2,882 matches
-
școala scrierilor kantiene nu vor construi niciodată un discurs teoretic pornind de la premise adoptate în mod necritic, și nici nu vor încerca să evite asumarea tuturor consecințelor principiilor pe care le acceptă. Iar dacă așa cum spunea un cunoscut autor de fabule „aceasta între noi adesea o vedem” ne vom aminti de chemarea „Înapoi la Kant!”. Doresc să previn asupra facturii relativ diferite a studiilor reunite în acest volum. Cele pe teme de filosofie teoretică sunt mai savante. Ele se adresează cititorilor
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
când se Întinde cablul, cordonul se transformă Într-o bară rigidă” (Florea, 1983, p. 30). Aș vrea să termin această serie de exemple cu descoperiri din diferite domenii, amintind de o invenție, pe care Arghezi a folosit-o Într-o fabulă intitulată Cuiul. Confruntați cu problemele iscate de lipsa acestui instrument de tâmplărie fundamental, oamenii dintr-un „leat nemaiștiut” Își vedeau munca zadarnică, Întrucât vântul le lua casele, gardurile și pătulele. Până când „un băiat al nimănui” a inventat cuiul. „Cuiul nou
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
sau social-politic, ceea ce nu se Întâmplă În cazul unui cotidian, care răspunde unor nevoi cu totul altele decât acum un secol sau o jumătate de secol. Prin urmare, ziarele Adevărul și Ziua ar trebui să știe versul dintr-o celebră fabulă a lui Grigore Alexandrescu, și anume că „Gloria străbunilor pe străbuni cinstește”! Plagiatul În muzică În ultimii ani, au apărut cazuri de plagiat și În muzică. Astfel, cunoscutul autor de manele, Costi Ioniță, a fost acuzat de faptul că refrenul
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
o cifră aleasă arbitrar nu sunt de fapt rodul hazardului; de asemenea, superstițiile corespund unor motivații interne „proiectate în lume”. Cât despre producțiile literare sau orale cum sunt miturile sau basmele, ele au scos dintotdeauna la lumină realitatea psihică intimă. Fabulele lui La Fontaine sunt exemplare prin bogăția trăsăturilor de personalitate umane puse pe seama animalelor. În plus, proiecția este mecanismul psihic mobilizat când se pune problema investigării personalității, obiectul probelor proiective. Este suficient să amintim aici, spre a ne convinge, modul
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
război, B. a oferit un edificator exemplu de autocenzură estetică benevolă, de deturnare a propriei vocații lirice din considerente social-politice, prin deliberată subordonare față de slujirea propagandistică a unor comandamente emanând de la opțiunea politică la care aderase anterior. Începând cu Niște fabule mici și mari pentru mari și mici (1946), și-a înfrânat aplecarea spre lirism, alegând calea genului aforistic și didactic, iar ulterior și-a asumat - în chip neconvingător, lipsit fiind de vocație în materie - postura de poet-tribun, ce compune versuri
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
în materie de creație literară împingea majoritatea poeților conformiști la compuneri plate, narativ-expozitive, neavenite estetic. B. era, într-un fel, un nonconformist în sânul conformismului. Insuficiența fondului poemelor - deseori didacticist, convențional, simplist - era compensată în parte de vigoarea formală. În fabulele sale, al căror limbaj „este când familiar, când purist, când bălțat cu neologisme și barbarisme anume așezate, în vederea efectului” (Șerban Cioculescu), poetul, „scăpărător de vervă” (D. Micu), surprinde nu o dată prin „alegorizarea și structura narativă [...] neașteptate, de o cuceritoare fantezie
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
limbaj „este când familiar, când purist, când bălțat cu neologisme și barbarisme anume așezate, în vederea efectului” (Șerban Cioculescu), poetul, „scăpărător de vervă” (D. Micu), surprinde nu o dată prin „alegorizarea și structura narativă [...] neașteptate, de o cuceritoare fantezie” (Sanda Radian). „Morala” fabulelor, uneori imprevizibilă, e rar exprimată explicit, fiind cel mai adesea difuză sau multiplă. Maniera este reluată, într-o altă ipostază, voit mai solemnă, în poemele din Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec (1957), unde sunt expuse versificat, uneori pedestru, alteori
