115,500 matches
-
despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite cu accesul liber la sistemele de resurse și cu patternuri decizionale și comportamentale care nu individualizau acțiunile de exploatare a sistemelor de resurse ale fiecărui obștean în parte. Din păcate, problema sistemelor de resurse din satele devălmașe nu a constat în nerespectarea regulilor de plafonare a drepturilor de folosință. Date fiind condițiile demografice și tehnice, simpla nerespectare a acestor
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
suprapunerea defectuoasă între nivelul constituțional și „obiceiul pământului”, agenții economici cu profil forestier cumpărau dreptul țăranului de a exploata pădurea conform Codului civil și exploatau „după puteri”, conform „obiceiului pământului”. Aici intervine însă și slăbiciunea sistemului local de organizare a exploatării. Acțiunile de acaparare s-au putut face pentru că obștea își pierduse vechea putere. Ea se destrămase astfel încât cumpărătorii nu mai tratau cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul este obligat în final să recunoască gravitatea situației, iar
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cu colectivitatea moșnenilor, ci cu fiecare membru în parte. Statul este obligat în final să recunoască gravitatea situației, iar în expunerea de motive a Codului silvic din 1910 se afirmă (apud Stahl, 1998, vol. II, pp. 189-191): „Societățile mari de exploatare, compuse aproape în unanimitate din străini, asigurându-și sprijinul moșnenilor sau al răzeșilor fruntași, au cumpărat mai toate pădurile răzeșilor sau moșnenilor cu prețuri foarte mici, aproape pe nimic, în comparație cu valoarea lor. Moșnenii sau răzeșii fruntași au încasat cea mai
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
cazul înrudirilor apăreau neclarități în privința drepturilor pe care le avea o persoană abia intrată în obște. Prin înrudire, ea căpăta dreptul de a exploata un teren agricol care, deși nu se echivala cu proprietatea privată, era totuși lăsat în administrare/exploatare gospodăriei respective. Celelalte sisteme de resurse erau însă în continuare devălmașe. În aceste cazuri, apărea întrebarea dacă un străin care a obținut dreptul de a avea o ocină capătă aceleași drepturi de folosire a sistemelor de resurse devălmașe ca și
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
în vedere că aranjamentele instituționale din satele devălmașe, dintr-un număr de opt principii, respectau pe deplin doar trei, putem afirma că guvernarea în comun, sub forma cunoscută în satele românești, nu reprezenta un sistem eficient în sensul sustenabilității în exploatare a sistemelor de resurse. Ce-i drept, această concluzie se datorează unei serii de elemente care au făcut ca guvernarea în comun cunoscută de satele românești să nu ajungă la maturitate. Astfel, datorită condițiilor tehnice și economice, resursele erau abundente
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
această concluzie se datorează unei serii de elemente care au făcut ca guvernarea în comun cunoscută de satele românești să nu ajungă la maturitate. Astfel, datorită condițiilor tehnice și economice, resursele erau abundente, fapt care nu a generat preocuparea pentru exploatarea sustenabilă. Un alt factor e reprezentat de imaturitatea administrației. Când statul își face simțită prezența, iar tehnologia și economia amenință supraviețuirea sistemelor de resurse, devălmășia începe să se destrame. Nu știm în ce măsură destrămarea acesteia poate fi pusă pe seama propriei incapacități
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
Observăm în satele românești o oarecare capacitate de a găsi soluții colective în gestionarea resurselor, dar, din punctul meu de vedere, analiza de față ne spune cu siguranță că nu avem un exem plu testat empiric în care capacitățile de exploatare să fie suficient de dezvoltate pentru a provoca raritate și în care proprietatea în comun să fi împiedicat acest lucru. De asemenea, nu avem un exemplu de devălmășie absolută care să coexiste cu o autoritate externă suficient de consolidată, element
Satele devălmaşe româneşti – o analiză instituţională a proprietăţii în comun. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
deciziile care privesc modul de acțiune al firmei în funcție de contextul economic actual și al poziției concurenților. Rolul strategic al sistemelor informaționale mai poate fi pus în evidentă prin intermediul a trei misiuni fundamentale: îmbunătățirea eficienței operaționale, adică a eficienței activității de exploatare din întreprindere, cu efecte în reducerea sensibilă a costurilor și creșterea calității produselor și serviciilor sale, promovarea inovației organizaționale care privește atât aspectele comerciale, cât și cele de organizare a întreprinderii, constituirea unor resurse informaționale strategice care să ofere noi
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
timp, geografice, de cost, structurale. În literatura și practica de specialitate s-au conturat mai multe criterii de clasificare ale sistemelor informaționale, dintre care cel mai important este cel funcțional, potrivit căruia acestea trebuie să sprijine atât activitatea curentă, de exploatare, a întreprinderii, cât și activitatea de conducere. Din aceasta perspectiva, putem identifica sisteme informaționale pentru exploatare (SIE) și sisteme informaționale pentru conducere (SIC). În cadrul sistemelor informaționale funcționale putem întâlni următoarele mari categorii: 1. Sistemul informațional pentru producție: CAE; CAD; CAM
