15,723 matches
-
de cunoscuta Poveste a poveștilor, de ce nu ar fi credibil ca un alt scriitor popular, George Topârceanu, să se fi ilustrat în domeniul literaturii pornografice? Ipoteza nu e lipsită de ingeniozitate. Nenorocirea e însă că se răspândește cu repeziciune un fals, că numele unui clasic e amestecat, fără nici o justificare reală, într-o mizerabilă literatură pornografică. Dacă aș fi avut ezitări în legătură cu paternitatea acestui text aș fi apelat la Al. Săndulescu, autorul unei ediții de Opere Topârceanu și îngrijitorul unor serii
Topârceanu pornograf? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8841_a_10166]
-
isterie și de orice tentație a fetișismului. În acest interval de timp în care Coloana... de la Târgu Jiu a fost supusă nenumăratelor agresiuni, în care samsari analfabeți și fără scrupule au aruncat în serie pe piața românească tot felul de falsuri Brâncuși, în care exegeza a delirat, și delirează încă plină de patetism, în care amatorismul hermeneutic a ajuns la limita ridicolului, Barbu Brezianu și-a reeditat, parcă anume spre a oferi calea ieșirii din absurd, monumentala sa lucrare Brâncuși în
Barbu Brezianu - Brâncuși în România by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8847_a_10172]
-
niciodată menirea mea. O adevărată binecuvântare, câți dintre noi și-au găsit menirea?... Urmează să descoperiți și dumneavoastră ceea ce eu mă mândresc că am descoperit la un sfârșit de toamnă blând, cu măceși visători, într-o lume plină de iluzii, fals și migrene...". Vin și vă întreb, stimată doamnă descoperitoare, dacă nu cumva exaltarea dvs. enormă nu cere și nu provoacă, doamne ferește, chiar ea deziluzia. Este adevărat că poetul scrie bine și chiar foarte bine, dar asta nu cred că
Actualitatea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/8852_a_10177]
-
cu vînzătorii grobieni de iluzii și de ficțiuni artistice. Într-o mare măsură, ca efect al atitudinii sale ferme și al autorității sale profesionale și morale indiscutabile, Coloana... de la Tîrgu Jiu este acum din nou în picioare, iar traficul de falsuri Brâncuși, ajuns în ultimii ani o adevărată industrie, este și el pe cale de a fi îngrădit. În pofida încercărilor de discreditare, în pofida capacnelor care i s-au întins în mod grosolan, în pofida manevrelor de culise ale unor geambași ai pieței subterane
Stingerea lui Barbu Brezianu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8872_a_10197]
-
Mircea Mihăieș La noi, în țara tuturor falsurilor, orice adevăr e torpilat și orice competiție trucată. Și asta indiferent de miză. Pur și simplu, un drăcușor interior nu ne dă pace și suflăm în lumânări în plină slujbă, închinăm mătănii la discotecă, ne târâm picioarele la paradele militare
Frumusețea inteligenței by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/8904_a_10229]
-
și infatuarea autorului. Spune numai ceea ce-i convine lui și așa cum îi place să se înfățișeze.(...) Numai Dimitrie Stelaru, înr-o carte de Ťamintiriť (toate trucate), publicată acum vreo șapte-opt ani (nu-mi mai amintesc titlul), recurgea la atîtea exagerări și falsuri. însă era Dimitrie Stelaru, poetul căruia nu i se putea pretinde nici un gram de conștiință literară. Marin Preda se erijează tocmai într-un apărător al Ťconștiințeiť și de aceea afirmațiile lui îl acuză mai rău decît pe alții". Una din
Mărturia unui longeviv (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9794_a_11119]
-
care avea o iubită la Frankfurt, Paparazzi sau cronica unui răsărit de soare avortat, Mașinăria Cehov, Ușa, Ultimul Godot, Și cu violoncelul ce facem?, Caii la fereastră, Omul cu o singură aripă, Cuvântul progres rostit de mama suna teribil de fals etc. Scenarii pe care le parcurgem cu discreție și pe care le regăsim uneori deturnate în spectacole de teatru. Logica expresivității lui Matei Vișniec se întemeiază în cadrele aceluiași algoritm pe care este construită etica oamenilor din Balcani: adversativul dar
