2,721 matches
-
2011, p. 11. 16 F. Aubert (coord.), "Parcours de femmes", în Les Cahiers du Laboratoire de Changement Social, nr. 10, L'Harmattan, Paris, 2006. 17 L. Bereni, et al., op. cit., pp. 28-35. 18 M. Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p. 79. 19 Este vorba despre tema cercetării postdoctorale: Analiza politicilor egalității de gen din Uniunea Europeană (EU Gender Equality Policy), derulată în cadrul Universității "Alexandru Ioan Cuza" din Iași, în perioada 2010-2013, finanțată prin contractul POSDRU/89
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
D.L. Hamilton (ed.), Cognitive Processes in Stereotyping and Intergroup Behavior, Erlbaum, Hillsdale, N.J., 1981. 10 M. Miroiu, Prefață, în Moira Gatens, Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, Iași, 2001. 11 L. Grünberg, (R)evoluții în sociologia feministă. Repere teoretice, contexte românești, Editura Polirom, Iași, 2002. 12 D. Yankelovich, "The Meaning of Work", în J.M. Rosow (ed.), The Worker and The Job, Englewood Cliffs, N.J., Prentice Hall, 1974. 13 F.I. Nye, V. Gecas, "The Role Concept: Rewiew and
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
mai mare parte a vieții. Și cu toate astea învață acum că ele sunt cultură și îl apreciez că în felul său face efortul să înțeleagă. 11 Aceasta este una din nuanțele aduse definirii conceptului de putere din direcția studiilor feministe: manifestarea puterii fără intenția explicită de exploatare a privilegiului. 12 Așa cum obișnuiește să spună mentora mea, Mihaela Miroiu. * Sângele feminist mi-a curs prin vene sau viața m-a făcut feministă? 1 Am interiorizat atât de tare dorința ca mama
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
nuanțele aduse definirii conceptului de putere din direcția studiilor feministe: manifestarea puterii fără intenția explicită de exploatare a privilegiului. 12 Așa cum obișnuiește să spună mentora mea, Mihaela Miroiu. * Sângele feminist mi-a curs prin vene sau viața m-a făcut feministă? 1 Am interiorizat atât de tare dorința ca mama mea să fie prețuită și respectată cu adevărat, încât la 8 ani ai mei, în timpul cununiei ei am lovit-o în piciorul ei, pentru a-și pune piciorul puțin mai în fața
[Corola-publishinghouse/Science/84956_a_85741]
-
în Histoire des féminismes français, constată că femeia se afirma că persoana, dar își ratează revoluțiile, din secolul al XVIII-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate în complexitatea lor, ies la suprafață
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
cultural al femeii. Formele de expresie ale feminismului sunt vizibile și resimțite în permanență: crearea noilor asociații, reviste, revendicări civile și politice, dezbateri, alianțe. Ultimele decenii ale secolului al XIX-lea sunt deosebit de pasionante din punct de vedere al revendicărilor feministe: dezbaterile despre divorț, căutarea unui echilibru genurial și a unor noi forme de exprimare. Nouă femeie apare ca rezultat al emancipării; analiștii masculini au făcut speculații și dezbateri despre această specie nouă începând din anii '880 [Hobsbawm, p.248; Ozouf
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
esențial "diferită" și complementară bărbatului" [Bock, p.111]. Apar numeroase ediții consacrate femeii viitoare, noii Eve, cum ar fi Eve dans l'humanité de Mărie Deraismes (1868) și românul L'Eve future de Villiers de l'Isle-Adam (1886), diferite reviste feministe, scrise și editate de femei, articole și studii despre femei etc. În literatura franceză a timpului întâlnim ambele tipuri de femei, cel tradițional și cel nou, ale căror pretenții sunt de ordin diferit 32. Feminismul francez este mult mai slab
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
în monografia Regards sur leș Françaises: Xe-XXe siècle [1983], prezintă interes prin singularitatea fenomenelor ce se deosebesc de cele universale sau occidentale: dragostea curteneasca, tradiția saloanelor, triunghiul amoros, venalitatea sporită, succedarea militantelor în timpul revoluțiilor, valorificarea diferenței și complementarității în mișcarea feministă de astăzi etc. Justine Delacy se întreabă în articolul "How French Women Go that Way and How to Handle them" [1974] de ce femeile franceze s-au eliberat atât de târziu și presupune că acest fapt se datoreaza reputației lor internaționale
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
școală poetică. Sunt comentate și câteva romane, aflate la limita dintre lirism și narațiune, iar un capitol consistent examinează critica sa literară și culturală, cu impact major în epocă. V. debutează ca poetă cu placheta 1, 2, 3 (1997), intimistă, feministă și postmodernă, amestec original de versuri în limbile română și engleză, monologuri sentimentale și dialoguri erotice „imaginare” în căutarea unui cuplu ideal („sunt tu ești eu / what Freudian slip”). Sub semnul joycean al romanului Ulysses, poemele devin de multe ori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290511_a_291840]
-
1935, iar apoi, „prezidentă de onoare”. Președintă a secției feminine a Astrei, B. vede în săteancă și orășeancă o chezășie a renașterii morale. A colaborat la „Tribuna”, „Universul literar”, „Vatra”, „Dreptatea”, „Epoca”, „Familia”, „Gazeta femeii” ș.a. Ca scriitoare, profilul acestei feministe cu suflet caritabil rămâne indistinct. A debutat, sub pseudonimul gingaș Sulfina, în „Meseriașul român”, cu traduceri din literatura germană și franceză. Scrierile literare, publicate mai întâi în reviste și ziare, le va strânge în volumele Note și impresiuni (1896) și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285554_a_286883]
