui Ion Iliescu, cu explicația: "TERORISTUL NUMĂRUL 1 AL ROMÂNIEI!" și cu mobilizatorul îndemn: "URMĂRIȚI, PRINDEȚI, ARESTAȚI!" * Cu o grabă demnă de cauze mai bune Parchetul General a dat curs sugestiei Cotrocenilor de a se sesiza împotriva istoricului și ziaristului Marius Oprea care a publicat
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15848_a_17173]
-
Gheorghe Grigurcu Produs al mediului rural transilvan, Cornel Regman ezita, cu oarecare cochetărie, a se recunoaște ca atare, introducînd, de cîte ori avea prilejul, un accent diferențial în explicația "originilor" sale spirituale. În agera și discret-ambițioasa-i privire, satul originar se asocia, poate excesiv autocritic, cu "prejudecățile tradiționaliste", cu "inerțiile" și "confuziile provincialiste", mai cu seamă cele ale sămănătorismului ce și-a avut, e drept, în provincia transcarpatină, o sucursală
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
cîte o carte despre Ion Agârbiceanu și Ion Creangă, în temeiul, de bună seamă, al unei chemări venind din structuri psihice înrudite, mărturisite ca fiind supraprofesionale: Sînt totodată și scriitori cărora le-am consacrat cea mai mare cantitate de timp, explicația liminară fiind, desigur, atracția ce-am resimțit pentru ființa operei lor, o consumare nu doar profesională". Iată date suficiente pentru a dovedi că autorul volumului Ultime explorări critice (alcătuit prin grija doamnei Zorina Regman, distinsă profesoară, mult devotată, o viață
Ultimul Cornel Regman (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15869_a_17194]
-
surprins într-un articol. Acest număr găzduiește însă și un interviu urmat de un grupaj de poezii de Ruxandra Cesereanu, traduse de Adam J. Sorkin. Interviul este o (lungă) confesiune-dezvăluire a atelierului de creație, care aduce numeroase elemente biografice și explicații ale fenomenelor românești, indispensabile cititorului american. E un interviu "luat" prin email, cu răspunsuri elaborate, pînă la dezvăluirea unor linii teoretice și reacții pe marginea comentariilor criticilor la volumele deja apărute. Descoperim o persoană veselă care scrie poezie neagră, violentă
Gustul dulce-amar al realității (și al iluziilor) by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/15867_a_17192]
-
tot Gh. Sarău). Mult mai justificată pare transformarea lui nasfalo (nasvalo) în nasfarliu (înregistrat de Alphonse Juilland, în 1952) și apoi în nașparliu. Prima fază a descris-o Vl. Drimba, într-un articol din 1992 despre împrumuturile din limba țigănească; explicația sa a fost susținută cu argumente fonetice de Andrei Avram (într-un articol din 1994). Trecerea la forma nașparliu se poate explica prin instabilitatea fonetică a termenilor de circulație aproape exclusiv orală, prin fenomene de expresivitate și simbolism sonor, ca
"Nașpa" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15888_a_17213]
-
azi în rafturile librăriilor. La început am avut răbdare, apoi am devenit confuz, chiar stupefiat, pentru ca pînă la urmă să ajung să fac un fel de investigații pentru a descoperi ce s-a întîmplat. Am reușit să obțin o singură explicație direct de la sursă: Tudor Octavian, ale cărui cărți (Mihai stăpînul și sluga lui, Mihai, Istoria unui obiect aproape perfect) le re-re-recitisem, mi-a spus acum cîțiva ani că, la tirajele existente, mai bine face copii xerox după manuscrise și le
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
dispute - nu s-a întîmplat așa. Cu rare excepții, cronicile - dacă au existat - au fost asigurate de relații amicale, mai ales că majoritatea scriitorilor lucrează în presă. De altfel, cîți critici români mai fac azi cronică de întîmpinare? " Există o explicație!" - vorba unui personaj contemporan (și reprezentativ). Există enșpe explicații, dar mă tem că nici una nu ne poate consola. Din acest colț de pagină îndrăznesc să lansez un apel al cărui patetism nu este trucat: - scriitorilor menționați și tuturor celorlalți - dacă
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
cronicile - dacă au existat - au fost asigurate de relații amicale, mai ales că majoritatea scriitorilor lucrează în presă. De altfel, cîți critici români mai fac azi cronică de întîmpinare? " Există o explicație!" - vorba unui personaj contemporan (și reprezentativ). Există enșpe explicații, dar mă tem că nici una nu ne poate consola. Din acest colț de pagină îndrăznesc să lansez un apel al cărui patetism nu este trucat: - scriitorilor menționați și tuturor celorlalți - dacă mai aveți ceva de spus, vă rog, spuneți!; - editorilor
Apel patetic by Tudor Călin Zarojanu () [Corola-journal/Journalistic/15882_a_17207]
-
