63,117 matches
-
de glia ancestrală." Clasic prin structura sa interioară, fără nici o aderență la experiențele poetice ale secolului XX, Ion Pillat consideră, în ultimă instanță, că ,spirit modern și tradiție se completează armonic, fiindcă ele sunt două laturi ale unui și același fenomen vital, pe când Ťtipěculť" se identifică ușor cu Ťmodernismulť imitator, reprezentând amândouă un fenomen morbid, unul de osificare senilă, altul de excrescență infantilă" (Tradiție și inovație). Poeții tradiționaliști, explică el imediat mai departe, înțeleg să fie moderni la un nivel de
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
poetice ale secolului XX, Ion Pillat consideră, în ultimă instanță, că ,spirit modern și tradiție se completează armonic, fiindcă ele sunt două laturi ale unui și același fenomen vital, pe când Ťtipěculť" se identifică ușor cu Ťmodernismulť imitator, reprezentând amândouă un fenomen morbid, unul de osificare senilă, altul de excrescență infantilă" (Tradiție și inovație). Poeții tradiționaliști, explică el imediat mai departe, înțeleg să fie moderni la un nivel de artă europeană, prin fructificarea bogatelor resurse naționale, a folclorului și datinelor, și nu
Ion Pillat,critic literar by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/11411_a_12736]
-
Mircea Iorgulescu Apărut în 1984, către începutul verii, romanul Refugii de Augustin Buzura a fost un eveniment literar și a provocat un fenomen de societate. Ambele însă cu puternică, de nu chiar predominantă, semnificație politică, în parte explicabilă prin caracteristicile înseși ale romanului, în parte prin conjunctură. Cititorii, mai mult decît comentatorii, au văzut și au găsit în Refugii cea mai radicală contestare
Romanul unei lumi deraiate by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Imaginative/11727_a_13052]
-
Aurel Dragoș Munteanu Adriana Bittel Ca babă mă simt vexată, dar... Cred că există momente în literatura română cînd cineva trebuie să se ridice și să spună enough! unui fenomen cultural care intoxică mințile copiilor noștri de vreo 115 ani. Mi se pare că am așteptat destul să o facă altcineva în locul meu, tineri mai competenți, cu studii postuniversitare peste Ocean sau la SNSPA. Așa că, avînd în spate (au, spatele
Postume by Aurel Dragoș Munteanu () [Corola-journal/Imaginative/11009_a_12334]
-
necrologul lui Mihai Eminescu, autorul celei mai frumoase călătorii în Luna poeților, o știre pusă sub titlul Eclipsele lunei, în care, după ce se anunță ,Săptămâna trecută a fost o eclipsă parțială de lună", se dau ,noțiuni și detalii asupra acestui fenomen natural", precum și ,câteva credințe populare asupra acestui fenomen". Cu toate acestea, la 1865, Luna intelectualilor este "defazată", la Iași și la București, față de cea franceză. Romantismul românesc nu dăduse încă nici un obol important Lunii, Eminescu, elev, nici nu debutase, "între
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
călătorii în Luna poeților, o știre pusă sub titlul Eclipsele lunei, în care, după ce se anunță ,Săptămâna trecută a fost o eclipsă parțială de lună", se dau ,noțiuni și detalii asupra acestui fenomen natural", precum și ,câteva credințe populare asupra acestui fenomen". Cu toate acestea, la 1865, Luna intelectualilor este "defazată", la Iași și la București, față de cea franceză. Romantismul românesc nu dăduse încă nici un obol important Lunii, Eminescu, elev, nici nu debutase, "între nouri" nu se deschisese încă poarta prin care
Luna de pe cer by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/11213_a_12538]
-
Carmen Brăgaru Termenul "iconar", considerat tabu înainte de 1989, din pricina apartenenței revistei cu același titlu la dreapta politică și a legionarismului ei manifest, a început să fie vehiculat prin anii '90, în diverse articole și studii consacrate direct sau indirect fenomenului bucovinean. Această zonă virgină a istoriei literare din anii '30 a stârnit apoi interesul unor cercetători care și-au propus să studieze sistematic mișcarea "Iconar" și, implicit, pe întemeietorul necontestat al acesteia, Mircea Streinul. Dintre aceștia se detașează Mircea A
