4,787 matches
-
d-le, vom lustrui bine, că suntem specialiști în așa ceva" (forum Cotidianul, 12.04.2006); Majoritatea citatelor de mai sus sînt foarte recente; e de așteptat ca jocul să continue, printr-o profundă și caragialescă integrare a lustrației în limbajul familiar: "Ce-aș mai pune eu lustrația pe matale!" (forum Gândul, 29.03.2006).
Lustrație by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10680_a_12005]
-
Internetul mi-a fost și el de mare ajutor, pentru că, totuși, multe din expresiile argotice intrate în limba rusă(de fapt, abia de un timp încoace scoase la lumină, căci ele există, unele, de vreun veac) nu-mi erau foarte familiare. Mai greu a fost să le caut corespondentul românesc în propriul meu bagaj lingvistic. DJ: Există, de asemenea, un registru românesc al limbajului gulagologic, creat prin traducerile unui Emil Iordache, Nicolae Iliescu, Ion Covaci ș.a., din Soljenițân, Șalamov, Conquest, Suvarin
"Fiecare traducere e o provocare" by Denisa Fejes () [Corola-journal/Journalistic/10709_a_12034]
-
deschiderea" de azi, lipsită de substanță umană și de spirit critic. În fapt, micro-lumile românești din afara granițelor naționale nu au făcut decât să reia în mic modelul de acasă, constituindu-se în bună măsură ca duplicate ale unui climat extrem de familiar. Aceleași vanități și orgolii scriitoricești, partide, facțiuni și bisericuțe, gelozii și invidii, dificultăți de articulare a unor proiecte comune și de coagulare a unei minime solidarități intelectuale. Câțiva autori străluciți, înconjurați de un plancton de veleitari grafomani, publicând în reviste
Viață rescrisă by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10738_a_12063]
-
mea îi e hrană/ lașitatea mea este sîngele ei/ tu nu ai ochi pentru ea/ și nici miros sau gust/ eu și ea sîntem ca două picături de apă". Chipurile viitorilor locuitori ai Europei unite ne sînt mai mult decît familiare. Le vedem la tot pasul, în fiecare zi, pe stradă în fiecare zi, ne izbim de ele în piețe sau în mijloacele de transport în comun: ,nesiguranță/ sărăcie/ deprimare vanitate ură/ pe aici trece drumul spre europa/ nu mai așteptăm
Viața în negru by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10734_a_12059]
-
la Hogaș), în special a vinurilor ("unul i-a tot dat să bea niște vin dulce cu dresuri ,, Caragiale); operația de dregere a vinului stă (cf. Stelian Dumistrăcel) la originea expresiei a drege busuiocul, foarte folosită și azi în limbajul familiar și jurnalistic ("The Guardian drege busuiocul în privința copiilor abandonați din România", revistapresei.ro). Pluralul dresuri se specializase în limba veche și pentru un alt soi de reparare: cu sensul ,farduri". Modul în care e folosită expresia a face și a
A face și a drege... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10787_a_12112]
-
Rodica Zafiu Adjectivul bazat - încă neînregistrat în dicționarele de limbaj familiar și argotic - apare tot mai des în registrele oralității argotic-familiare. E vorba, ca în atîtea alte cazuri, de o reutilizare a mijloacelor existente ale limbii standard: bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
durerea universală de a fi în lume, în singurătate și finitudine. Durere inexprimabilă, ca și cum cele câteva zeci de cuvinte aliniate sub titlul poemului Capra nici nu ar fi acolo. Din tot ceea ce știm despre noi, durerea ne este cea mai familiară. Matisse în capela de la Vence renunțase să figureze altceva decât chipul durerii. Celelalte personaje din ciclul Patimilor conceput de el au rămas fără expresie facială, doar siluete. Recunoaștem în interior chipul durerii, el este același în fiecare din noi. E
Umberto Saba și "privilegiul durerii" by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/10893_a_12218]
-
Rodica Zafiu Verbul a (se) criza și participiul adjectival crizat, creații recente (încă) necuprinse în dicționarele generale, au căpătat o circulație destul de mare în ultima vreme, mai ales în limbajul tinerilor. Cum se întîmplă destul de des, din registrul familiar oral - unde au avut de la început un sens ironic - ele au pătruns rapid în mesajele de pe Internet și chiar în scrisul jurnalistic (de pildă, într-un reportaj despre elevii din Cișmigiu: ""Mamă, ce se crizează profu' când vede câți am
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
și simplu de a inova în planul expresiei. Verbul își ocupă locul într-o serie, alături de a se supăra și a se înfuria, de mai noile a se agita și a se enerva, de popularul a se oftica. Două inovații familiare asemănătoare - a se panica și a se isteriza -, ilustrînd nu întîmplător același tipar de construcție cu reflexiv, nu sînt înregistrate de DEX (nici de noul DOOM, în care a fost cuprins doar nereflexivul cult a panica). Din păcate nu mai
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
