2,707 matches
-
de obicei fără consultarea societății civile, fie prin importarea unor rețete ale UE, mai mult sau mai puțin adaptate realităților societății românești, fie prin elaborarea unor soluții viabile în cel mai bun caz doar pe hârtie. Multe femei și organizații feministe au solicitat de-a lungul anilor tranziției schimbări legislative în favoarea femeilor, dar nu au avut suficientă „autoritate publică” să schimbe agenda politică. ș...ț În această privință, legislația promovată prin presiune internațională a fost, de bună seamă, un feminism „room-service
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
include dimensiunea de gen în implementarea politicilor publice (raport final), 2005. Centru Parteneriat pentru Egalitate (CPE), Ghid de informații și bune practici în domeniul egalității de șanse pentru femei și bărbați, București, 2004. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Societatea de Analize Feministe AnA, Evaluarea capacității instituțiilor guvernamentale de a comunica problematica de gen prin canalele media (raport final), 2005. Reprezentare „în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
practici în domeniul egalității de șanse pentru femei și bărbați, București, 2004. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Societatea de Analize Feministe AnA, Evaluarea capacității instituțiilor guvernamentale de a comunica problematica de gen prin canalele media (raport final), 2005. Reprezentare „în oglindă”tc "Reprezentare „ în oglindă”" Oana Băluță „—Vrei să fii atât de bună și să-mi spui în ce direcție s-
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
stoicism încercărilor/tentativelor de includere a femeilor fie în calitate de teoreticiene sau activiste/participante la sfera politicii, fie ca subiecți politici cu interese. Cei care au fost interesați de o abordare a politicii din perspectiva de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat genul în mod explicit”, aceasta nu deține monopolul, fiind „posibil să analizezi genul în teoria politică și dintr-o altă perspectivă, diferită de cea feministă”2 (Squires, 1999, p. 2). Cercetările
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
fie în calitate de teoreticiene sau activiste/participante la sfera politicii, fie ca subiecți politici cu interese. Cei care au fost interesați de o abordare a politicii din perspectiva de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat genul în mod explicit”, aceasta nu deține monopolul, fiind „posibil să analizezi genul în teoria politică și dintr-o altă perspectivă, diferită de cea feministă”2 (Squires, 1999, p. 2). Cercetările privind femeile și politica au cunoscut mai
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de gen au avut o agendă feministă, dar în ciuda faptului că „teoria politică feministă a teoretizat genul în mod explicit”, aceasta nu deține monopolul, fiind „posibil să analizezi genul în teoria politică și dintr-o altă perspectivă, diferită de cea feministă”2 (Squires, 1999, p. 2). Cercetările privind femeile și politica au cunoscut mai multe etape (Squires, 1999; Walby, 2003), iar studierea implicării lor politice și analiza politicii genurilor din prisma activităților femeilor reprezintă o modalitate de abordare. Această analiză a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
hotărască, nu înseamnă că ele sunt cele care pot ajunge la cele mai bune decizii sau că ele ar trebui să fie singurele care determină forma și fondul politicilor care le vizează direct. și femeile, și bărbații pot fi actori feminiști sau nefeminiști, dar, după cum susține și Sylvia Walby (2003, p. 151), ...forțele politice ale genurilor nu pot fi ignorate din categoriile biologice ale bărbaților și ale femeilor. Femeile nu sprijină întotdeauna poziții feministe 1; bărbații nu iau poziții antifeministe. Cu
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
și femeile, și bărbații pot fi actori feminiști sau nefeminiști, dar, după cum susține și Sylvia Walby (2003, p. 151), ...forțele politice ale genurilor nu pot fi ignorate din categoriile biologice ale bărbaților și ale femeilor. Femeile nu sprijină întotdeauna poziții feministe 1; bărbații nu iau poziții antifeministe. Cu toate acestea, există o corelare semnificativă între poziția și sexul unei persoane. De asemenea, consider că este necesară prezența femeilor în politică, însă creșterea implicării acestora în procesul decizional impulsionează oare și reprezentarea
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Democrat, voi face o scurtă trecere în revistă a aspectelor care vizează acest tip de reprezentare și a dezbaterilor care privesc „interesele femeilor”. Așadar... Când devin interesele interesante ?1 Într-o analiză asupra reprezentării femeilor, Virginia Sapiro afirmă că mișcarea feministă a deschis un nou capitol, și anume: „...femeile (ca și alții, de altfel) cer să fie reprezentate nu individual, ca cetățene, ci ca membre ale unui grup” (Sapiro, 1998, p. 162). Dar se poate susține că femeile fac parte dintr-