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
să reactiveze o mișcare defunctă, ci să-i radiografieze profilul, amploarea, profunditatea".(p. 13) Cercetătorul ieșean își pune de la bun început întrebările fundamentale stârnite de orice nouă întreprindere și răspunde la ele în subcapitolul Nevoia revizuirilor drept argument: 1. De ce fenomenul este atât de puțin cunoscut, încât să necesite o operație de defrișare? Întrucât, timp de 50 de ani, au fost ignorate toate revistele din Bucovina și Basarabia, a căror viață a fost nu numai scurtă, dar și frământată, și ale
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
unei "culpabilități față de un spațiu abandonat". Odată lămurite toate acestea, Mircea A. Diaconu purcede sistematic, cu toate ustensilele istoricului literar, dublat îndeaproape de critic, dar și ale istoricului, secondat de un fin psiholog. Astfel, ne demonstrează argumentat că rădăcinile complexului fenomen (în care se amestecă adesea gruparea cu mișcarea și revista) trebuie căutate în Unirea Bucovinei cu patria-mamă, de la 1918. Generația tânără crescută, din acel moment, la "altă școală decât cea germană" (Mircea Streinul), ajunge la începutul anilor '30, în plină
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
Mircea A. Diaconu spulberă poncifele referitoare la motivele apariției unei asemenea mișcări, afirmând că " Fără a se raporta direct la o mișcare europeană de idei, Iconar este, în același timp, consecința unor probleme de un localism incontestabil și expresia unui fenomen cu extindere europeană"(p.18), fiind deopotrivă național și modern, "o altă față a modernității" (cf. Matei Călinescu, pe care îl citează). Acribia cu care se apleacă asupra subiectului, spiritul critic de la care nu abdică niciodată, în ciuda unei vădite afinități
Iconarii pe înțelesul tuturor by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Imaginative/11935_a_13260]
-
devină paradigmatic pentru Cluj-Napoca. Ruminațiile populare și populiste ale culturii de masă ucid individualitatea și creativitatea și mai ales originalitatea. Datorită acestui concept instituțional cultural masificator oamenii de litere din Cluj-Napoca în ultimii ani s-au refugiat la București. Acest fenomen de migrație culturală internă trebuie să înceteze prin schimbarea paradigmei proiecției culturale a Clujului. Accentul trebuie pus pe Excelență, creativitate și originalitate artistică, de fapt pe omul creator, pe artist, pe prozator, pe poet. La Cluj-Napoca trăiesc și compun poeți
LA POEZIE, BUCUREŞTIUL A LUAT FAŢA CLUJULUI! DEOCAMDATĂ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 2328 din 16 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380631_a_381960]
-
se arunce în aer în instituțiile europene din Bruxelles. Potrivit lui Hind Fraihi, în Belgia, și în special la Bruxelles, există diverse rețele care recrutează în mod activ voluntari pentru jihad. În plus, din interviurile ei a rezultat că, în Molenbeek fenomenul islamizării radicale a acestui cartier l-a trasformat într-o enclavă musulmană periculoasă pentru întreaga Belgie. Soarta cărții ei a fost și mai șocantă. În majoritatea librăriilor a fost interzisă de autoritățile belgiene (majoritatea politică socialistă). Sigur e o complicitate
EUROPA ISLAMICĂ NE-A ÎNCHIS UŞA SCHENGEN ÎN NAS ! de IONUŢ ŢENE în ediţia nr. 1789 din 24 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380629_a_381958]
-
