1,441 matches
-
1799)38. Ea va fi continuată de Hegel și Schelling, deși raportul între viața lui Iisus pe pământ și restul istoriei universale ca momente revelatorii va rămâne obiectul unor dezbateri aprinse. După opinia lui Pannenberg, istoria ia naștere pentru că Dumnezeu făgăduiește și împlinește ceea ce a făgăduit, ca în cazul lui Avraam. Scopul intervenției sale în istorie este să se facă cunoscut aceasta este Revelația 39. Israelul nu numai că a descoperit istoria ca o sferă particulară a realității, ci, în cele
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
continuată de Hegel și Schelling, deși raportul între viața lui Iisus pe pământ și restul istoriei universale ca momente revelatorii va rămâne obiectul unor dezbateri aprinse. După opinia lui Pannenberg, istoria ia naștere pentru că Dumnezeu făgăduiește și împlinește ceea ce a făgăduit, ca în cazul lui Avraam. Scopul intervenției sale în istorie este să se facă cunoscut aceasta este Revelația 39. Israelul nu numai că a descoperit istoria ca o sferă particulară a realității, ci, în cele din urmă, a atras toată
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
când vorbim de viitor)"; (9) Era dimineață când am intrat în oraș (C. Negruzzi) − impersonal; (10) Mânia lui Dumnezeu ce era afară: să nu scoți câine din casă, dar încă om! (Creangă) − p. ext., despre vreme; (11) Dacă ți-am făgăduit atunci, a fost numai ca să te împușc (Ispirescu) − "acesta se întâmplă cu scopul ca... din cauză că..."; (12) Nu era joc, nu era clacă în sat, la care să nu se ducă fata babei (Creangă) − "a se face, a se întâmpla, a
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
a spiritualității românești. Iată cum descrie evenimentul unul dintre manualele interbelice pătrunse de naționalismul cel mai patetic: "Pentru ca să atragă mai ușor pe Români la catolicism, împăratul Leopold I le propune să primească numai unirea cu Papa; în schimb li se făgăduia egalitate în drepturi și privilegii cu celelalte națiuni. Era un târg rușinos de conștiințe, pe care voia să-l facă împăratul" (Constantinescu, 1928, p. 234). Un târg rușinos de conștiințe, pe care prelații ardeleni l-au acceptat. Doar că " Unirea
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
împăratul Iosif al II-lea, în limba latină, în fața preoților și a invitaților, semnându-l Dosotheus exemptus episcopus Bucoviniensis 48. Apoi, în fața preoțimii și a invitaților lor din toată Bucovina, a ținut o alocuțiune prin care recunoștea autoritatea împăratului și făgăduia o bună păstorie poporului Bucovinei: "Și cu adevarăt că fiește care faptă bună nu-i trebuiește nici un fel de laudă străină, căci ea singură de sine își iaște slavă și laudă. Așa și cuvintele mele ce voi să zic spre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
însă în practică, de întemeiere a unei colonii comerciale armenești de către marii negustori armeni din Galiția, Grigore și Ioan Nikorowicz, împreună cu Berhard Bogdanowicz 161. Negustorii din Suceava au cerut și ei, în mai multe rânduri, acordarea unor privilegii privind comerțul, făgăduind să atragă și să convingă pe negustorii din Moldova și din orașele turcești să-și mute domiciliul în Suceava 162. La rândul său, concepistul Vasile Balș a supus atenției autorităților centrale austriece mai multe propuneri, în care reia și amplifică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1474_a_2772]
-
în sfîrșit în satul lor, katchina veneau, potrivit mitului, în fiecare an să-i viziteze, iar cînd plecau luau cu ele copiii. Indigenii, disperați că își pierdeau urmașii, au obținut de la katchina ca ele să rămînă în lumea de dincolo, făgăduindu-le în schimb să le reprezinte în fiecare an cu ajutorul măștilor și dansurilor. Așadar, copiii nu sînt excluși de la misterul acestor katchina în primul rînd pentru a fi intimidați. Aș spune cu dragă inimă că sînt excluși din motivul invers
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
cînd dulceața ar veni de la smochina însăși”. Conform tradiției, Democrit ar fi practicat pe scară largă observația empirică. În cazul de față, primul său impuls îl îndreaptă în această direcție, dar filozoful nu rezistă în fața plăcerii pe care și-o făgăduiește de a-și exersa gîndirea, chiar și fără efect util și pornind de la niște premise false : detaliu secundar, observă Plutarh, din moment ce se oferă „un subiect și o materie propice disertației”. Întotdeauna și pretutindeni, de cînd există omenirea, „a-și urma
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