a se isteriza -, ilustrînd nu întîmplător același tipar de construcție cu reflexiv, nu sînt înregistrate de DEX (nici de noul DOOM, în care a fost cuprins doar nereflexivul cult a panica). Din păcate nu mai sînt la modă nici expresia familiară a-l apuca pandaliile, nici locuțiunile a-și ieși din minți sau a scoate din minți, poate cele mai potrivite echivalente vechi ale actualei crizări. Despre succesul verbului vorbește și substantivizarea formelor sale nepersonale: a infinitivului lung - "de unde crizarea asta
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
în criză" (Nina Croitoru Bobârniche, Dicționar de argou al limbii române, 1996) - sau îi atribuie o circulație limitată, ca referitor la un "deținut cu accese de furie sau cu crize de nebunie" (Anca Volceanov, GeorgeVolceanov, Dicționar de argou și expresii familiare ale limbii române, 1998). Circulația termenilor este deja destul de largă; mărturie poate sta mesajul trimis pe un forum de o persoană care îi întîlnește într-un interval relativ scurt, deopotrivă în Internet ("găsesc un cuvânt pe care vineri dimineața nu
"A se criza" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10907_a_12232]
-
la Satu Mare, în 1999 (,senzația pe care o trăiam era că îl știu de decenii întregi"), cînd dl. Tzone îl ,sechestrează cu multă dragoste într-un hol frumos de hotel" pe cel căruia începe a i se adresa cu apelativul familiar Alex, ,luîndu-l bărbătește la întrebări": ,Ehei, chestiunea s-a legat cu sfoară și cu clei. Căci eu aveam atîtea lucruri de întrebat, iar memoria lui se dovedea a fi de-a dreptul fabuloasă. Oameni excepționali veneau din amintire și înviau
Un poet în oglinda dialogului by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10904_a_12229]
-
Mai vreau să adaug un cuvînt despre plusul de prospețime adus de aceste contacte spirituale, despre acea picătură (necesară, în fond, oricăruia dintre noi, cei trecuți de cincizeci de ani) de beatitudine retrospectivă, de aer tineresc adus de mediul încă familiar al amfiteatrului - loc rămas magic pentru intelectualul care și-a găsit vocația profesională... (Vă propun, dragi și răbdători cititori, să faceți terapeutic cîțiva pași, măcar la început de an, prin sălile de clasă ale școlii natale ori prin cele ale
Imaginea școlii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/10916_a_12241]
-
bucuria de a fi scăpat din chingile unui sistem dispus să aneantizeze însăși condiția umană, pe de altă parte, teama de a păși într-un mediu nou, potențial ostil, departe de familie, de prieteni și de toate deprinderile atît de familiare ale existenței pe care tocmai a părăsit-o. Să recunoaștem, o perspectivă morală nu foarte încurajatoare, mai ales pentru cineva care nu mai era la vîrsta aventurii. Această neliniște a exilatului, cu sufletul scindat între amintirile din trecuta sa existență
Viața ca un film by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10919_a_12244]
-
de la cer la pământ, marcând sonor (bubuitor) schimbările produse. Se vorbește azi întruna, se sporovăie productiv sau din pura plăcere locutorie, se bârfește consistent și se comentează abundent. Mergând pe stradă, ai toate șansele să fii oprit cu un ghiont familiar de un personaj complet necunoscut, care se apucă să-ți toarne povestea vieții; scăpând de el, cazi în brațele unui prieten care nu te-a mai văzut de mult și abia așteaptă să-ți relateze ultimele noutăți; eliberându-te și
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
a transforma cuvinte ale propriei limbi în cuvinte străine, prin adăugarea unor terminații sau doar prin modificarea scrierii și a pronunțării. Cele mai multe din jocurile care produc falși termeni străini sînt efemere; unele ajung totuși să circule, cel puțin în limbajul familiar; un exemplu de formație glumeață cu terminație străină impusă în uz ar fi, după Al. Graur, colocvial-ironicul familion. Evident, transpunerea inconștientă a unor cuvinte și expresii din limba maternă în cea străină e în primul rînd o tendință normală și
"Mitocain" și "michteaux" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10988_a_12313]
-
partea sa perspectivele insolite, tensionate de necunoscut, purificatoare prin aventură, ale lumii largi. Astfel putem vorbi, în cazul poetului în cauză, de un soi de simbolism rustic. Adică de o deschidere spre zări exotice, care-i alină simțămîntul că fenomenele familiare ,se rostogolesc în praf", că el însuși, ,se apropie de marginea ființei". Dovadă că universul cuprinde ,ținuturi absconse", zone expiatoare prin farmecul necunoscutului, în măsură a ne regenera: , Iscodeam adîncul în Peștera Bolii. Cerul de gheață/ Și de pămînt/ Semăna
Simbolismul rustic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11032_a_12357]
-