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
criterii de clasificare ale sistemelor informaționale, dintre care cel mai important este cel funcțional, potrivit căruia acestea trebuie să sprijine atât activitatea curentă, de exploatare, a întreprinderii, cât și activitatea de conducere. Din aceasta perspectiva, putem identifica sisteme informaționale pentru exploatare (SIE) și sisteme informaționale pentru conducere (SIC). În cadrul sistemelor informaționale funcționale putem întâlni următoarele mari categorii: 1. Sistemul informațional pentru producție: CAE; CAD; CAM, Calcul necesar de materiale, Robotizare, Echipamente cu control numeric 2. Sistemul informațional pentru activitatea comerciala: Prelucrare
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
credit rezultate; - obținerea, după finalizarea procesului de fuziune, a unor indicatori de prudențialitate bancară situați în limitele prevăzute de reglementările în vigoare; - concentrarea actului de decizie la cooperativa absorbantă, ceea ce va determina gestionarea mai eficientă a patrimoniului, reducerea costurilor de exploatare, reducerea cheltuielilor cu investițiile, cu personalul, a celor de administrație etc.; - instituirea unor noi forme de control la cooperativele de credit absorbite, care vor deveni puncte de lucru (sedii secundare) ale cooperativei absorbante; - crearea unor posibilități sporite de dezvoltare a
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
seamă și alte situații statistice din domeniul financiar-contabil, pe care le înaintează organelor în drept la termenele stabilite. F. Compartimentul informatică Este subordonat vicepreședintelui sau contabilului șef al cooperativei de credit, în funcție de tipul acesteia și îndeplinește următoarele atribuții: - asigură exploatarea în bune condiții a echipamentelor informatice și de comunicație la nivelul cooperativei de credit; - propune soluții optime pentru dotarea cu tehnică de calcul și de transmitere a datelor, inclusiv de asigurare a service-ului la cooperativa de credit; - analizează și
Noutăţi tehnologice financiar-bancare by Grigore Ema () [Corola-publishinghouse/Administrative/1773_a_3167]
-
Liceului Militar construită dintr-un dren pe malul drept al râului Prahova, care furnizează cca. 5 l/s dă Sursa Paltinu cu un debit aprobat de 50 l/s, prin sistemul Câmpina (Paltinu) - Cornu - Breaza, debit de apă care, datorită exploatării defectuoase de pe traseul aducțiunii Cornu - Breaza și a necesităților reale din localitatea Cornu, atinge cca. 20 l/s pe teritoriul orașului Breaza Rezervoarele de apă potabilă de pe teritoriul localității sunt următoarele: aă rezervorul Pripon în prezent dezafectat datorită avariilor suferite
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
ceea ce a condus la apariția unor meseriași specializați: cărăuși, rotari, fierari, cojocari, cizmari, dogari, șindrilari și dulgheri. Larga desfășurare a terasei pe care s-a înfiripat Breaza, la adăpostul dealurilor acoperite cu pășuni și păduri au dus la dezvoltarea zootehniei, exploatarea lemnului și cultura pomilor fructiferi, ca principale preocupări economice. Pomicultura dispunea de o suprafață cu livezi ce reprezenta odinioară 42% din suprafața localității depășind cu mult media județului Prahova ce deținea locul 2 pe țară la pomicultură, locul 1 la
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
unde a fost mutată întreaga fabricație pentru pompe și distribuitoare hidraulice. Ultimul etaj a fost destinat secției de sculărie. Tot în anul 1979 a început construcția unei hale destinate prelucrării de echipamente pentru armată, hala fiind finalizată și dată în exploatare în anul 1984. Începând din luna aprilie 1985, liniile de fabricație de serie pentru elemenți și supape de refulare au fost mutate la „Mefin” Sinaia, în cadrul fabricii Breaza rămânând un atelier de serie mică pentru elemente de injecție și supape
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
pășunilor, terenuri cu bună fertilitate în zonă. Pentru creșterea productivității este recomandabil să se înființeze micro- ferme dimensionate eficient. Având în vedere că în intravilan va rămâne cuprinsă o importantă suprafață agricolă, se vor lua măsuri pentru integrarea acestora în exploatarea performantă. Intervențiile prioritare vor urmări conservarea potențialului productiv, creșterea calității solului prin fertilizări, protecția fondului funciar. Forța de muncă ocupată în agricultură nu este relevantă statistic, deoarece activitatea se desfășoară în gospodăriile și pe terenul agricol particular. Pentru următorii ani
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
bănci și leagăne, amenajarea unor tribune, talazuri. n acest mod se va putea realiza o compoziție peisagistică și urbanistică reușită. CONCLUZII Așezarea umană este o porțiune dintr-un spațiu, este o rezultantă a interacțiunii în timp între mediul fizic inițial, exploatarea biologică și acțiunea omului. Deci, la integrarea elementelor aflate în interacțiune se adaugă dimensiunea istorică, scara vieții umane, organizarea societății și dezvoltarea acesteia. Satul și orașul a ocupat și ocupă un loc aparte în cercetarea geografică, cu atât mai mult
