1,157 matches
-
stă mărturie în acest sens (Petric și Ioniță, 1983, p. 95). (Sinistra imagine a apărut pentru prima oară în manualul unic pentru clasa a VII-a elementară de Istoria României din 1948, p. 264.) Până și Octavian Goga, reprezentativ pentru fanatismul său naționalistic declarat explicit, este inclus în canonul politico-cultural românesc pentru "patriotismul fierbinte" care i-a străbătut viața și opera. Moștenirea națională a tradiției culturale românești a fost complet recuperată. Memoria istorică românească a redevenit memoria națională. Procesul de re-naționalizare
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
asupra trecutului românesc este complet finalizat până la facerea României Mari în 1918; iii) săvârșirea României Mari în postludiul "Războiului de Întregire a Neamului" a avut ca efect ideologic o bifurcație a naționalismului între o variantă radicală, a unui românism xenofob ("fanatism naționalistic") și o variantă moderată, a unui "naționalism critic". Pe fondul acestui "consens naționalist" cu valențe duale s-a consolidat memoria națională în interbelicul românesc, absorbind atât accente fanatice cât și elemente critice auto-reflexive; iv) al Doilea Război Mondial s-
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
accesibile unui public divers, emancipat, dezinhibat. Autorul Decameronului nu este un spirit democrat și tolerant doar cu cei simpli, ci dovedește o deschidere amplă spre alte spații geografice și spre alte culturi, o înțelepciune prin care dorea să înlăture orice fanatism religios, orice violență privind apartenența la o religie sau alta, deoarece medievalii tindeau să privească unilateral și absolutist diferențele confesionale, de unde și numeroasele războaie purtate pentru impunerea supremației unui cult sau a altuia. Giovanni Boccaccio propune un univers diegetic în
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
în sensul că nu ar fi avut înțelegere pentru sentimente, credințe și tradiții, ci în acela că a suspectat încercările de a le sustrage examenului critic al rațiunii, încercări în care el vedea tot atâtea surse ale exclusivismului, intoleranței și fanatismului. La sfârșitul voluminoasei sale istorii a filozofiei, Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
acela că a suspectat încercările de a le sustrage examenului critic al rațiunii, încercări în care el vedea tot atâtea surse ale exclusivismului, intoleranței și fanatismului. La sfârșitul voluminoasei sale istorii a filozofiei, Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite de înclinații locale și temperamentale cât este omenește cu putință“. Este forța care poate contribui la „o diminuare a fanatismului printr-o capacitate sporită de simpatie și înțelegere reciprocă“3. De progresul în recunoașterea primatului rațiunii, înțeles în acest fel, și-a legat Russell speranțele într-o societate mai luminată, mai tolerantă și mai sensibilă la suferință. Cu greu am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
o formulează.” (C. Tsatsos). Și B. de Fontenelle condamnă intransigența absurdă: „Nimeni nu este scutit de greșeală; pot fi eu singurul om care să nu se Înșele? Nu cumva mă Înșel tocmai În lucrurile pe care le susțin cu atîta fanatism?”. * „Ești uneori atît de deosebit de tine Însuți, precum ești de deosebit de alții”. (Fr. de la Rochefoucauld) Firește, acest lucru se Întîmplă atunci cînd avem curajul să ne judecăm unele prejudecăți cu privire la sine: „Dacă ne cercetăm bine, aproape Întotdeauna vom găsi În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
aceea se și spune despre convingere că „se aprinde din convingere”: nu atît aspectul logic al unei demonstrații ne cucerește, cît patosul cu care este realizată acea demonstrație (succesul „paranoicilor” În a fi excelenți inductori, se explică tocmai prin acest fanatism al argumentațiilor lor). * „CÎte pasiuni ai În suflet, ai tot atîția cruzi stăpîni.” (Demophilos) Unele dintre cele mai frumoase exemple doveditoare ale acestui fapt le găsim În legendele și mitologiile popoarelor vechi. Astfel, Medeea sau Krimhilda sînt prototipuri ale femeii
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
vii (de plastice, de expresive), Încît imaginea din „reprezentare” are calitățile de influențare ale imaginii din actul „percepției”. Acești oameni reacționează față de conținutul reprezentărilor lor ca față de un obiect real, prezent. S-au consemnat cazuri de mistici religioși care, În fanatismul credinței lor, Își reprezintă În așa măsură suferințele pe care le-a avut Iisus pe drumul Golgotei, sau pe cruce, Încît aceste reprezentări le-au produs pe corp semnele specifice ale suferințelor Îndurate de Iisus: arsuri sau chiar sîngerări În
[Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
-lea aristocrația devenise o forță și reprezenta o amenințare pentru instituția monarhiei. În acest capitol ne propunem să analizăm contextul istoric european, atât din perspectiva oficială, cât și din cea apocrifă. Vom prezenta luptele pentru supremație teritorială, implicarea bisericii și fanatismul religios al maselor mari de oameni care, în numele credinței, puteau fi ușor manipulați. Am ales pentru exemplificare Suedia și Anglia deoarece aceste țări sau confruntat cu transformări ideologice profunde. Un alt motiv al alegerii Suediei și nu al Spaniei sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
războiului cu Spania semnând un tratat de pace în anul 1604. Singura pretenție dificil de îndeplinit a fost dorința Spaniei de a obține mai multe libertăți religioase și garantarea toleranței celorlalte culte religioase față de catolicii din Anglia, victime ale represaliilor fanatismului religios. Din cauza planurilor sale inovatoare, pentru o societate post elisabetană amorțită, intrată într-o rutină socială și morală disonantă cu schimbările care aveau loc peste tot în Europa secolului al XVII-lea, regele Iacob și-a făcut mulți adversari. într-
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
lea, regele a declarat sărbătoare națională și a închinat regatul Fecioarei Maria, dând naștere, așa cum numește Alexandre Yali Haran„cristomimetismului“ imaginii viitorului suveran. Într-o epocă în care mai erau încă arse pe rug vrăjitoarele și în care fantezia, isteria fanatismului religios și fervoarea religioasă dădeau naștere superstițiilor sau poveștilor, paralelismul dintre nașterea lui Isus și cea a lui Ludovic era binevenit. într-o lucrare apocrifă, preluata mai apoi de C. Kubler și prezentată în lucrarea sa Visions et révélations du
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
marmură sunt dispuse în nișe atent proporționate: Venus, Mercur, Bachus și Apollo. Imaginile zeităților se regăsesc în întreg palatul. Ne permitem să ridicăm un semn de întrebare de ce, într-o țară în care fervoarea religioasă se manifesta cu accente de fanatism, regele alege în loc de motive religioase simboluri ezoterice și personaje mitologice pentru a-și face publică puterea? De asemenea, dorim să atragem atenția asupra unui detaliu puțin menționat. Regele Ludovic al XIV-lea nu era un împătimit al igienei corporale, datorită
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
coincide adesea cu abandonarea sau respingerea vechilor idei. Sens: Doar imbecilii nu-și schimbă niciodată opiniile, spune proverbul. Ieși În Întâmpinarea viitorului! Capcană: A fi prea sigur pe ideile tale și pe fundamentele lor poate să conducă la intoleranță și fanatism (vezi semnificația disonanțelor) N.B.: Eu Însămi am Mercur la 28ș Balanță. În 1974, sub tranzitul lui Uranus peste Mercur, mi s-a propus să scriu prima mea carte. Trigon sau sextil Dispoziție: Individul Își exprimă cu ușurință ideile personale, se
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
de orice fel, au de beneficiat În mod particular de pe urma tranzitului, Întrucât inspirația care-i animă devine mai dinamică și mai originală. Unii vor simți cum se dezvoltă În ei o intuiție superioară. Disonant: Uranus aduce aici o dimensiune de fanatism și intoleranță care se reflectă asupra ideologiei. Individul riscă să se comporte Într-un mod dogmatic, să vrea să-și Înnoiască permanent concepțiile, reușind astfel să-și dezechilibreze anturajul. Impactul tranzitului depinde, bineînțeles, de puterea de care dispune individul. Uranus
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
lui Hitler, trebuie să ținem ne-apărat cont, la început, de personalitatea sa de bază, de decepțiile sale, de resentimente (evoluția lui Lenin către marxism și revoluție este în mare parte determinată de executarea fratelui său, condamnat pentru complot), de fanatismul său, de megalomanie și de resorturile psihice. Aceste date s-au adăugat problemelor presante ale Germaniei anilor 1920: umilirea cauzată de un război pierdut, inflația, criza, șomajul, orizonturile închise. Întâlnirea celor două serii de cauze l-au format pe Hitler
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
din Evul Mediu. Dar în acea epocă, rațiunea slujea credința și urmărea să introducă rigoarea în gândirea teologică. Acum, ea devine un instrument universal. Toate problemele au o soluție rațională. Rațiunea vrea să alunge molimele spiritului, superstițiile, prejudecățile, ignoranța, arbitrariul, fanatismul. Ea analizează critic valorile politice și religioase ale secolului. Mergând mai departe, rațiunea construiește un sistem filosofic, raționalismul. Rațiunea este transformată în zeiță, în Ființă supremă, o religie naturală care îi este conformă. Aceste concepții nu vor dura decât un