mișcare, a depus un sărut ușor pe dosul palmei mele stângi, cu buzele ei vopsite într-un ton vișiniu, stins, o nuanță chinezească. Am fost surprins. Foarte surprins. Nu știam ce să fac. Toți se uitau la noi și râdeau. Explicația veni repede din partea unui confrate orientalist. Că era vorba de un obicei feudal chinez, potrivit căruia, dacă într-o adunare publică, alcătuită din persoane din aceeași castă, un bărbat rostește un lucru extrem de important pentru toți, una din femeile prezente
Imperativul categoric by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15890_a_17215]
-
ni se spune cam același lucru, dar cu alte cuvinte, Cronicarul e de părerea că președintele Iliescu nu s-a spălat pe mîini de cazul Cozma, ci i-a pus punct în ceea ce îl privește. Un asemenea refuz net, cu explicația clară printre rînduri - Cozma n-are ce face cu grațierea președintelui cîtă vreme are alte procese pe rol și nici nu și-a recunoscut vinovăția - e un fel de a spune că Justiția își va face treaba înainte și că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15894_a_17219]
-
români. Ce-i drept, rapiditatea de țestoasă cu care guvernul se mișcă în chestiunea "dosarelor integrării" arată că el știe foarte bine cum stau lucrurile. Lașitatea miniștrilor, care-l împing în față pe Adrian Năstase ca pentru a-și pregăti explicațiile viitoare pentru eșecul de proporții (parcă-i aud, cu miorlăieli à la Dincă și cu grimase de Postelnicu, exhibându-și naivitatea și clamându-și inocența: "Năstase e vinovat! El a dat ordinele! El ne-a obligat, noi n-am știut nimic
Român, o dată pe lună by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15916_a_17241]
-
mai recentă a apărut la Editura Paralela 45 și conține o selecție de poezii ce acoperă toate perioadele de creație ale poetului. Aranjamentul e cronologic, în funcție de locurile în care autorul a trăit și a scris. Faptul nu e întîmplător, iar explicațiile biografice au un rost bine stabilit. Sînt cinci locuri în funcție de care se înșiră poemele: New-York-ul deceniului șapte, apoi San Francisco, Monte Rio, Baltimore și, în ultimii ani (pînă în 1995), Baton Rouge și New Orleans, o migrație "în stilul tribului
Performanțele lui Andrei Codrescu by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15933_a_17258]
-
a intrat pe la finele anilor '80 într-un montaj literar destinat echipelor artistice din Cîntarea României și a fost auzită de dl Geacăr recitată pe scena unui cămin cultural. "Mister specific românesc", exclamă dl Geacăr în căutarea, totuși, a unei explicații. O explicație nu prea simplă, dat fiind că textul poeziei nu e pur și simplu naționalist, ceea ce ar justifica recilarea lui într-o epocă de național-comunism. Textul e, ca și Noi vrem pămînt de Coșbuc, un apel la răscoală (doar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
pe la finele anilor '80 într-un montaj literar destinat echipelor artistice din Cîntarea României și a fost auzită de dl Geacăr recitată pe scena unui cămin cultural. "Mister specific românesc", exclamă dl Geacăr în căutarea, totuși, a unei explicații. O explicație nu prea simplă, dat fiind că textul poeziei nu e pur și simplu naționalist, ceea ce ar justifica recilarea lui într-o epocă de național-comunism. Textul e, ca și Noi vrem pămînt de Coșbuc, un apel la răscoală (doar că pentru
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
președintele Academiei, Eugen Simion afirmă: "Academia nu are nimic de a face cu publicarea acestei cărți și cu ceea ce cuprinde. Așteptăm ca în zilele următoare să vedem și noi despre ce este vorba." Eugen Simion a mai declarat că așteaptă explicații din partea lui Gh. Buzatu. Cartea deputatului Hogea, afirmă ziaristul de la JURNALUL NAȚIONAL, nu a fost încă lansată oficial. Autorul ei precizează că Gh. Buzatu "a avizat-o și a trecut-o sub egida Academiei", ceea ce Buzatu neagă, spunînd că Academia Română
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15927_a_17252]
-
catalizatoare însemna tocmai sublimarea substanței etnico-istorice în orizontul noilor orientări estetice. Mai ales că Radu Stanca a realizat acest sublimat, cu precădere în teatru (Hora domnițelor, Ochiul etc.), dar și în poezie. Desigur, nuanțat din varii motive, trebuie considerată și explicația tardivă, fără s-o fi cerut cineva, dată de Negoițescu în prefața "romanului epistolar", numită a fi fost în ultimă instanță, între altele, "teama de a nu fi "blagieni"..." sau provinciali apteri. Însă, atât de sigur de sine în singurătatea
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