Matei Vişniec, dar... by Cosmin Ciotloş () [Corola-journal/Journalistic/9889_a_11214]
-
aia, tipul care iese din ușă și intră să-și ia un pahar cu lapte are un gînd: "Ieri am văzut-o pe Matilda și ea mi s-a părut cam palidă". "A - zice medicul sau arhitectul -, ăsta e un fals, de unde știe autorul ce e în mintea ăluia?" După asta, personajul revine în cameră și scapă din mînă un pahar, care nu se sparge. Și arhitectul zice: Da, și mie mi s-a întîmplat, e posibil". Deci Tolstoi creează o
Nicolae Breban - Iubirea este o formă a limitării by Dora Pavel () [Corola-journal/Journalistic/9969_a_11294]
-
Ce înseamnă, în fond, un chirurg bun? Asta e cea mai grea întrebare dintre toate. În general la noțiunea de "medic bun" nu am găsit o definiție cumsecade. În tinerețe aveam impresia că decisive sunt inteligența și știința de carte. Fals! Am colegi care nu se remarcă printr-o cultură medicală deosebită, dar pe mâna cărora m-aș da fără ezitare, așa cum sunt și unii care sunt extraordinar de informați, dar la care nu l-aș duce la consult nici pe
Despre literatură și medicină cu conf. dr. Cătălin Vasilescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/9998_a_11323]
-
de viață și de moarte. Vanitatea înnăscută a omului - ușor de zgîndărit, mai ales cînd se implică în exercițiile intelectului - nu vrea să accepte cu nici nu chip faptul că ceea ce am exprimat la început s-a dovedit a fi fals, iar opinia adversarului s-a dovedit a fi corectă. În mod normal, fiecare ar fi interesat să depună, de la bun început, toate eforturile pentru a exprima judecăți corecte: adică întîi să reflecteze și apoi să vorbească. Dar la vanitatea înnăscută
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
salveze aparențele și să lase impresia că lucrurile stau invers. Interesul pentru adevăr - care trebuie să fi fost singura motivație în enunțarea unei propoziții presupuse a fi adevărată - cedează acum cu totul în fața vanității: ceea ce e adevărat trebuie să pară fals, iar ceea ce e fals trebuie să pară adevărat." (pp. 24-25) Fragmentul e încîntător. Ce altă mostră de descriere fățișă a naturii umane în toată goliciunea ei mai vreți? Și e îndeajuns să ne uităm în jurul nostru ca să vedem că mai
Ticăloasa fire by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8928_a_10253]
-
argumentației, va dicta și se va insinua în cele mai multe dintre opiniile defavorabile asupra cărții. Acestei reacții viscerale i se adaugă senzația că orice demonstrație întemeiată pe logică este în chip necesar liniară și că, ori de unde ar începe trunchierea critică, falsul se va lămuri pe loc sau cel puțin în timp real. Care sunt ideile și care sunt blocajele, așadar? Pornind de la o interogație mai veche a lui Gabriel Liiceanu - " de ce nu avem o istorie a filozofiei românești?" - și postulând, pe
Cum rămâne cu literatura ? by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9095_a_10420]
-
preoți și Securitate este el însuși grăitor. Nu cred că toți oamenii bisericii au fost în slujba Securității. Atacând CNSAS-ul, Pariarhia comite impardonabila ticăloșie de a sugera că "așa-numita deconspirare" ar fi un atac la adresa preoțimii în totalitate. Fals! Deconspirați sunt doar cei care au fost conspirați, sfințiile voastre, și nu martirii Bisericii! Dar, până nu se limpezesc lucrurile, n-o să mă convingă nimeni că figurile proeminente n-au lucrat mână în mână cu criminalii comuniști. Ceea ce fac acum