-
Revista Fundațiilor Regale”, fragmente din corespondența și jurnalul ei intim. Ca și ceilalți redactori de la „Ideea europeană”, I. se află într-o agitată căutare a unor remedii împotriva „spiritului cărturăresc” închistat, rupt de viață. În publicistică, se ocupă de mișcarea feministă, de naționalismul hindus, de „forțele morale ale Statelor Unite”, de „noile grupări intelectuale din Franța”, iar în relație cu literatura, de „poeții creștini” (Paul Claudel, Francis Jammes și Paul Verlaine din Sagesse) sau de „romanul subconștientului” (Marcel Proust). În practică, o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287619_a_288948]
-
David Campbell (1992)16, practicile comunității internaționale ale lui Andrew Linklater (1990)17, relațiile internaționale ca teorie politică ale lui R.B.K. Walker (1993)18. De asemenea, importantă a fost teoria critică neogramsciană a lui Robert Cox (1986)19 și teoria feministă a lui Ann Tickner (1992)20. De asemenea, Peter Katzenstein cu studenții săi (Audie Klotz, 1995; Richard Price, 1995; Christian Reus-Smit, 1999; Nina Tannenwald, 1999; Iain Johnston, 1996; Elisabeth Kier, 1997) au abordat problema dezvoltării unei culturi strategice în cadrul constructivismului
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache [Corola-publishinghouse/Administrative/1432_a_2674]
-
foarte tânără. Mie îmi cam plăcea ce scria ea, așa că am vorbit cu Claudia să facem o primă audiție mondială. Nu ți spun că am făcut concertul cu o orchestră de femei, femeie dirijor, femeie compozitor, femeie solist, eu nefiind feministă deloc! și am repetat concertul, un an mai târziu, la Boulder. — Dalila? — Mănușă. Scrisă pentru mine. — Margared din Regele Ysului de Édouard Lalo? — Foarte greu. Rolul este de adevărată mezzosoprană dra matică. De aceea se și dă atât de rar
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
socială. Pentru ca reprezentarea substanțială (calitativă) să devină posibilă și în societatea românească trebuie să fie întrunite mai multe condiții: a) să existe activism politic și conștiință de grup subreprezentat în rândul femeilor; gradul de vizibilitate și de maturizare a mișcării feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor au un rol decisiv în acest sens; b) "politica ideilor" și "politica prezenței"13 femeilor în spațiul public și în viața politică să fie în echilibru și să nu se substituie reciproc; c
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
familiei și salariat independent. Față de acest "reper universal", femeile, ca "cetățeni de rangul doi", au obținut drepturi derivate și fragile, care le-au menținut și le mențin încă în condiția de dependență economică și simbolică față de soții/partenerii lor14. Cercetările feministe și studiile de gen pun în discuție conceptul, presupus universal, de cetățenie și problema excluderii femeilor, pentru un interval de timp considerabil, din zona drepturilor civile, politice și sociale. Atât cetățenia politică, cât și politicile publice, care definesc cetățenia civică
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
paritar 21. Impactul pe care aceste sisteme l-au produs în privința creșterii gradului de participare și reprezentare politică a femeilor (între 25% și 35%) a fost în funcție de coerența formulării lor, de sistemul sancțiunilor stabilite și aplicate, precum și de militantismul mișcărilor feministe și a organizațiilor de femei din cadrul partidelor politice 22. De asemenea, sistemul cotelor, ca și cel paritar au fundament constituțional, fiind incluse, ca principiu, în revizuirile constituționale din țările respective. De exemplu, în Franța, revizuirea constituției din 8 iulie 1999
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
Polirom, Iași, 1998. Miroiu, Mihaela, De ce nu pun și femeile țara la cale? Prefață la Diana Neaga, Gen și cetățenie în România. Între formal și substanțial, normal și normativ, Editura Polirom, Iași, 2013. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Mishler, William; Rose, Richard, "What are the Origins of Political Trust? Testing Institutional and Cultural Theories in Post-Communist Societies", în Comparative Political Studies, vol. 34, nr. 1, 2001. Mișcoiu, Sergiu; Tataram, Marina, "Sur les avancées timides
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
practici, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 45. 12 Andreea Paul Vass (ed.), Forța politică a femeilor, Editura Polirom, Iași, 2011, p. 13. 13 Anne Phillips, The Politics of Presence, Oxford University Press, 1995, p.147. Anne Phillips, una dintre teoreticienele feministe de referință ale ideii pluralismului democratic, argumentează faptul că "politica ideilor" din liberalismul clasic conform căreia relevante sunt ideile și mesajele pe care le susțin în spațiul public reprezentanții cetățenilor și nu identitatea sau apartenența socială a acestora rămâne importantă
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
pp. 216-221. 17 Vladimir Pasti, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003, p. 90. 18 Otilia Dragomir; Mihaela Miroiu, (eds.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002, p. 25. 19 Mihaela Miroiu, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004, p.114. 20 Tudorina Mihai, Cotele de gen în politică și aplicarea lor în România, lucrare de disertație, în format pdf. online, 2011, p. 15. 21 Baza de date Quota Project, 2011, http://www.quotaproject.org.