care aveau să rămână în preajma Voievodului la Suceava și o oștire formată din trei mii de ieniceri, toate pe cheltuiala Porții Otomane. Sultanul scutise Moldova de plata haraciului pentru zece ani, haraciul rămânând cel din timpul primei Domnii a Voievodului, făgăduise întoarcerea Tezaurului Țării, care fusese luat de Soliman în anul 1538, atunci când năvălise în Moldova și retrocedarea Bugeacului cu Cetatea Tighinei, din care turcii aveau să se retragă întorcând-o Țării Moldovei. Ca dar de investitură, Petru Rareș a primit
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
zilei de 22 iunie 1941, trupele române și germane de pe frontiera de est a Țării au pornit ofensiva împotriva celor care ne-au călcat fruntariile. Ordinul de plecare pentru dezrobirea Basarabiei și Bucovinei de Nord suna așa: „Ostași, V-am făgăduit din prima zi a noii Domnii și a luptei mele naționale să vă duc la biruință. Să șterg pata de dezonoare din Cartea Neamului nostru și umbra de umilire de pe epoleții voștri. A sosit ceasul celei mai sfinte lupte, lupta
Înstrăinata noastră Basarabie by Ion Lupu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/833_a_1563]
-
și în vis. „ ... Vom alunga moșierii și burghezii din țară, pe toți... pe toți, tovarăși..!”, striga din tot plămânul, vorbitorul. „ Huoo... huooo !.. Jos moșierii!”, răspundea mulțimea înfierbântată... Piața clocotea de urale și huiduieli. Bieții nerozi erau întărâtați cu vorbe mincinoase, făgăduindu-le un viitor ce va fi mai rău decât trecutul. Când o țară a ajuns să fie guvernată de „Piață”, e vai de ea... E condamnată la pieire. Se zvonea de confiscarea tuturor bunurilor moșierilor... În practica și metoda comuniștilor
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
prin dreptul Trii Sfetitelor, ei sloboziră flintele; opt din ei căzură morți. Norodul înfierbântat începu să urle. Blândul, smeritul, învățatul, mitropolit ce l-a avut Moldova, Veniamin Kostachi, văzând dezastru, îngenunche în fața acestor oameni, rugându-i să nu înainteze și, făgăduindu-le că va ispăși el toate cererile ce le aveau către Vodă. Și așa sdus singur la Curte. Scarlat Vodă Callimachi, privindu-l i-a ascultat cererea și astfel i-a potolit..!”. Asta s-a întâmplat în 1819, la Iași
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
voi muri, din nebăgare de seamă. Din pragul colibei mele, aud numai frânturi din plângerea aceasta și întrezăresc în ea un soi de predicție tragică prin care mi se vestește soarta. Aș vrea să am toate cuvintele scrise. Aia îmi făgăduiește să mi le transcrie. Nu par a fi cuvinte, ci numai eufonii ancestrale, ca țipetele abstracte ale delfinilor ce sucombă inexplicabil dimineața pe țărm. Peisaj cu ochi Observ peisajul, îl descriu și, în timp ce fac lucrul ăsta, am și eu, la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
care se adaugă suc de usturoi. Nu mi-aș fi imaginat că urzica poate fi atât de prețioasă pentru a întări oasele șubrede ale celor ca mine. După o săptămână, datorită acestei alimentații, îmi recuperez forțele. Aia surâde și îmi făgăduiește, precum Medeea, și alte bucate miraculoase. Cotys Cotys mi-a trimis o scrisoare. Spune că mă prețuiște mult și că ar dori să mă aibă oaspete de vază. Regele geților mi-a expediat de la Dionysopolis un poem pitagoreic. Îl citesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
mai mare decât folosul". Vinul este o băutură vătămătoare pe care Coranul o respinge... dar pe care, cu toate acestea, o promite celor care ajung în grădinile Raiului (versetul 15 din suratul 47): Iată descrierea Raiului care le-a fost făgăduit celor cu frică de Allah: în el sunt râuri cu apă care nu este stricată și râuri cu lapte al cărui gust nu se strică și râuri de vin spre plăcerea celor ce beau și râuri de miere limpede". Această
Civilizatia vinului by Jean-François Gautier () [Corola-publishinghouse/Science/915_a_2423]
-
ostenelile sale și face să umple cîmpurile de îmbilșugătoarele sale roduri. Nu este nici o treaptă; nu este nici o vîrstă care să nu afle plăcere și folos într-această aflare vrednică și cuviincioasă cuvîntării omului, adică în Gazetă. Pentru aceasta dar făgăduim că acest „Curier al Bucureștilor”, va coprinde în sine: 1. O culegere de cele mai folositoare și interesante lucruri din gazeturile Evropii; 2. Însemnări pentru creșterea și sporirea literaturii românești; 3. înștiințări pentru cele mai folositoare articole ale negoțului; 4
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
pe săptămînă cu darea foilor noastre amîndouă pe cîte o coală. Însă dacă vom vedea cum că numărul cetitorilor noștri să înmulțește, atunci vom urma cu foaia politicească a o da de două ori pe săptămînă. Tot subt aceeași condiție făgăduim cum că vom începe o foiță cu litere lătinești, o dată sau de două ori pe lună după stările împrejur, și materiile de tipărit încă ne vom strădui a le îmbunătăți. Totdeodată poftim pe d.d. prenumeranți să binevoiască a ne ajuta
