10,287 matches
-
bântuită de năluci care prelungesc agonia și delirul celor care o patronează-este locul de acțiune) Actul I Președintele absolut: Eu sunt una dintre marile minți, inelul purtat de Dumnezeu , am fost înfiat spiritual, vorbind, de Dumnezeu, dar știu că diversitatea faunei răului de aici de pe pământ mi-a deviat intențiile neoneroase. Dacă nu te solidarizezi și păstrezi rezerva aceea de onestitate valorică diavolii te iau pe coarne. Și, încă, ce coarne magice, pentru că luptele drăcești fraticide m-au făcut să percep
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
un Dumnezeu-flacără, dincolo de contradicțiile lor. Ei trăiesc în veacul lor o mare singurătate, drama unei mari singurătăți, încărcată de dramatism dar și extazul unirii cu divinitatea. Aventurieri ai cunoașterii, ei descifrează semnele, punând în rezonanță umanul cu divinul. Referință Bibliografică: Fauna scribilor-de Mariana Didu- / Mariana Didu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1502, Anul V, 10 februarie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Mariana Didu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului
FAUNA SCRIBILOR-DE MARIANA DIDU- de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367585_a_368914]
-
Antenă 1. Reconstituiri/docudrama: Moartea ziaristului Dumitru Tinu, Moartea Zarazei, Ultimele 24 de ore din viața lui Marin Sorescu, Ultimele 24 de ore ale regizorului Cristian Nemescu 2002 - 2003 - regizor artistic în cadrul televiziunii norvegiene Tele2 (film documentar despre floră și fauna în Norvegia) Emisiuni TV - Entertainment 2011 - 2012 - producător executiv/regizor pentru emisiunea “12 Mese” - TVR1 (înregistrată) 2008 - regizor artistic și producător pt emisiunea “Rezident de București”, cu Catrinel Sandu la Național TV (direct) 2008 - regizor artistic emisiunea matinala “E dimineață
REGATUL ÎNGHEŢAT”, TURNEU NATIONAL! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2145 din 14 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367621_a_368950]
-
cât a funcționat ca închisoare (1934-1963), documentele oficiale vorbesc de 38 de oameni care au fost implicați în 14 tentative separate de evadare, 23 evadați fiind prinși, 6 au fost împușcați și uciși și doi s-au înecat... Cât privește „fauna” găzduită, ea a avut printre locatarii marcanți câteva figuri generice ale Americii interbelice, cu deosebire ale perioadei recesiunii, „Marea Depresiune”, cum îi spun americanii „crizei economice a sistemului capitalist mondial, dintre anii 1929-1933” - cum învățam noi ca elevi și cum
ALCATRAZ-UL DESTINELOR NOASTRE!... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 174 din 23 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367024_a_368353]
-
să ne descrie cele văzute și trăite, vrea să rămânem și noi, cititorii, cu ceva concret din lectură, căci, luându-ne de mână, ne plimbă cu ea și ne împregnează sufletele cu ROGVAIV-ul Oceanului, al cerului, al florei și faunei descoperit, al civilizației maori și kiwiote ce i se dezvăluie în cale. Dovedind o sete grozavă de A ȘTI ne spune și nouă tot ce a citit și aflat, documentându-se temeinic în multe situații despre fiecare sătuc sau defileu
ELENA CIUBOTARU: „ODĂ PRIETENIEI – JURNAL DE CĂLĂTORIE ÎN NOUA ZEELANDĂ” de VASILICA GRIGORAŞ în ediţia nr. 1672 din 30 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368585_a_369914]
-
barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng
PELERINAJ PE PLAIURILE MIORITICE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363701_a_365030]
-
barajul din anrocamente și lacul de acumulare de la Gura Apelor. Retezatul este alcătuit din conglomerate printre care susură izvoare cu apă rece ca gheața de la poalele sale până în vârful Retezat și Peleaga. Aici este „Rezervația Științifică Retezat” unde întâlnești o faună și o floră deosebite, dar și numeroase cascade și lacuri glaciare în locuri mirifice cum ar fi Gemenele sau Bucura, unde de pe țancuri se adună căprioarele și caprele negre să-și potolească setea. De partea cealaltă, la poalele Masivului Parâng
