1,260 matches
-
obținerea unui aliat pentru contracararea preponderenței slave din regiune, înlăturarea pericolului habsburgic etc. -, în realitate ar fi fost cvasi-imposibil pentru liderii români să accepte, la atât de puțin timp după înfăptuirea României Mari, intrarea într-o atât de riscantă combinație federativă. Pragmatismul lui Brătianu nu putea fi înlăturat cu niște simple iluzii deșarte, iar românii ardeleni știau mult prea bine cât de dificilă era coabitarea cu ungurii, pentru a se lăsa antrenați în aventuri cu final imprevizibil. Practic, cu mențiunea simpatiei
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
au stat lucrurile, însă știm că guvernul de la București, condus de Nicolae Iorga, a dezmințit imediat și categoric informațiile de acest gen128. Însă indiferent de ce s-a discutat la Timișoara în decembrie 1931 și chiar dacă noi știm astăzi că planurile federative românomaghiare n-au avut nici un fel de finalitate practică, trebuie remarcată persistența în timp a ideii de uniune între România și Ungaria. În sfârșit, ultimele informații pe care le deținem, cu privire la o uniune româno-maghiară, provin din timpul celui de-al
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și statele baltice (Lituania, Letonia, Estonia) în 2004. Integrarea în Comunitățile Europene/UE a avut loc, de asemenea, în două valuri - opt dintre statele de mai sus în 2004, iar Bulgaria și România în 2007. Fostele republici ale defunctului stat federativ Iugoslavia, precum și Albania se află încă într-o zonă „gri”, cu denumirea generică „Balcanii de Vest”, ca urmare a conflictelor militare sângeroase care au marcat sfârșitul statului iugoslav. Orizontul de așteptare al Balcanilor de Vest este același ca și cel
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
imagina cum percepe o Europă astfel prezentată un om de rând. Este ușor de remarcat ralierea celor doi politicieni la opiniile vehiculate în Occident cu privire la "deficitul de mitologie" al Europei, specific tranziției de la sistemul statelor națiuni spre cel de factură federativă. Montserrat Guibernau (1996, 114) susținea ideea potrivit căreia "creatorii noii Europe vor fi nevoiți să studieze 'tendințele europene comune' și să proiecteze un mit al originii, să rescrie istoria, să inventeze tradiții, ritualuri și simboluri care să creeze o nouă
by Sergiu Gherghina [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
1347-1378) prin Bula de Aur promulgată în Dietele imperiale de la Nürnberg și Metz (ianuarie și decembrie 1356)155. Bula de Aur a asigurat poziția privilegiată a principilor electori, a stabilizat regimul princiar și a consacrat o regalitate aristocratică de tip federativ, împiedicând formarea unei puteri centrale. Bazele suveranității principatelor teritoriale au fost puse din perioada domniei lui Frederich al II-lea. Stările acestora (Landstände) se reuneau în Diete provinciale (Landtag). Hotărârile se adoptau separat, pe curii, deputații întrunindu-se solemn doar
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
sarcina Dietei imperiale. Bula de Aur a avut și alte consecințe importante pentru consolidarea poziției stărilor față de împărat. Lipsindu-l de armată, de finanțe și instanțe judecătorești în provincii, ea va stabiliza regimul princiar, consacrând o regalitate aristocratică de tip federativ și împiedicând formarea unei puteri centrale 324. Prețul concesiilor acceptate de Carol al IV-lea a asigurat ereditatea fiului său Wenzel (1378-1400). Reformarea vieții publice nu a avantajat însă prinții de rang inferior, care nu au obținut privilegii și nici
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
secolul al XVIII-lea, din punct de vedere al formei de guvernământ, în cadrul Confederației se distingeau cinci regimuri: statele democratice Uri, Schwyz, Unterwald (catolic și protestant), Zug, Glaris (catolic și protestant) și Appenzell (catolic și protestant), conduse de landsgemeiden; state federative (Valais, în care suveranitatea aparținea fiecărei comunități, fiind împărțită); state oligarhice (Zürich, Bâle, Schaffhouse, Saint-Gallen și, într-o oarecare măsură, Mulhouse și Geneva), în care regimul era corporativ; state aristocratice (Berna, Lucerna, Fribourg, Soleure), în care puterea aparținea exclusiv patriciatului
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
de mare sărbătoare oficială s-a transformat într-o zi nefastă. ** Cea de-a zecea provincie canadiană, Terra Nova (Newfoundland) se va alătura dominionului în 1949, după un referendum cîștigat la limită. Actualul nume al statului, definit ca un stat federativ, este Confederația Canadiană. Ca și în cazul denumirii oficiale a Elveției, Confederația Helvetică, țară descrisă tot ca un stat federativ, denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
se va alătura dominionului în 1949, după un referendum cîștigat la limită. Actualul nume al statului, definit ca un stat federativ, este Confederația Canadiană. Ca și în cazul denumirii oficiale a Elveției, Confederația Helvetică, țară descrisă tot ca un stat federativ, denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane, în cazul Elveției), dar nu o Confederație (care înseamnă o alcătuire de Federații). Germania, de exemplu, ca stat