by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
1) Boli ale spiritului (Geisteskrankhetten), reprezentate prin: - slăbirea imaginației, - vivacitatea imaginației, - lipsa atenției, - reflecție obstinată și persistentă, - absența memoriei, - lipsa judecății, - prostia sau încetineala spiritului, - vivacitatea exagerată sau instabilitatea spiritului, - delirul. 2) Bolile sentimentului (Gemütskrankheiten), reprezentate prin: - excitație (orgoliu, mânie, fanatism, erotomanie), - depresiune (tristețe, dorință, disperare, sinucidere). O contribuție interesantă o aduce I. Kant în domeniul analizei bolilor psihice. El face acest studiu, fie ca o lucrare independentă (Eseu asupra bolilor capului, din 1764), fie le discută în lucrarea sa Antropologia
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
acestei traiectorii." E vorba de mici invenții și de mari ipoteze. Ucronistul inventează, de exemplu, faptul că un senator roman îi trimite o scrisoare împăratului Marc-Aureliu, eveniment care schimbă cursul istoriei "reale". Ipoteză impor-tantă: călugărul își închipuie că, scuturat de fanatism și de viziunea sa dominatoare, creștinismul s-a impus mai întîi în Orient, înainte de a se răspîndi în Europa. Filosoful denunță prin acest exercițiu ceea ce el însuși numește fanatism, cultul Istoriei transformat în prejudecată a necesității, iluzia faptului împlinit, nevoia
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
cursul istoriei "reale". Ipoteză impor-tantă: călugărul își închipuie că, scuturat de fanatism și de viziunea sa dominatoare, creștinismul s-a impus mai întîi în Orient, înainte de a se răspîndi în Europa. Filosoful denunță prin acest exercițiu ceea ce el însuși numește fanatism, cultul Istoriei transformat în prejudecată a necesității, iluzia faptului împlinit, nevoia de a arăta un respect profund față de realitate, faptul de a se prosterna în fața prezentului. Se ridică împotriva istoricilor realității, expresie prin care pot fi desemnați astăzi specialiștii în
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
în sensul că nu ar fi avut înțelegere pentru sentimente, credințe și tradiții, ci în acela că a suspectat încercările de a le sustrage examenului critic al rațiunii, încercări în care el vedea tot atâtea surse ale exclusivismului, intoleranței și fanatismului. La sfârșitul voluminoasei sale istorii a filozofiei, Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
acela că a suspectat încercările de a le sustrage examenului critic al rațiunii, încercări în care el vedea tot atâtea surse ale exclusivismului, intoleranței și fanatismului. La sfârșitul voluminoasei sale istorii a filozofiei, Russell observa că față de acel „vălmășag de fanatisme învrăjbite între ele“, care domină istoria intelectuală a omenirii, una dintre puținele forțe care îi apropie pe oameni este ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
ceea ce numește „veracitatea științifică“, „deprinderea de a ne sprijini credințele pe observații și inferențe atât de impersonale și atât de lipsite de înclinații locale și temperamentale cât este omenește cu putință“. Este forța care poate contribui la „o diminuare a fanatismului printr-o capacitate sporită de simpatie și înțelegere reciprocă“3. De progresul în recunoașterea primatului rațiunii, înțeles în acest fel, și-a legat Russell speranțele într-o societate mai luminată, mai tolerantă și mai sensibilă la suferință. Cu greu am
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
iar prozatorii își freacă mâinile cu speranța că vor avea material suficient pentru a plăsmui personaje de roman. Găștile literare dau în clocot, iar energia creativă, subțire și eterată, cum îi șade bine scriitorului român, se transformă în pasiune și fanatism electoral Și pentru ce? Contrar opiniei membrilor ei, Uniunea Scriitorilor nu este nici club elitist, nici instanță de validare profesională, nici galantar sau podium, nici trenuleț spre Parnas, ci, mult mai modest și eficient, o organizație sindicală al cărei principal
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
publică, depasionalizată, e mai mult decât necesară. Și nu avem cum începe această dezbatere fără să constatăm componenta naturală, de orgoliu local, de afinitate parohială, pe care orice sportiv de succes o pune în mișcare în comunitate, mobilizând orgolii, iubiri, fanatisme sau resentimente, oriunde în lume. E o pornire legitimă să ții cu "ai tăi", să te bucuri sau să suferi când aceștia câștigă sau sunt învinși, evoluând în numele unei comunități. Suporterul local este expresia cea mai simplă a aderenței la
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]