REVISTE LITERARE DIN PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA by Brinduşa – Georgiana Popa [Corola-publishinghouse/Science/91761_a_92854]
-
Cine săvârșește desfrâul „nu disprețuiește un om, ci pe Dumnezeu Care nu ne-a chemat la necurăție, ci la sfințire” (I Tesaloniceni 4, 7-8). În ceea ce privește morala căsătoriei, pe lângă iubirea și stima reciprocă dintre soți Sfinții Apostoli accentuează necesitatea onestității conjugale făgăduită în fața Sfântului Altar. Sfântul Apostol Pavel îndeamnă pe creștini să se ferească de desfrâu, indiferent de forma sa și să rupă orice legătură cu desfrânații (I Corinteni 5, 1-5; 9, 11). Cât privește căsătoriile mixte Sfântul Pavel arată că acestea
Rolul familiei în asistenţa social - pastorală a copiilor abandonaţi by Adriana Nastasă () [Corola-publishinghouse/Science/91710_a_93179]
-
calitatea Îndoielnică a femeii cu care s-a Încurcat amoros, desconsiderând-o total. Nae se dorește protagonist de romanț, contrariat de turnura pe care a luat-o pe neașteptate povestea lor de amor. Și Nae, respectând convențiile compunerii epistolare, Încheie făgăduind să o adore pe Didina 6 până la moarte. Desigur, până la moartea iubirii lui pentru ea. Dar pentru Nae, ca și pentru un Rică Veturiano ori Mița, adorația e sinonimă cu iubirea epidermică. Rică Îi scrie și el Ziței pătimaș și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
Tipătescu vorbește despre venerabilul și o asigură pe Zoe despre trăinicia iubirii lui: „te adoră, ca totdeauna...”; Tipătescu e polul sentimental al acestei relații amoroase, el e adorantul, obiectul venerației lui e Zoe, nevasta venerabilului (iubire și adorație veșnică Îi făgăduia și Rică Ziței). Zoe nu are Însă psihologia metresei: nu are remușcări, nu se căiește, nu regretă că a inițiat și Întreține triunghiul amoros, nu depune efort În a-și convinge soțul-Încornorat de lipsa de temei a bănuielilor acestuia, nu
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
înregistrate de-a lungul întregii perioade vechi; encliza pronominală se păstrează la imperativul afirmativ și la inversiunea condițională și în româna modernă. (4) a. cu foc înfierbântatu-m-ai și nu află-să întru mine nedereptate (CM.1567: 238r) b. Nu făgădui-se (CB.1559−60: 197) c. ceia ce nu înșalî-se de mine (CT.1560-1: 21v) (5) deaca vei căuta asupră de rugăciunea noastră, vei curăți-ne sufletele și trupurile de la toată imăciunea de carne și de duh și veida-nefără vină
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
noastră, să cafte de aproape ispravele sale în ceaste valure den țara Moldovee<i>. (DÎ.1593: XCV) d. În veaci nu voiu uita dereptatea ta, că întru <în>sele învinsu-me-ai (PH.1500−10: 106r) e. A doua, făgăduita, că Dumnezeu făgăduitu-ne-au că ne va pre noi asculta (CCat.1560: 9v−10r) f. sculaiu, că Dumnezeu folosi-mi(CM.1567: 236v) g. Socoteaște rugăciunea mea, căsmeriiu-mă foarte! (CM.1567: 237r) h. Izbăveaște-mă de gonitorii miei, căînvărtoșară-să mai vârtos de mine
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
să fiu înțeleasă cum se cuvine - sunt prea prezente amintirile. Am trăit într-o săptămână cât într-o viață. Abia acum, după treizeci de ani - realizez sentimentul despărțirii de Ea587. 2 (București), 10 ian. 1975 Mult stimate Domnule Dimitriu, Am făgăduit în cele câteva rânduri trimise la 1 ianuarie că voi răspunde cât mai curând scrisorii domniei voastre, prima atunci de la plecarea din București. Nici acum, după atâta vreme (și primirea celei de a doua scrisori) - nu-mi pot găsi acel
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
doi domni, au ales, la 5 ianuarie 1859, la Iași, pe colonelul Alexandru Ioan Cuza și la 24 ianuarie, la București, tot pe Alexandru Ioan Cuza. Dubla alegere era „un fapt împlinit”, dar nu era unirea deplină și administrativă, Cuza făgăduind poporului că o va îndeplini, ceea ce s-a întâmplat trei ani mai târziu. La fel ca Mihai Viteazul, Cuza a fost dușmănit și în viață și după moarte. Mihail Kogălniceanu avea dreptate: nu i se pot ierta faptele lui cele
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
cu copilul dumitale și ai fi aflat că voia să te omoare prin înfometare? Nu ca să fii omorât de părinți îți cere Dumnezeu să-i asculți, ci ca să-ți asigure viața prin binecuvântarea Lui. Porunca a cincea e singura ce făgăduiește răsplata chiar aici, pe pământ. N-a mai fost nevoie să continui. Omul începu să plângă. Era semnul că Dumnezeu S-a milostivit de el. Deși credeam că omul nu mă cunoaște, îmi zise uitându-se atent la mine: Am
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]