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
este determinată de faptul că acestuia i-au fost refuzate mijloacele constituirii într-o astfel de organizație: conștiință de sine și identificare (Sapiro, 1998, p. 165). Însă afirmația că femeile reprezintă un grup în sine a fost contestată de unele feministe pe baza unor premise de sorginte multiculturalistă. Nu se poate vorbi despre o femeie generică, ci despre femei, iar feminismul primului val nu a manifestat o sensibilitate aparte pentru rasă, religie sau altfel de diferențe pertinente între femei. Însă, începând
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
inegalității de gen sunt respinse și acuzate de „imperialism”. Susan Moller Okin, într-un studiu care analizează tensiunile dintre feminism și multiculturalism, atrage atenția asupra acestei probleme: Oricare ar fi dovezile prezentate sau puterea argumentelor, simpla sugestie, care vine din partea feministelor țărilor din Lumea Întâi, potrivit căreia femeile și fetele din culturi altele decât ale lor (ale țărilor Lumii Întâi ă n.a.) sunt dezavantajate sau oprimate de elemente aparținând propriei lor culturi, este considerată drept un ofensator imperialism cultural (Okin, 1998
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
acestea nu sunt percepute ca dificultăți pe care le înfruntă mai ales o anumită categorie, deoarece ar fi interesantă „sindicalizarea”3 femeilor în calitate de grup care să-și includă problemele și interesele pe agenda publică, politică. O personalitate importantă a mișcării feministe din România, Eugenia de Reuss-Ianculescu, sintetizează foarte bine aceste dezbateri privind apartenența la un grup, cu toate că afirmațiile acesteia datează din 1913. În revista Drepturile femeii (anul II, 1913) scrie că ...din punctul de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
grup, cu toate că afirmațiile acesteia datează din 1913. În revista Drepturile femeii (anul II, 1913) scrie că ...din punctul de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală, trebuie să fie „Feministă”, adică: unirea tuturor femeilor fără deosebire de culoare politică a familiei sub un singur steag... steagul revendicărilor feministe. Având în vedere că se pot identifica o serie de probleme cu care se confruntă femeile ca grup, Sapiro (1998, p. 168
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de vedere al culorii politice, femeia, înainte de a fi conservatoare, liberală, junimistă, democrată, naționalistă, radicală, progresistă, socialistă, legitimistă, clericală, trebuie să fie „Feministă”, adică: unirea tuturor femeilor fără deosebire de culoare politică a familiei sub un singur steag... steagul revendicărilor feministe. Având în vedere că se pot identifica o serie de probleme cu care se confruntă femeile ca grup, Sapiro (1998, p. 168) lansează următoarea provocare: Ar fi interesant pentru o teoreticiană/un teoretician din științele politice să analizeze cum un
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care implică sacrificii, împărțirea responsabilităților, este posibilă pentru multe.” În schimb, „alianțele limitate, ofensive și defensive totodată, reprezintă mijlocul prin care se pot grupa toate femeile” (Jónasdóttir, 1988, apud Jones, Jónasdóttir, 1990, p. 55). În Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Mihaela Miroiu identifică patru condiții ce contribuie la perpetuarea sexismului, pe care le voi reda ca atare: „să păstrezi femeile în ignoranță față de alternativele la ideologia superiorității bărbătești: să nu aibă ca ofertă ideologică abordări de tip feminist, să trăiască
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
care consideră bărbații norma, iar pe femei excepția supărătoare, voi prezenta în continuare perspectiva teoretică a „femeii în fața oglinzii”1 într-o formulare literară, respectiv a reprezentării femeilor de către femei în științele politice. Reprezentare „în oglindă”1 Pentru numeroase teoreticiene feministe, reprezentarea femeilor este sinonimă cu creșterea numărului acestora în poziții de decizie politică, datorită asumpției că femeile aflate într-o astfel de postură nu numai că ar fi mai responsabile, ci și-ar asuma răspunderea față de reprezentarea intereselor femeilor. Însă
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
desfășura va fi marcată de marginalizare dacă relația cu puterea nu este de tipul „putere asupra puterii”, ci o asociere feminină în sensul capacitării, noțiune îndelung valorizată de feminismul valului al doilea, al diferențelor. În Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Mihaela Miroiu afirmă că femeile sunt mai degrabă tolerate în sfera politicii. Acestora nu li se interzice direct, explicit accesul în anumite sectoare ale politicii, bineînțeles, cu condiția ca sectoarele respective să se bucure de un prestigiu mai scăzut. Una
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