volum de poezie înseamnă reînnoirea unor bucurii, reînviorarea unor emoții generate de lirismul abundent cu note personale în parte. Poeta creează o emoție lirică plăcută, ce atinge sufletul cititorului. Creația poetică a Dorinei Stoica reprezintă, am putea spune, un adevărat fenomen în creația literară. Izvorâtă din minte, inspirație, dar mai ales din inimă și, nu în ultimul rând, dintr-un suflet neliniștit, neobosit în căutarea absolutului, această creație trebuie privită din mai multe puncte de vedere pentru a-i determina conținutul
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
literare în care cititorii se regăsesc, devin participanți alături de autor la faptele de viață cotidiană”. Gândindu-mă la recentele mele lecturi epice, din creațiile confraților contemporani, constat cu bucurie că Elena Buică are perfectă dreptate, fiind un fin observator al fenomenului literar românesc atunci când afirmă: „Astăzi se scrie mai mult o proză scurtă- și aici mă înscriu și eu- în care se îmbină jurnalismul, ce surprinde instantaneele vieții, cu realismul, care redă fațetele realității, cu oamenii din preajma scriitorului deveniți personaje sau
NOTE DE LECTURĂ LA CARTEA „PE CĂRĂRILE VIEŢII” DE ELENA BUICĂ de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380627_a_381956]
-
minții, în loc de deschidere înspre cât mai largi orizonturi. Fiind vorba despre anii ’50 când stalinismul făcea ravagii peste tot pe unde a călcat cizma bolșevică. Văd, din reproducerile aduse de către fiul autorului acestei cărți, lucruri destul de simple unele, dar indispensabile fenomenului educațional și educativ. Dovada valorii absolute ca dascăl a autorului acestei cărți o regăsiți în cuvântul adresat de domnia sa primei generații de absolvenți ai școlii, aflat între coperțile acestei cărți. Profesor Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Cu credința
DANIEL MARIAN DESPRE CU CREDINŢA CĂ VOI ÎNVINGE , AUTOR PROF.DIR. DR. COL.(R) TOMA A. LEOVEANU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2106 din 06 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380669_a_381998]
-
pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte profund și serios cercetător al istoriei și al spiritualității bisericești. Îl preocupă Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar nu doar ca înșiruire de date și fapte; el pătrunde în cauzalitatea fenomenelor, încercând să dea acestora o explicație. Dacă cercetătorii de până acum s-au mulțumit să reproducă despre Părintele Grigore Pletosu informații stereotipe, pe care le-au preluat unii de la alții, Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, la izvor, la sursă
IULIU MARIUS MORARIU – RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380694_a_382023]
-
DIN NOU TRĂDAȚI !, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2077 din 07 septembrie 2016. „Speranța că americanii vor veni și vor elibera Europa de Est a însuflețit milioane de oameni din Romania și din întreaga regiune ocupată de Armata Roșie. Acest fenomen a fost doar una dintre multele forme în care America a fost prezentă în Romania Războiului Rece”. (Scriitorul Bogdan Barbu despre cartea lui, „Vin Americanii”) Scriam ceva mai înainte că vom avea parte de o toamnă fierbinte. M-am greșit
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
teritoriul ei, cu o serie de guvernări marionete, cu o gaură neagră ... Citește mai mult „Speranța că americanii vor veni și vor elibera Europa de Est a însuflețit milioane de oameni din Romania și din întreaga regiune ocupată de Armata Roșie. Acest fenomen a fost doar una dintre multele forme în care America a fost prezentă în Romania Războiului Rece”. (Scriitorul Bogdan Barbu despre cartea lui, „Vin Americanii”) Scriam ceva mai înainte că vom avea parte de o toamnă fierbinte. M-am greșit
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