PELERINAJ PE PLAIURILE TRANSILVĂNENE de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363697_a_365026]
-
scufundată pe la 1600, imediat după lansare și scoasă la suprafață în secolul XX, cu mari eforturi. Muzeul Skansen este un fel de combinație între Muzeul satului și o grădină zoologică - poți vedea acolo pe viu obiceiuri, tradiții, manufacturi, floră și faună specifică. La Palatul Regal, cu un singur bilet, vezi cinci muzee diferite - tezaurul, unul despre istoria castelului, unul cu armuri și calești, unul cu antichități colecționate de regi. Palatul propriu-zis constituie el însuși un muzeu, cu apartamentele regale și capela
O SAGA SUEDEZĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1285 din 08 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349185_a_350514]
-
șterși cu ștergare românești; număr pese o sută de chipuri de apostoli, gânditori greci și latini precreștini, regi, profeți mesianici, conducători de seminții ș.a., într-o înlănțuire măiastră cu modele florale și figuri de păsări și animale din flora și fauna autohtonă, dar și zeități și viețuitoare marine. Privesc, admir și nu mă mai satur. Pierd șirul timpului, de parcă mă aflu în transă. Impresia este deosebit de puternică, abia reușesc să mă desprind de fabulosul imaginilor pictate. Am senzația că spiritul puternicului
CĂLĂTOR PRIN BUCOVINA DE ELIZA ROHA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349434_a_350763]
-
istoric al Micului Paris. Zone neterminate, periculoase (sic!), urât mirositoare, deschise mulțimilor doritoare de aer West ! Câtă dreptate avea Eugen Barbu în Principele său dâmbovițean ! Nimic nefinisat. Totul alandala. Viața de week-end se derulează printre gropi, gunoaie, dărăpănături și o faună pestriță. Nu se vede vreo viziune stradală, culturală, comercială ... Toți vor doar să împuște francul ... local ! Până la euro, e cale lungă ! Suntem abia în purgatoriu ! Politețea la parizieni e lege. Serviabilitatea e la ordinea zilei. La fel ca mârlănia și
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
scade zilnic, cerul se destramă, pământul se cutremură - precum a făcut acum în Japonia, apar nenumărate manifestări ale naturii pe care nu le poate controla nimeni, masa acvatică este poluată, specii de animale și plante, cu alte cuvinte flora și fauna, dispar în mod iremediabil, iar omul, în pofida tuturor acestor realități și evidențe se compromite și se complace în „succesul său”. Civilizația noastră, care respinge și critică dur și cu vehemență revelația biblică[2], este preocupată de neant, iar moartea, oricât
MEDIA DIN PERSPECTIVA VIEŢUIRII ŞI A TRĂIRII DUHOVNICEŞTI ÎNTR-O LUME MULTIMEDIA de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 111 din 21 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349594_a_350923]
-
de frământări și de pierderi energetice și de tot felul. Așa cum am spus mai sus, rugăciunea începe odată cu introspecția și cu căutarea lui Dumnezeu, ori el nu se lasă mult căutat, pentru că-L vedem pretutindeni: în noi, în semeni, în fauna și vegetație, în stele, în univers, în mișcarea ordonată a galaxiilor și a pământului, dar și în alte minuni pe care doar cu ochiul credinței le vedem!! Dacă n-ar exită Dumnezeu, clopotele din Padova n-ar fi sunat singure
DUMNEZEU, DUMNEZEU ... (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1035 din 31 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344557_a_345886]
-
prin disconfort, asprimea condițiilor trezindu-i năbădăi existențiale. Și ca orice estet care nu are apetență pentru deus absconditus, Dan C. Mihăilescu admiră natura și își găsește refugiul în ea. Singurele desfătări îi sunt date de concretețea sălbatică a locului, fauna și flora părându-i-se mult mai frumoase decât smalțul șters al icoanelor vetuste. Senzația pe care ți-o lasă este că cele mai bogate clipe i-au fost prilejuite de contemplarea cuiburilor de rândunici, de silueta chiparoșilor băștinași și