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
sale, din poziția aceasta de contact munte-submunte, den aspectele peisagistice și sociale ale unor activități trecute și contemporane, din amplasarea pe căi importante legătură umană, fiind o poartă de intrare în munte. Această realitate nu este numai obiectul rezultat din exploatarea resurselor naturale și trebuie acceptată și ideea că Breaza a „adunat” în timp atitudini umane față de natură și de istorie. Viitorul orașului Breaza preocupă sau ar trebui să preocupe, pe toți practicienii și cu atât mai mult și pe geografii
MONOGRAFIA ORAŞULUI BREAZA by DIANA ALDESCU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91908_a_93221]
-
lucrărilor edilitare de apă/canal pentru localități, instalațiile având în mod direct doar latura cantitativă și mai puțin cea calitativă, și chiar așa aceste instalații, în cele mai multe cazuri în perioada 1990-2000, nu au suportat nici o îmbunătățire, ele degradându-se prin exploatare. Începând cu 2000 până în prezent, 2010, numai o mică parte din instalațiile vechi au fost reabilitate și modernizate și pentru un număr mic de localități s-au executat înființări de astfel de instalații de alimentare cu apă sau canalizare. Dacă
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
integrarea României în Uniunea Europeană s-au constatat două etape de investiții și în domeniul alimentării / canalizării, una în perioada de preaderare și una imediat după aderarea din 2007. Lucrarea cuprinde cinci capitole și se adresează studenților, proiectanților, executanților, celor din exploatarea sistemelor de canalizare, cuprinzând elemente teoretice. Această carte trebuie citită în paralel cu exemple privind diferite aplicații la care a participat firma S.C. PRO TOBY S.R.L. privind diferitele tipuri de rețele de canalizare existente în practica curentă, materializate în cartea
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
canalizare publice. Nu constituie obiectul rețelei de canalizare publică rețelele private, sau persoane fizice sau economice, din interiorul proprietăților. Ele se vor executa cu avizul și autorizarea de funcționare a unităților ce exploatează rețeaua de canalizare publică dar nu intră exploatarea curentă a acesteia și nici în proprietatea acesteia. Rețeaua de canalizare publică este proprietatea comunității locale, reprezentată de Primăria localității, iar exploatarea se realizează de unități specializate private, care preiau în concesiune rețeaua de canalizare publică pe perioada exploatării acesteia
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
executa cu avizul și autorizarea de funcționare a unităților ce exploatează rețeaua de canalizare publică dar nu intră exploatarea curentă a acesteia și nici în proprietatea acesteia. Rețeaua de canalizare publică este proprietatea comunității locale, reprezentată de Primăria localității, iar exploatarea se realizează de unități specializate private, care preiau în concesiune rețeaua de canalizare publică pe perioada exploatării acesteia. 1.2. Rețeaua de canalizare 1.2.1. Clasificarea apelor de canalizare Apele de canalizare sunt acele ape care prin utilizare li
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
intră exploatarea curentă a acesteia și nici în proprietatea acesteia. Rețeaua de canalizare publică este proprietatea comunității locale, reprezentată de Primăria localității, iar exploatarea se realizează de unități specializate private, care preiau în concesiune rețeaua de canalizare publică pe perioada exploatării acesteia. 1.2. Rețeaua de canalizare 1.2.1. Clasificarea apelor de canalizare Apele de canalizare sunt acele ape care prin utilizare li s-au modificat calitățile fizice, chimice și biologice inclusiv temperatura, care sunt colectate și transportate în rețeaua
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
de la folosință prin intermediul căminelor de racord. Construcțiile accesorii (anexe) de pe rețeaua exterioară de canalizare (cămin de vizitare, cămine de spălare, cămine de rupere de pantă, deversoare, guri de scurgere, guri de zăpadă etc.) au rolul de a asigura o bună exploatare, precum și o funcționare riguroasă și continuă a rețelei. Stația de tratare ape uzate (uzina de epurare) se amplasează în aval de localitatea canalizată, având rolul de a depolua (purifica) apele astfel încât efluentul (apa tratată) să nu afecteze calitățile ecologice ale
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]
-
1.4.1. Sistemul unitar Numit și sistemul „totul la canal”, transportă toate categoriile de apă de canalizare printr-o singură rețea de canale subterane având avantajul că necesită numai o singură stație de epurare, iar costul de execuție și exploatare este mai mic sau mai redus decât cel din sistemul separativ. (figura 1.9) Pentru a reduce din dimensiunea canalelor care pe timp de ploaie transportă și ape meteorice se vor prevedea din loc în loc camere de deversare ce permit
Reţele de canalizare : partea teoretică by Viorel TOBOLCEA,Valentin CREȚU, Cosmin TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Administrative/91723_a_93003]