o stradă îngustă din Budapesta. O mare parte din străzile din marile orașe din România și Ungaria sunt similare (Fac precizare pentru poeții din Israel care nu au văzut aceste orașe). Deci, declarația poetei subliniază faptul că această stradă este familiară oferindu-i un sentiment cald... încearcă o interrelaționare a gândurilor sale cu cele ale trecătorilor... comunicarea în lumea contemporană, nu este chiar așa de accesibilă. Accentul însă cade pe atmosferă. Aceasta constituie învelișul șirului de senzații și sentimente... Apariția biciclistului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
mai era altă femeie; și atunci începu să se legene. Cîteva clipe bărbatul se uită la ea cu o atenție indiscretă. O indiscreție poate deliberată. Ea se simți la început descumpănită; apoi luă aminte că și privirea aceea îi era familiară și că, în ciuda scrutătoarei și cam impertinentei îndărătnicii, se regăsea în ea mult din bunătatea șăgalnică a lui Noel și ceva din stîngăcia răbdătoare și fățișă a papagalului. Din pricina asta începu să se legene, zicîndu-și: Chiar dacă nu-i tot același
Gabriel García Márquez - Vine un bărbat pe ploaie (1954) by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/11015_a_12340]
-
nău, bunu! (adjectivul hăriosu sau hâriosu însemnînd "bucuros, vesel, fericit"); altele sunt: Cârciun hârios (Hristolu s-află! Dealihea că s-află!) shi ti multsâ-anji Anlu Năů! (omniglot.com) sau Cărciuni buni shi tra multsâ ani (în Wikipedia). În fine, ceva familiar ne întîmpină și în listele bogate care includ limba rromani: urarea aleasă de cele mai multe ori - Bachtalo Krecunu thai bachtalo nevo bers - ilustrează influențele reciproce dintre română și rromani (pe un site polonez se face totuși diferența dintre această urare - prezentată
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
De mai multă vreme, mai ales în limbajul argotic al tinerilor, e curentă folosirea cuvîntului moca pentru noțiunea de ,gratis, gratuit". Seria sinonimică a gratuității nu e prea bogată în română, nici în varianta standard, nici în cea populară și familiară - lucru oarecum surprinzător, dată fiind importanța practică a conceptului. Există desigur perifraze - fără bani, fără plată, de pomană; expresia pe blat indică (în limbaj argotic) doar soluția ilegală; gratis și gratuit - termenii standard - sînt împrumuturi moderne din franceză (forma gratis
Moca by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11053_a_12378]
-
mazilul - mi-a și bătut pentru prima dată inima pentru ceva sfânt. Atunci întâia oară am simțit că-mi bate cu grăbire inima pentru ceva scump și tainic. (p. 22). în casa mazilului călătorul nostru afla, de aceea, o aură familiară, lumina cerului Moldovei. Dar iată un citat în inimitabilul stil sadovenian: Și simt și mirosul bun de flori uscate și toată atmosfera prietinească care mi-a pătruns totdeauna sufletul în căsuțe vechi, în umbra livezilor, în colțuri pașnice de țară
Klaus HeItmann - Mihail Sadoveanu călător prin Basarabia by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/11036_a_12361]
-
ele. Așa s-au petrecut lucrurile și atunci când s-a pronunțat asupra studiului meu apărut în 1946 (dar scris de fapt în 1945). Aici a intervenit, în multe privințe, o ne-înțelegere provenită din faptul că dânsul nu este un familiar al culturii artistic-plastice franceze și mai ales al celor mai importante scrieri teoretice din literatura universală despre cubism, devenite opere clasice de referință. Nu este domeniul său și nu i se poate pretinde. Or, domnul Pelin se avântă cu mult
Însemnări pe marginea cărții lui Mihai Pelin Deceniul prăbușirilor (1940-1950) (III) by George Radu () [Corola-journal/Journalistic/11054_a_12379]
-
ro); ,m-am râs de m-am stricat!" (gandul.info; în citat apare varianta populară a se rîde, în care pronumele reflexiv e o marcă de intensitate, de participare). În momentul de față, verbul intensificator cel mai frecvent în registrul familiar este a se prăpădi, concurat de familiar-argoticul a se sparge. De fapt, în construcția consecutivă se manifestă sinonimia foarte bogată a actelor de distrugere, care poate produce și alte superlative, mai rare: ,am râs de am crăpat" (forum.itbox.ro
Efectele rîsului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10866_a_12191]
-
înaltei culturi pare a se fi pogorît asupra scriitorului român, dilettante de excepție, care, fără a fi ,buchisit pe îndelete" cărțile filosofiei antice, și-a însușit ceva din duhul lor. Informîndu-se după toate probabilitățile rapid, consultînd excerpte, enciclopedii (era un familiar al Larousse-ului), Caragiale se prezenta ,înzestrat cu harul rarisim de a inspira cu naturalețe și fără efort, însuși aerul esențelor". Dar, dincolo de datele instrucției, greu de reconstituit, chiar conformația mentală a lui nenea Iancu ar corespunde, potrivit exegetului său, unei
Caragiale între oglinzi paralele (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10863_a_12188]