SEMNAL EDITORIAL ŞI PUBLICISTIC, DAN C. MIHĂILESCU, OARE CHIAR M-AM ÎNTORS DE LA ATHOS?, EDITURA Editura Humanitas, BUCUREŞTI, 2012, 112 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1214 din 28 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347993_a_349322]
-
se hrănesc în perioada copilăriei cu lapte, laptele matern, înainte de a savura alte bunătăți gastronomice. Nici omul nu diferă, pruncul uman nu generează războaie fratricide chiar dacă învață ce este banul (mă refer doar în copilăria lui). Sociabilitatea Există specii ale faunei care instinctiv, prin instruire genetică, au un puternic spirit social. Societatea stupului de albine a fost în amănunțime cercetată și s-a constatat că există grupări, diferențiate genetic prin modul de alimentare. Dintre acesta amintesc, în ordinea importanței sociale: Albine
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
Acasa > Cultural > Accente > MÎRLANUL DE PE INTERNET (II) Autor: Radu Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 372 din 07 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Venit de curând în fauna noastră publică tot mai sălbatică, asemeni capitalismului pe care îl trăim, mîrlanul de pe Internet este rudă bună cu frații săi mai bătrâiori: bădăranul din sala de spectacol, mitocanul din restaurant, mojicul de la iarbă verde etc. Continuăm să-l creionăm în
MÎRLANUL DE PE INTERNET (II) de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348218_a_349547]
-
DE PE INTERNET Autor: Radu Părpăuță Publicat în: Ediția nr. 371 din 06 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Un post de radio lansa mai anțărț un fel de concurs interactiv cu ascultătorii, care erau invitați să descrie portretele diverselor specii din fauna noastră publică: nesimțitul din autobuz, bădăranul de la cinematograf sau huliganul de pe stadion. Cei de la radio au scăpat din vedere un nou specimen, venit de curînd în jungla noastră contemporană tot mai sălbatică: mîrlanul de pe Internet Această specie este bine reprezentată
MÎRLANUL DE PE INTERNET de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 371 din 06 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348216_a_349545]
-
din 22 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului eu sunt stăpânul stelelor, un pan înaripat pe câmpuri, în grota mea nici un străin, doar liliecii care zboară, desfac izvoarele din crânguri, desfund fântâni din mâlul lor, sunt mistuit de multe patimi, aleargă fauna prin mine și niște ochi plini de miresme, nimic, nimic nu s-a schimbat, în templul sufletului meu, se umplu zările cu semne dinspre vremea de apoi, cu blesteme orfice, cu strigoi și idoli goi... miercuri, 22 ianuarie 2014 Referință
STĂPÂNUL STELELOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1118 din 22 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347546_a_348875]
-
mare Să culeg laude, premii, diplome și insigne. Doar când a venit economia concurențială Au început să se dărâme Toate premiile în jurul meu, Și neînțelegând de ce sunt dat afară De pe pista atletismului De melci adaptați La schimbarea de climă și faună, Am absolvit Institutul de Înalte Studii Morale, În care, Nu am înțeles De ce în viață contează În primul rând, BANUL. Dar parcă viața Este făcută ca să înțelegem ceva? Nu. Tocmai de aceea Trebuie să o trăim cu multă înțelegere. Tocmai
CONCURENŢA de JIANU LIVIU în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361923_a_363252]
-
pentru piesa sa „O scrisoare pierdută” Așadar, teleenciclopedia mai ființează și astăzi. O oră de interesante narări despre tot și despre toate, însoțite de relevante imagini pe care nu le poți vedea oriunde. Comorile arhitecturale și artistice ale Italiei sau fauna parcurilor naționale ar fi mici exemple. Dar, spre deosebire de emisiunile umoristice de pe atunci, reluate recent de televiziunea națională datorită înaltei calități si savoare pe care și după mai mult de o jumătate de veac o mai au, sunt emisiuni, de natură
TELEENCICLOPEDIA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1220 din 04 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/365947_a_367276]