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
-o din convingere” (Mihai Gafița): lirismul intimist, introspecția meditativă, ilustrată convingător și cu farmec. Poetul a dat și numeroase traduceri din literatura universală (Maiakovski, Lermontov, Schiller, E. A. Poe, B. Fondane, R. M. Rilke ș.a.). SCRIERI: Cântarea cântărilor, București, 1938; Niște fabule mici și mari pentru mari și mici, București, 1946; Poeme pentru un ziar de perete, București, 1948; Grivița Roșie, București, 1949; Cântec de leagăn al Doncăi. Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor”, București, 1953; Când în aer se simte
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
București, 1946; Poeme pentru un ziar de perete, București, 1948; Grivița Roșie, București, 1949; Cântec de leagăn al Doncăi. Al XXVII-lea cânt din „Povestea poveștilor”, București, 1953; Când în aer se simte bucuria înnoirii... 1 Mai 1954, București, 1954; Fabule, București, 1954; În târg la Iași. 1917, București, 1955; Bucuroși de oaspeți, București, 1957; Ce o să fie Bondocel, București, 1957; Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec, București, 1957; Bondocel își alege o meserie, 1958; Poezii, București, 1959; Schimbul de mâine
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
la Iași. 1917, București, 1955; Bucuroși de oaspeți, București, 1957; Ce o să fie Bondocel, București, 1957; Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec, București, 1957; Bondocel își alege o meserie, 1958; Poezii, București, 1959; Schimbul de mâine, București, 1959; Alte „niște fabule” mici și mari pentru mari și mici, București, 1962; Dialectica poeziei și niște fabule, pref. Radu Popescu, București, 1962; Partidul, București, 1962; O nouă poveste a vorbei, București, 1963; Versuri, îngr. și pref. Al. Chiriacescu, București, 1973; Zodiac, pref. Mihai
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
București, 1957; Dialectica poeziei sau Cântece despre cântec, București, 1957; Bondocel își alege o meserie, 1958; Poezii, București, 1959; Schimbul de mâine, București, 1959; Alte „niște fabule” mici și mari pentru mari și mici, București, 1962; Dialectica poeziei și niște fabule, pref. Radu Popescu, București, 1962; Partidul, București, 1962; O nouă poveste a vorbei, București, 1963; Versuri, îngr. și pref. Al. Chiriacescu, București, 1973; Zodiac, pref. Mihai Gafița, București, 1973. Traduceri: Kornei Ciukovski, Spăl-de-rup, București, 1948; Poezia germană modernă de la Stefan
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
ALA, 1934, 944; Vladimir Streinu, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, TIL, 1939, 602; D. T., Marcel Bresliska, „Cântarea cântărilor”, VR, 1939, 2; Emil Gulian, M. Bresliska, „Cântarea cântărilor”, FCL, 1939, 2 186; Perpessicius, Opere, XI, 405-408; Șerban Cioculescu, Marcel Breslașu, „Niște fabule”, ADV, 1946, 16 615; A. E. Baconsky, Incursiune zoologică, ST, 1955, 1; George Munteanu, Fantezie și poezie, ST, 1955, 4; Radu Popescu, Marcel Breslașu, „În târg la Iași. 1917”, CNT, 1956, 18; Oarcăsu, Opinii, 61-64; Georgescu, Încercări, II, 232-237; Georgeta
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
1956, 18; Oarcăsu, Opinii, 61-64; Georgescu, Încercări, II, 232-237; Georgeta Horodincă, Marcel Breslașu, Dialectica poeziei, ST, 1958, 4; Eugen Luca, Poezia lui Marcel Breslașu, București, 1959; Leon Baconsky, Prin tufișurile poeziei, ST, 1959, 10; I. Șeuleanu, Marcel Breslașu, „Alte «Niște fabule» mici și mari pentru mari și mici”, ST, 1962, 10; Petroveanu, Profiluri, 61-74; Micu-Manolescu, Literatura, 104-105; Mircea Tomuș, Marcel Breslașu, ST, 1966, 10; Oarcăsu, Oglinzi, 178-190; Piru, Panorama, 70-73; Mihai Gafița, Un om ciudat, TMS, 1973, 15; Petre Solomon, În
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
om ciudat, TMS, 1973, 15; Petre Solomon, În atelierul poetului, SXX, 1973, 10; Nichita Stănescu, Un om din breasla fluturilor, SXX, 1973, 10; Geo Șerban, Migală artizanală și discreție, SXX, 1973, 10; Lit. rom. cont., I, 178-180; Sanda Radian, Măștile fabulei, București, 1983, 224-235, 250-254; Mirodan, Dicționar, I, 231-237; Cândroveanu, Lit. rom., 120-123; Dicț. scriit. rom., I, 377-379; Popa, Ist. lit., I, 1073-1074, passim. N.Br.