Agenții secreți ai divinității by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/9113_a_10438]
-
în universul scenei. Or, o astfel de decizie se cere semnalată. Cu mult timp în urmă, Roland Barthes scria un eseu, binecunoscut la acea vreme, despre "maladiile costumului de teatru", diagnosticînd, printre alte simptome, în primul rînd, pe acela al "falsului", al "imitației", adică maladia care constă în a plasa teatrul sub semnul unei iluzii, recunoscută ca atare și denunțată de un ochi avizat. Barthes făcea, astfel, procesul artificiului disimulat, al mediocrității care încearcă să păcălească, prezentînd "falsul" drept ceva "adevărat
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
pe acela al "falsului", al "imitației", adică maladia care constă în a plasa teatrul sub semnul unei iluzii, recunoscută ca atare și denunțată de un ochi avizat. Barthes făcea, astfel, procesul artificiului disimulat, al mediocrității care încearcă să păcălească, prezentînd "falsul" drept ceva "adevărat". Implicit, Barthes apela la ceea ce am putea numi morala materiei. Discursul lui se referea la Brecht, modelul său de atunci: la Berliner Ensemble, acesta repudiase "falsul", străduindu-se să lucreze obiectele și costumele în așa fel, încît
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
astfel, procesul artificiului disimulat, al mediocrității care încearcă să păcălească, prezentînd "falsul" drept ceva "adevărat". Implicit, Barthes apela la ceea ce am putea numi morala materiei. Discursul lui se referea la Brecht, modelul său de atunci: la Berliner Ensemble, acesta repudiase "falsul", străduindu-se să lucreze obiectele și costumele în așa fel, încît să le creeze un trecut, a cărui amprentă se regăsea în stofele patinate, în metalele ruginite, în fustele petecite, în pantalonii uzați. În felul acesta, obiectele de recuzită nu
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
Din acel moment, teatrul a abandonat teritoriul "imitației" factice, pentru a furniza dovada concretă a adevărului. Lucru care nu ne împiedica, totuși, să recunoaștem că, la urma urmelor, aveam de-a face tot cu un proces de fabricație; acesta atenua "falsul" care îl exaspera pe Barthes, fără a putea, totuși, camufla natura accesoriilor: uzura lor nu era adevărată, ele numai păreau să fi fost folosite și, în consecință, provocau doar "un efect de adevăr". Un efect seducător, firește, dar care continua
George Banu - Portretul tatălui în chip de colecționar by Anca Măniuțiu () [Corola-journal/Journalistic/9126_a_10451]
-
grabei. încrezători prea devreme în dezgheț, nu luaseră în calcul interesele proprii ale conducătorilor de atunci, ostili oricăror schimbări care i-ar fi scos de la putere. Mai rău înșelat decât Radu Cosașu și Nicolae }ic fusese, în aceeași epocă de fals dezgheț, Alexandru Jar, fostul luptător ilegalist și participant la Rezistența franceză. Îndemnat în particular de perfidul Dej să spună ce crede despre situația din țară, să critice partidul pentru greșeli, când o face în ședință publică acesta îl dezavuează cu
Ceva despre disidență și disidenți by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/9132_a_10457]
-
la cald, pe care îl prinseseră aproape toți cei atunci în viață, și o răscoală "clasicizată", din secolul trecut. Un argument numai bun să ne amintească, pasionaților de etichete, că Odobescu nu este, așa cum l-au recuperat gusturile mai fine, falsul priceput în ale vînătorii, înainte de a fi un scriitor de povestiri istorice. Într-un format elegant (deschisă, e o jumătate de coală de scris) și incredibil de nehărtănită pentru vîrsta ei, punerea alături a două conferințe la Atheneu, despărțite de
Paralele inegale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9150_a_10475]
-