-
și minunat,// Cireșul mic s-a înstelat...” (Cireșul mic). Tot asa „Magnolia înflorind i-o catedrală./ Așteaptă îngerii pe rând să vină/ Să o contemple și să ia lumină:/Frumoasă, blândă, nouă, ireala.// (Magnolia înflorind...”). Comuniunea cu natura, iubirea pentru fauna și floră „piciorului de plai” de la Cernica, a cateorva frunze căzute și însingurate, atinge apogeul milei și al sensibilității poetice: „Am adunat de pe jos/câteva frunze căzute/înfrigurate de plâns//Le-am luat cu grijă/și le-am pus în
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
un bazin hidrografic divers și bogat de la Fluviul Dunărea la râuri ca Olt, Mureș, Siret, Prut dar și râulețe mai mici, lacuri marine, de șes dar și glaciare care sunt presărate până aproape de crestele munților. Avem o floră și o faună bogată și foarte diversă. În deltă găsești specii diferite de pești dar și de păsări. Delta are trei brațe: Chilia, Sulina și Sf. Gheorghe. Cel mai important oraș al acesteia este Tulcea. Localnicii sunt neîntrecuți în prepararea ciorbei pescărești dar
DELTA ŞI PERLELE LITORALULUI ROMÂNESC de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 990 din 16 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365047_a_366376]
-
de rechini, steluțe de mare, bancuri de pești argintii, transparenți sau poate că lumina proiectată să-i pătrundă până la schelete precum razele Roentgen, sturioni, țipari, puzderie de peștișori multicolori. Tunelele sunt prevăzute cu bandă rulantă pentru ca vizitatorii să vadă exclusiv fauna acvatică dar și relieful pe care îl populează și la care s-a adaptat chiar în condiții de captivitate. Către ieșire, un ghid de-al locului ne îndeamnă spre acvariul lung și cu o adâncime a apei de până într-
ÎNCRÂNCENĂRI HIPPY ŞI CHEIUL PESCARILOR DIN FRISCO de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 188 din 07 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366677_a_368006]
-
sau/și adversar!?) oferă voluptăți nemaîntâlnite iar împăcarea, după remușcări repetate, a devenit o găselniță (praf în ochii opiniei!) că ai acceptat compromisul din oareșce omenie și înțelegere „superioare” imperativelor momentului. O victorie „a la Pyrrus”! Limbajul pseudo-tripourilor, lâncezind de fauna agramată din arealul minorității rromanes (și nu numai), cu deosebire din vecinătatea tradiționalelor alba-neagra, unde nu trebuie cine știe ce dotări sofisticate, invadează deconcertant maculând organicitatea limbii. O întreagă panoplie a trivialității, perversiunilor și promiscuității, înfășoară în putregai și mocirlă gândurile și
DECORTICĂRI DE LIMBAJ (III) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 194 din 13 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366699_a_368028]
-
chiar paianjenii, în poezia Veronicăi Știr sunt elemente de coagulare a unor imagini rurale de o simplitate divină în esență, dar care ne dau posibilitatea descoperirii unor spații, pe care, citadini prin adopție, am pierdut-o ca și ireversibil. O faună și o floră ca scoase dintr-un dicționar de mitologie, se regăsesc în paginile cărții. Totul este basm și curaj de interpretare a unui vis care încă nu a fost pus în amintire. Veronica Știr simplifică experiența sa poetică la
TAINA DE DINCOLO DE CUVINTE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366703_a_368032]
-
case de mahala,- o țesătură în care femeia oacheșă și cu cerecei din aur-sadea, retează în incisivii ca de sălbăticiune tânără, tija unui trandafir sângerând. Roșu! Durerea nu mai contează. Patima mustește, se învârtoșește în cartea de față. Există o ,,faună,, în care personajele au nume dintre cele mai ciudate, fără să aibă acte de stare civilă și nici convenții legiferate, - este un LOC - miracol . Pulsul clipei se zbate în jugularea copilului care crește fără acoperiș deasupra capului, pulsul mișcă laptele
SAMSON IANCU, UN INVINGATOR IN FATA OPULENTEI EUROPE de MELANIA CUC în ediţia nr. 195 din 14 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366704_a_368033]