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
denumirea de "Confederație" este o contradicție în termeni: un stat federal este o Federație (de provincii, în cazul Canadei, sau de cantoane, în cazul Elveției), dar nu o Confederație (care înseamnă o alcătuire de Federații). Germania, de exemplu, ca stat federativ (Bundesrepublik), este denumită și definită corect ca o Federație (nu Confederație), formată din Landuri (Länder). Criza (numită și "criza de la Tanger") fusese provocată de o vizită a Kaiserului la Tanger unde acesta se declarase în favoarea independenței Marocului. La conferință au
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
21 și 22 de minute are loc un devastator cutremur: 7,2 pe scara Richter, cel mai mare după cutremurul din 1944. Majoritatea victimelor se găsesc În capitală 1. Ceaușescu se afla din 2 martie În vizită oficială În Republica Federativă Nigeria. În 5 martie Ceaușescu se reîntoarce la București și, În calitate de comandant suprem al Forțelor Armate, instituie prin decret prezidențial starea de necesitate pe teritoriul RSR2. Are loc o mobilizare generală pentru tratarea Într-o primă fază a consecințelor imediate
[Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
imperfecte ar putea compromite sau chiar distruge organizația, Drucker își propune analiza avantajelor și dezavantajelor câtorva tipuri de structuri organizatorice: două dintre ele sunt bazate pe sarcini (structurile funcționale; structurile pe echipe), alte două sunt fundate pe rezultate (structurile descentralizate federativ; structurile descentralizate simulate), una se centrează pe comunicare (structuri prin sisteme). Nu putem insista asupra acestor structuri, îl invităm însă pe cititor să parcurgă această parte din lucrare. Subliniem doar două idei ale autorului: o bună structură nu asigură prin
[Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
principiul “dezbină și stăpânește”, manipulând și exploatând în interes propriu tradiționalele conflicte dintre comunitățile tribale arabe. Pe de altă parte au reconfigurat continuu harta politică a teritoriilor arabe stăpânite, prin compunerea și recompunerea periodică a unor formațiuni administrativ-teritoriale în formule federative, suple și elastice: Federația Emiratelor de la Gloful Persic între 1968-1971, Federația Sultanatelor și Emiratelor de la Golful Persic între 1958-1963, Sudanul anglo egiptean (condominium) între 1898-1956. Prin modul flexibil de organizare și control al acestor posesiuni, Marea Britanie a știut să gestioneze
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
1845), pretenția de atunci a Americii asupra Oregonului era justificată "de dreptul pe care ni-l dă destinul nostru evident de a ne extinde și de a deține întregul continent dăruit de providență pentru marele experiment al autoguvernării eliberatoare și federative pe care ni l-a încredințat". 16 Citatul îi aparține lui Red Jacket și este inclus în Lend Me Your Ears: Great Speeches in History, selecție și introducere de William Safire, Norton, New York, 1992, pp. 431-433. 17 Citatul îi aparține
by Madeleine Albright [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
conservare a independenței adaptat microcomunităților monahale, și că e dispusă să garanteze "libertatea", chiar și unui individ, în cadrul unei largi rețele: "a uni individ cu individ, și cetate cu cetate, și popol cu popol, și nație cu nație, după spiritul federativ al ecclesiei"50. * * * De ce insistă Heliade Rădulescu, împotriva contemporanilor săi și împotriva bunului simț, să mențină acest corp social dezagregat? Ce oferă "multitudinile educate" în plus față de "popor"? Aș introduce aici un element de reflecție contemporană, cu riscul de a
[Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
așa cum o definea Titulescu - o grupare a trei state, care adoptau o atitudine comună în probleme de politică internațională;“pactul nu a contopit cele trei state în unul singur, după cum nu a creat o nouă mare putere sau un stat federativ”. Reorganizarea Micii Înțelegeri a constituit, în același timp, și o încercare de soluționare a dificilei probleme privind raporturile dintre statele mici și mijlocii și marile puteri. Reorganizarea Micii Înțelegeri era totodată o urmare a neputinței Ligii Națiunilor de a soluționa
Politica externă a României în perioada marii crize economice (1929-1933) by CORALIA ANTON () [Corola-publishinghouse/Science/91561_a_93191]
-
dreptul de a pedepsi (pe care-l aveau în starea naturală) și încredințează acest drept unui număr restrâns de oameni care își vor exercita puterea nu oricum, ci în conformitate cu legea pozitivă. Această putere se împarte în putere legislativă, executivă și federativă. Puterea legislativă are rolul de a elabora legile, și aceasta pentru că apărarea proprietății și rezolvarea diferendelor se face pe baza unor legi stabile și cunoscute (care elimină orice decizie arbitrară). Puterea legislativă "nu se întinde niciodată dincolo de binele comun"94