BRESLASU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285879_a_287208]
-
Pesta), „Aurora română” (Cernăuți), „Concordia”, „Familia”, „Federațiunea”, „Foaie pentru minte, inimă și literatură”, „Foaia Soțietății pentru literatura și cultura română în Bucovina”, „Junimea literară”, „Luceafărul”, „Revista politică”. Mai ales în Bucovina, dar și în Transilvania, până la primul război mondial, baladele, fabulele și cântecele lui se găseau în manualele școlare și aveau circulație, datorită simplității și elanului patriotic. Poetul se inspira din istoria națională, sub înrâurirea lui V.Alecsandri, și din tradiția populară. A versificat și câteva basme, culese din împrejurimile Sucevei
BUMBAC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285945_a_287274]
-
colindele), cântecului ritual Ziorile și poeziei pastorale. Preocupat să contribuie la demonstrarea vechimii și continuității poporului român în spațiul carpato-danubiano-pontic, B. apelează la folclorul tradițional, cu „matca arhaică, precreștină”, respectiv straturile traco-dace. În examinarea lor trece dincolo de trama epică, de „fabulă”, cuprinzând elementele mitice particulare: bradul ca arbore sacru („axă a lumii”) în riturile de nuntă și de înmormântare, cultul aurorei („Dintre toate neamurile Europei, numai românii au o credință în auroră, pe toate planurile și sub toate aspectele vieții individuale
BUHOCIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285920_a_287249]
-
pătrunderea filosofiei grecești la Roma, scrierile lui Platon, Vergiliu și Hesiod, teatrul lui Eschil, stăruind asupra îngemănării de apolinic și dionisiac în tragedia greacă. Alcătuiește ediții școlare de texte comentate din Cicero (Brutus, 1903, Catilinarele, 1935), Teocrit (Ciclopul, 1906), Esop (Fabule alese, 1935), Horațiu (Ars poetica, 1939). Închis după ocuparea Bucureștiului de către armata germană, în timpul primului război mondial, dă, în însemnările sale, reușite pagini de literatură, fixând cu mare finețe psihologică, prin repere simbolice, o atmosferă a opresiunii surde. SCRIERI: Elemente
BURILEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285957_a_287286]
-
cu „cântările poporului”, cu doinele și baladele, al căror spirit îl asimilează cu o destul de exactă intuiție (Doine oltenești, 1896). O poftă de viață îl însuflețește aici, nestăvilit, pe trubadurul singurătății, risipindu-i melancolia. A mai scris (sau a tradus) fabule, iar în 1910 și-a tipărit o plachetă de Epigrame. Proza - nuvele, schițe, povestiri, e lipsită de relief (Proză, 1907). Ca autor dramatic, e mai interesant prin proiecte, pe care însă nu le-a prea dus la bun sfârșit. O
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
teribilă a vieții cotidiene, în care indivizii sunt supuși unor angrenaje sociale de presiune depersonalizantă, de corupție, nedreptate și discriminare. În general, scriitorul cultivă satira cu gust amar, pe un ton mucalit, cârcotaș, nu de puține ori abordând și formula fabulei sau a apologului, exprimarea metaforică; trimiterile permit însă întotdeauna identificări în actualitatea imediată. De asemenea, pasiunea publicisticii nu a fost abandonată, C. realizând de-a lungul anilor o serie de incitante interviuri cu personalități de marcă ale scrisului românesc, de la
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