III-a, Mayfield Publishing Company, Palo Alto, 1984. Mansbridge, Jane, „Feminism and democracy”, în Phillips, Anne (coord.), Feminism and Politics, Oxford University Press, Oxford, 1998. Miroiu, Mihaela, Gândul umbrei, Editura Alternative, București, 1995. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Miroiu, Mihaela; Dragomir, Otilia (coord.), Lexicon feminist, Editura Polirom, Iași, 2002. Okin, Susan Moller, „Feminism and multiculturalism: Some tensions”, în Ethics, nr. 4, 1998, p. 661-684. Okin, Susan Moller, „Gender, the public, and the private”, în
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Lehman; Burn, Nancy; Verba, Sidney; Donahue, Jesse, „Gender and citizen participation: Is there a different voice?”, în American Journal of Political Science, vol. 39, nr. 2 (mai), 1995, p. 267-293. Shanley, Mary Lyndon; Narayan, Uma (coord.), Reconstrucția teoriei politice. Eseuri feministe, Editura Polirom, Iași, 2001. Squires, Judith, Gender în Political Theory, Blackwell Publishers Inc., Malden, 1999. ștefănescu, Doina Olga; Miroiu, Mihaela (coord.), Gen și politici educaționale, Institute for Human Sciences, București, 2001. Walby, Sylvia, Transformări ale genurilor umane, Editura Epigraf, Chișinău
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
căror mediere au participat, cât și intervențiile în plen, întrebările și interpelările adresate guvernului. În finalul studiului, vom utiliza concluziile obținute în urma analizei pentru a elabora un set de recomandări. Interesele de gen ă de la teorie la practică În literatura feministă persistă în continuare o anumită controversă asupra definirii femeilor ca grup de interese care are nevoie de reprezentare pentru a-și satisface aceste interese (Phillips, 1997, p. 70). Argumentul vehiculat este acela că femeile se definesc și prin apartenența la
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Iași, 2002. Bucur, Maria; Miroiu, Mihaela, Patriarhat și emancipare în istoria gândirii politice românești, Editura Polirom, Iași, 2002. Gal, Susan; Kligman, Gail (coord.), Politicile de gen în perioada postsocialistă, Editura Polirom, Iași, 2003. Miroiu, Mihaela, Drumul către autonomie. Teorii politice feministe, Editura Polirom, Iași, 2004. Molyneux, Maxine, „Mobilization without emancipation? Women’s interests, the state and revolution in Nicaragua”, în Feminist Studies, vol. 11, 1985, p. 225-254. Pasti, Vladimir, Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România, Editura Polirom, Iași, 2003. Phillips
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
Participarea politică a femeilor, în AnALize, nr. 7, 2000. Popescu, Liliana, Politica sexelor, Editura Maiko, București, 2004. Shanley, Mary Lyndon; Narayan, Uma (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Toderean Rusu, Olivia (coord.), Itinerarii contestatare. Studii de teorie politică feministă, Editura Politeia ă SNSPA, București, 2002. Femei și doamne în talk-show-ul politic din Româniatc "Femei Și doamne în talk‑show‑ul politic din România" Romina Surugiu Gabriela Vrânceanu Firea, jurnalistă, moderatoare de talk-show: Dar cine îi face sarmale de sărbători
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de un anumit grad de implicare directă a cetățenilor în problemele civice și sociale” (Gross, 2004, p. 78). Cu toate acestea, „națiunile din Europa de Est sunt departe de a fi democrații «bazate pe mass-media»” (Gross, 2004, p. 78). De asemenea, cercetările feministe arată faptul că există o legătură între modul stereotip în care mass-media le prezintă pe femei și participarea scăzută a femeilor la viața politică (Sreberny, Van Zoonen, 2000, p. 7). Deși în societățile democratice ă așa cum se dorește a fi
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
întreține un adevărat cerc vicios, care face ca politicienele să fie subreprezentate atât în studiourile de televiziune, cât și în rândurile liderilor politici. Mihaela Miroiu vorbește de un dezechilibru de gen al accesului la putere: Partidele românești nu au agendă feministă afirmativă asumată. Dacă fac politici pentru femei, ele sunt politici de protecție și, uneori, politici care vizează democrația paritară sau măcar reprezentarea printr-un numerus clausus pe liste ș...ț. Organizațiile de femei, acolo unde există și funcționează, sunt tratate
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]
-
de-a face, la urma urmei, cu o serie de factori ce-și au originea atât în mentalitatea patriarhală a societății românești, cât și în stereotipurile de gen promovate de mass-media. Studiul de față propune un demers nou pentru cercetarea feministă a reprezentării femeilor în mass-media, aducând în discuție imaginea politicienelor așa cum este ea proiectată de talk-show-urile politice. Trebuie spus că, până în prezent, o serie de studii feministe au abordat reprezentarea femeilor în presă și publicitate (Grünberg, 2005; Bulai, Stănciugelu, 2004
Gen și putere by Oana Băluță () [Corola-publishinghouse/Science/1991_a_3316]