eseu al d-lui Virgil Nemoianu: Iubirea și ura față de formalismul estetic. Cîteva argumente. Tradus de Carmen Bujdei, eseul nu pare a fi fost scris special pentru cititorii revistei din Cluj, dacă luăm în considerare atît limbajul, cît și unele explicații laterale. Problema d-nului Nemoianu poate deveni actuală și la noi (avem destule indicii): e vorba de a apăra "formalismul estetic" de adversarii săi. Conceptul mai familiar nouă este estetismul sau pur și simplu esteticul. La défense de l'esthétique ar
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
inscripții își căpătaseră un drept istoric la conservare. Din păcate, un singur ziar a sesizat cu promptitudine monstruozitatea comandată de acest primar, COTIDIANUL, sub titlul Istoria a fost dată la Nufărul. În prima pagină a acestui ziar scrie că potrivit explicației date de primarul de sector, astfel s-ar fi îndepărtat inscripții "satanice și obscene". Printre aceste inscripții, satanice după părerea lui Gherasim, se număra și imnul de azi al României. Iar rezultatul cîrpelii cu vopsea ordonate de el e, afirmă
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15974_a_17299]
-
trecuți nu șterg într-atât urmele încât să nu ne amintim ferocele manevre prin care s-a încercat mai întâi jugularea acestei formații, ce-și adăugase și titulatura de Creștin Democrată, furtuna de defăimări, obscenul cor ce-i menea pieirea. Explicația ar fi aceea că micii și marii vinovați/ profitori ai trecutului comunism au văzut în renașterea unui partid istoric cu tradiție în mase, instrumentul însuși al tragerii lor la răspundere. Erau foarte mulți, adevăr jenant, adevăr aproape deloc spus pe
Privind înainte, cu seninătate by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15978_a_17303]
-
curajul lui Freud de a pune, la vreme, accente grave pe unele dintre problemele de mare interes în epocă. Avem, o dată cu aceste lucrări, o critică a culturii care rămâne de primă referință (și foarte fertilă pentru interpretările ulterioare), precum și o explicație a scepticismului apăsat al lui Freud cu privire la viitorul orânduirii comuniste. Cât de puțin dispus era savantul de a face rabat la propria-i luciditate, se poate vedea însă cel mai bine în studiul dedicat lui Moise, unde procedează la demitizarea
Bazele unei noi științe by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15979_a_17304]
-
și ce relevanță are responsabilitatea în domeniul intelectual?". Autorul nostru crede că această convertire ar fi fost posibilă datorită faptului hotărîtor al absenței în România a unui corpus de vechi tradiții culturale mature. Dar tot atît de posibilă este și explicația, care s-a formulat, a lipsei totale de cunoaștere de către acești tineri strălucitori convertiți la legionarism a mecanismelor socio-economice din epocă, ajungînd să creadă, cu o naivitate condamnabilă, în sloganurile asanatoare legionare. Aceasta, oare, poate explica și entuziasmul lor frenetic
Între originalitate și citare by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16000_a_17325]
-
în colaborare cu Bunuel: "Ceea ce face să existe o deosebire ca de la cer la pămînt între acest film și altele este că asemenea fapte, în loc să fie convenționale, născocite, arbitrare și gratuite, sînt fapte reale, dar iraționale, incoerente, lipsite de orice explicație". Întrebarea pe care ne-o putem pune acum este în ce măsură o asemenea aspirație are o acoperire estetică. Firește, esența artei rămîne ficțiunea. În ciuda tuturor tentativelor de happening, ea se regenerează prin propriile-i resurse, iar nu printr-o materie brută
Suprarealismul tîrziu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15998_a_17323]
-
m-a durut o singură afirmație a dvs.: "Am 68 de ani!" Nu vreau să pară că vă propun o consolare puerilă, dar Manoel de Oliveira face film la 93 de ani, și e nelipsit de la Cannes! Cred că, în loc de explicații, autobiografii, scrisori, memorii, proteste, lamentații, amenințări, revendicări - oricît de justificate ar fi ele! - ar fi bine să vă continuați, aici și acum, drumul imperial, comme si de rien n'était! Ar fi momentul să înființați propriul "Studio de creație Lucian
Scrisoare deschisă by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16004_a_17329]
-
portofelul. Cel care lucrează la panacoate este un șuț care fură portofele" (România liberă, 891, 1993, 5; cf și "Un hoț de buzunare își deconspiră tehnica de lucru. Glosar de cuvinte-temă", în Flacăra, nr. 22, 1993, p. 5). Față de aceste explicații, oricum neincluse în dicționarele noastre generale, citatele cele mai noi atestă o altă semnificație a cuvîntului, care ar fi ajuns să-l desemneze chiar pe "hoțul de buzunare": "un panacot mizer, care-ți bagă mîna-n buzunare prin aglomerația din autobuze
"Panacot" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16034_a_17359]