colecția „Biblioteca românească enciclopedică”. C. l. și a. cuprinde, pe lângă date calendaristice, o bogată și variată secțiune literară și artistică, microbiografii ale unor scriitori și pictori contemporani. Un Cuvânt înainte este semnat de Mihail Dragomirescu. Partea literară se deschide cu fabula Boul și vițelul de I. L. Caragiale, preluată din „Convorbiri critice” (ianuarie 1908), și cu o traducere de I. L. Caragiale, Masca de E. A. Poe, de asemenea o retipărire. Urmează fotografia lui Mihail Dragomirescu, o listă a lucrărilor sale și o dare
CALENDAR LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286015_a_287344]
-
sa. Petrea, „baladă populară”, publicată mai întâi în „Revista nouă” (1888), și Marcu sunt tot versificări în manieră personală după balade de tipul Ghiță Cătănuță și, respectiv, Marcu. Legenda Logofătul Tăut (1913) pare a fi, de asemenea, o prelucrare. Despre fabulele lui tipărite în volum abia în 1925, dar scrise în urmă cu cinci decenii, M. Dragomirescu afirma că sunt cele mai bune, după cele ale lui Gr. Alexandrescu, din literatura română. Sursa folclorică de care autorul a stat tot timpul
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
în 1925, dar scrise în urmă cu cinci decenii, M. Dragomirescu afirma că sunt cele mai bune, după cele ale lui Gr. Alexandrescu, din literatura română. Sursa folclorică de care autorul a stat tot timpul aproape este vizibilă și în fabule, căci majoritatea ilustrează proverbe, pilde populare și istorioare cu conținut moralizator de largă circulație. C. avea conștiința contribuției unui scriitor la formarea limbii literare, căci în prefață vorbește despre strădania lui de a îmbogăți limba cu arhaisme și regionalisme. A
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
unor motive cunoscute, dar înlănțuirea originală a episoadelor și apariția multor elemente inedite țin treaz interesul cititorilor. După unele mărturii, C. ar fi lăsat în manuscris și câteva traduceri din Ossian. SCRIERI: Floarea soarelui, Sibiu, 1910; Logofătul Tăut, Blaj, 1913; Fabule, pref. Al. Lapedatu, București, 1925; Petrea Voinicul și alte balade în formă populară, Sibiu, 1930; Eminescu în Blaj. Eminescu la București, în Amintiri despre Eminescu, îngr. Ion Popescu, Iași, 1971, 19-34; Amintiri despre Eminescu, îngr. Cornelius-Remus Cacoveanu, pref. Ion Buzași
CACOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285985_a_287314]
-
în numărul de 1 mai, sunt remarcate două lipsuri ale liricii de după 1947 - și am spune noi mai demult, de după august 1944 - poezia de dragoste și poezia satirică. Poeții se vor conforma noilor comandamente lirice, scriind poezii de dragoste, precum și fabule, pe care le vom detalia în capitolele următoare. Până atunci să încercăm să creionăm «aria cenușiului» în lirică, recte: poezii de mântuială, clișeu, șablon, schematism, «simțiri reci-imagini banale» și altele, așa cum au fost ele dezvăluite în presă. Un prim semnal
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aici au coborât după un veac, Vitezele, sovietice, armate. Privești și nu te saturi. Da să știi, E Clujul nostru-n anul 2000. Dar ca să-l vezi așa, lovește-acum Orice dușman care ne stă în drum. Vasile NICOROVICI - Critica măgarului (fabulă). În: Contemporanul nr.17 (342), 24 apr. Era un măgar în tot locul vestit Pentru spiritul său critic prea ascuțit. La orice ședință lua cuvântul, Pe nimeni nu-l ierta, criticându-l. Nu ierta nici o lipsă, nici o vină. Cuvântul lui
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]