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Administrative/930_a_2438]
-
cunoaște decât sensul scutului: ascunderea În spatele a ceva, chiar imaterial. Care se poate chema simbioză ori evoluție: bacteria adăpostită de rădăcina fasolei, respectiv dinozaurul din „spatele“ pisicii. Am Îmbrăcat și apoi dezbrăcat de armură un bărbat. Poate s’or supăra feministele. Dar cum ar arăta ca războinice? Decât ca amazoanele care, pentru a Încorda arcul, Își retezau sânul drept... „Meridian“, 5 octombrie 2001, ora 12,46 68. Piramida dărâmată Evoluția Își dezvăluie semnele peste tot, nu doar În Natură ci și
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mai ales cea originară din Africa neagră. De un an sau doi, unii avocați recurg la etnologi pentru a-i ajuta să apere imigranți africani care și-au supus exciziei nemijlocit sau prin intermediul unor profesioniste copilul de sex feminin. Organizații feministe, precum și altele consacrate protecției copiilor se constituie parte civilă în procese intentate de ministerul public. Calificată mai întîi drept simplu delict ținînd de tribu nalele corecționale, excizia a devenit din 1988 în dreptul francez o infracțiune care ține de jurisdicția curților
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
e secretul femeilor”, explicau prin intermediul interpreților acuzații din procesul din 1988. Femeile vor ca fiicele lor să fie excizate, așa cum au fost și ele. Începînd urmăriri penale, Parchetul acționează sub presiunea unei opinii publice asupra căreia își arogă monopolul ligi feministe și alte asociații bine intenționate. Cum își justifică ele indignarea ? Primul și cel mai important reproș, se pare : excizia ar face imposibilă plăcerea feminină, pe care societățile noastre o transformă într-un nou articol al declarației drepturilor omului. Al doilea
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
într un regim de drept matern, cît și într-un regim de drept patern, autoritatea le aparține bărbaților. Singura diferență este că ea e exercitată de frații mamelor într-un caz și de soții mamelor în celălalt. Sub influența mișcărilor feministe și a ceea ce în Statele Unite poartă numele de gender studies - studii asupra rolului atribuit diferențelor dintre sexe în viața societăților -, o serie de ipoteze de inspi rație matriarhală revin totuși în forță. Ele se bazează însă pe o argumentație foarte
Toţi sîntem niște canibali by Claude Lévi‑Strauss () [Corola-publishinghouse/Memoirs/613_a_1373]
-
transportă bogățiile lumii. 30.000 km prin SUA. 1935-1936 Prof. Nicolae Cornățeanu 119 Numeroase bănci, Întreprinderi comerciale, care au ramificații până În cele mai Îndepărtate locuri ale Asiei, ajută dezvoltarea unui comerț internațional extrem de intens. Învățământul de toate gradele, numeroase cluburi feministe și cluburi ale tineretului, cu tineret chiar Între 12-16 ani, Întrețin o atmosferă vie, caldă, de apropiere. Tinerii de 14-15 ani aleși președinți de cluburi, prezidează cu gravitate ședințe din cele mai reușite. Admirabilă școală a viitoriilor cetățeni. În ce privește cele
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
copiilor”, „Lumea copiilor”, „Viața literară”, „Adevărul”, „Premieră ilustrata”, „Ilustrațiunea română”, „Seară”, „Universul”, „Gazeta femeii”, „Dacia”, „Cinema”, „Facla”, „Izbândă” (Chișinău), „Femeia și căminul”, „Gazeta literară”, „Tribuna României”, precum și în revistele „1933-1934” și „Voiaj”, editate de ea, i-au apărut reportaje, dezbateri feministe, impresii de drumeție, interviuri (cu artiștii români din Parisul interbelic, cu B. Fundoianu, N. Titulescu, Anna de Noailles), cronică dramatică, versuri, proza, teatru. Căsătorită cu scriitorul Ion Pas, a semnat și Sărina Cassvan-Pas. Publică volume de schițe și povestiri (Carnavalul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286137_a_287466]