amuzat, falș suna în gura teutonului amic Mihai Ursachi în coloarea lui germanică, reacție la vulgaritatea ce bîntuia trotuarele unui Iași ce cunoscuse și el cîndva fragranța cafenelei. Trotuare bătute totuși de amîndoi cu perfidă metodă. Falșul acesta nu era falsul din muzică, nici cel practicat cu superbie de trompe-l^oeil-ul artei de salon opulent, cu atît mai puțin - ca să fim... falși enciclopedici - provocatorul Les Faux-Monayeurs al lui Gide încă necunoscut. Era, pur și simplu, verdictul neiertător aplicat nesincerității. în
"Falș" în acte publice by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/9245_a_10570]
-
două studente se confruntă cu ostilitatea generalizată a unei lumi desprinse dintr-un coșmar kafkian, vorbesc un metalimbaj care devine magistral la tovarășul Bebe, un limbaj aluziv, orwellian, plin de ambiguități care devine de la caz la caz cerșetoresc sau amenințător, fals amabil sau corect. Încetul cu încetul, înțelegi că nu există ieșire, totul este o hăituială pînă ce victima este doborîtă, iar cei care ar trebui să confere un minim de normalitate, de credibilitate lumii sunt complici prin imbecilitate, obtuzitate, lipsă
O lume minunată în care veți găsi...: 4,3,2 by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9258_a_10583]
-
pildă, al lui Gide, capodopera creației sale, autorul a introdus chiar în paginile acestuia o cazuistică a speciei din care rezultă o stranie rezervă. Scrisul diaristic căruia i se dedă cu suficientă aplicație i se pare, în unele clipe, "artificios", "fals", lipsit de scuza de a fi "un mijloc de comunicare", neavînd o "necesitate imediată". Cum așa? "Caut tot felul de explicații, insistă scriitorul. Mă întreb dacă însuși acest jurnal nu-mi ia din libertatea scrisului. în definitiv, poate că un
Centenar Mihail Sebastian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9331_a_10656]
-
privesc la ceilalți cu superioritate și cu orgoliu nemărturisit. Creștinii sunt încredințați că surele Coranului nu reprezintă o scriere revelată și că islamul este o religie barbară și înapoiată. Musulmanii, la rîndul lor, privesc creștinismul ca pe un corpus de falsuri și inexactități a căror vulnerabilitate argumentativă poate fi depistată la cea mai mică analiză rațională. În fine, un ultim amănunt este că, spre deosebire de creștini, musulmanii nu simt îndemnul de a se informa asupra creștinismului. Cu alte cuvinte, doar creștinii sunt
Lumi paralele by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9381_a_10706]
-
Brăila; în realitate, titlul sub care a apărut, dat de Istrati însuși, fusese doar Brăila...! Prea banal, prea modest, probabil, pentru plastografi. În arhiva rămasă de la S. Schafferman există de altfel și o fotocopie a manuscrisului. Pe baza acestui mic fals a fost construit apoi confortabilul mit al Ťpărăsiriiť Occidentului hapsîn și al întoarcerii Ťfiului risipitorť la caldul sîn al patriei mumă, deși cine socotește cît a stat de fapt Istrati în România între 1930 și 1935, ultimii lui cinci ani
"Un anarhist al dracului de deștept" by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/9407_a_10732]
-
perceptibil nu prin șuvoaie de adjective pitorești și idealizante, nu prin imagini lustruite și strălucitoare, ci prin notarea amănunțită a senzațiilor, a impresiilor pe care le are, a situațiilor în care se află cel care îl străbate (Fragmente dintr-un fals tratat de alpinologie). Paginile pe care le scrie Octavian Costin surprind prin subtilitatea notării senzațiilor, desfăcute pînă la infinitezimal, natura pe care o descriu este una aspră, adevărată, agresînd retina, chemînd ființa într-un spațiu al confruntării; ochiul lui Octavian
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]