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
starea naturală. Astfel, oricine obține puterea legislativă a unei comunități este constrâns să guverneze după "legi statornice, stabilite, promulgate și cunoscute de către oameni, și nu după hotărâri improvizate"95. Puterea executivă este cea care duce legile la aplicare, iar cea federativă apără comunitatea față de pericolele din exterior, asigurând pacea sau, dacă e necesar, purtând războiul. În acest fel s-a născut statul sau guvernământul, adică sistemul de instituții publice menite să apere interesele tuturor membrilor societății pentru conservarea proprietății. Puterea pe
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
puterea publică. Ea nu are ca scop limitarea îmbogățirii - idee regăsită în secolul următor la Adam Smith - ci, dimpotrivă, asigurarea securității celor ce muncesc în acest sens, prin intermediul legilor 31. Această putere publică se împarte în putere legislativă, executivă și federativă. Puterea legislativă are drept scop elaborarea legilor, căci doar prin intermediul acestora poate fi asigurată securitatea indivizilor și proprietatea lor; puterea executivă are drept scop aplicarea legilor, iar cea federativă apără comunitatea în fața unor pericole externe, asigurând pacea și, în caz
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
31. Această putere publică se împarte în putere legislativă, executivă și federativă. Puterea legislativă are drept scop elaborarea legilor, căci doar prin intermediul acestora poate fi asigurată securitatea indivizilor și proprietatea lor; puterea executivă are drept scop aplicarea legilor, iar cea federativă apără comunitatea în fața unor pericole externe, asigurând pacea și, în caz de nevoie, declarând război. Această separare a puterilor este una naturală, decurgând logic din condițiile în care sunt făcute legile și din necesitatea autorității imparțiale. Puterea legislativă trebuie să
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
comunității"51. În același pasaj, Locke vorbește despre rolul puterii legislative de a decide pacea sau războiul "prin intermediul unei justiții ocazionale [...] pentru a proteja membrii comunității și a repara prejudiciile ce au fost aduse din afară". Spre deosebire de puterea executivă, cea federativă poate fi ghidată în mai mică măsură după legi pozitive stabilite anterior. Ea depinde într-o foarte mare măsură de prudența și înțelepciunea acelora care o exercită. Există o anumită dificultate în a trata distincția dintre puterea executivă și cea
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
poate fi ghidată în mai mică măsură după legi pozitive stabilite anterior. Ea depinde într-o foarte mare măsură de prudența și înțelepciunea acelora care o exercită. Există o anumită dificultate în a trata distincția dintre puterea executivă și cea federativă: pe de o parte, cele două puteri au obiective distincte și sunt diferite prin esența lor; pe de ală parte, ele sunt greu de separat, pentru că exercitarea amândurora necesită recursul la forța societății și, prin urmare, sunt "imposibil de așezat
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
date stabilite, fie când este nevoie de aceasta, atunci când ei sunt împiedicați de oricine de la ceva atât de necesar societății și în care constă siguranța și conservarea oamenilor, oamenii au dreptul de a-l îndepărta prin forță"56. În ceea ce privește puterea federativă, aceasta este asociată celei executive și subordonată legislativului. Locke evocă principiul salus populi suprema lex, căruia îi asociază o definiție a monarhiei ca fiind puterea al cărei scop este de a veghea la realizarea binelui general 57. Plecând de la aceste
[Corola-publishinghouse/Science/84950_a_85735]
-
în mod firesc, vor fi înlocuite cu altele noi. * Schimbarea preconizată de Saint-Simon nu va fi lipsită de accente violente neanarhice, generate de confruntarea claselor sociale aflate în dezacord conflictual. * Este vizionar, propunând reorganizarea Europei într-un sistem politic omogen federativ, cu aceleași instituții și cu un conducător, Anglia. * El propune ca formulă completă a noului creștinism, cum singur își intitulează utopia clădită în lucrarea sa ultimă, Noul creștinism, nefinisată pentru că a survenit decesul, acest precept: "întreaga societate trebuie să depună
by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]
-
soldaților. Din această cauză, proiectul de alegeri al Adunării naționale cade, în mod evident, definitiv"2. Ca și în cazul sovietic, noul guvern înlătură procesul parlamentar în favoarea consiliilor. Congresul consiliilor promulgă deci noua Constituție și se autoproclamă Republica consiliilor socialistă federativă Ungaria. Experiența sovietică în Ungaria va dura o sută treizeci și trei de zile. La 1 august 1919, noul regim cade în urma înfrîngerii militare. Cauzele acestei prăbușiri lipsite de vreo reacție din partea muncitorimii trebuie căutate în originile regimului și în stilul său
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]