se resemnează, reflectează, iar adevărata scară a valorilor iși face loc, încet-încet, iar partea spirituală a individului începe a suferi modificări bruște, dar pozitive. Privind înapoi în istorie, constatăm că intervalele de timp dintre două mari războaie au crescut, iar fenomenul își urmează în continuare tendința. Omenirea a reușit să evolueze, spiritual, de la o epocă la alta, dar evoluția nu a fost una cursivă, lină, ci mai degrabă în trepte. Fiecare mare încercare (război, cataclism sau criză economică), îi va determina
DE CE APAR NENOROCIRILE de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1160 din 05 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380711_a_382040]
-
pune în față - și cred că nu greșesc - pe un foarte profund și serios cercetător al istoriei și al spiritualității bisericești. Îl preocupă Istoria Bisericii Ortodoxe Române, dar nu doar ca înșiruire de date și fapte; el pătrunde în cauzalitatea fenomenelor, încercând să dea acestora o explicație. Dacă cercetătorii de până acum s-au mulțumit să reproducă despre Părintele Grigore Pletosu informații stereotipe, pe care le-au preluat unii de la alții, Ierom. Marius (Maxim) Morariu merge dincolo, la izvor, la sursă
RESTITUTIO GRIGORE PLETOSU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1902 din 16 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380713_a_382042]
-
salutăm și îmbrățișăm, dorindu-i, de la noi bucurie iar de la Preaînaltul mântuire!... (+ Calinic Argatu - Arhiepiscop de Argeș și Muscel). * Într-o perioadă în care lectura de tip classic este înlocuită cu mijloace moderne hipersofisticate și într-o perioadă când acest fenomen este amplificat deliberat prin taxa pe cultură, apariția unei cărți noi este o performanță lăudabilă. În cazul de față ne aflăm în fața unei contribuții teologice, filosofice și literare ce izvorăște din izvorul bogat, care curge tumultuous din interioritatea unui autor
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
Euharistice. Astfel, o mulțime de izvoare și documente editate au fost consultate, fie în limba română, fie în alte limbi străine, cum ar fi engleză, franceză și greacă. Deci, munca de cercetare a autorului se îndreaptă spre viața Bisericii, examinând fenomenul euharistic și felul în care Biserica noastră Ortodoxă a știut să transmită fiilor și fiicelor ei evlavia și experiența harică, dobândită de la Mântuitorul nostru Iisus Hristos și transmisă, prin Sfinții Apostoli, până în zilele noastre. Prin această prezentare, oricine poate lua
„SMERITE ŞI SINCERE ÎMPĂRTĂŞIRI”, EDITURA “MAGIC PRINT”, ONEŞTI – BACĂU, 2016, 512 P. de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1953 din 06 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380692_a_382021]
-
de început 2. Recunosc că în timpul vizionării mi-am desprins nu o dată privirea de pe ecran pentru a mă uita în sală, scanînd fețele spectatorilor sau aruncînd ocheade rapide pentru a vedea cum reacționează la anumite momente ale filmului. Explicația acestui fenomen e simplă, știu cel puțin un regizor din tînărul val, care a văzut și el în A fost sau n-a fost? un soi de turnesol. Mai precis, grosul spectatorilor români, care oricum golesc mai mult decît umplu sălile de
Vaslui ó Elsinore by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10225_a_11550]
-
s-a spus, "originală". S-a spus asta în '90, dar vedem că durează atât de original, încât a rămas până astăzi rușinea Europei de Răsărit. Avem și o literatură "originală" - cred că sunt puține țări unde s-a întâmplat fenomenul acesta: scriitori care nu pot fi învinuiți de a fi colaborat cu regimul Ceaușescu, care au avut -cât de cât - o atitudine independentă și n-au făcut concesii (ba unii din ei chiar au rezistat regimului), după Revoluția din decembrie
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]
-
apărute după 1989, în țară sau în exil, despre numele noi care poate s-au impus, despre operele interesante care au fost publicate. V. I.: Bineînțeles că n-o să pot face un catalog. Vreau totuși să subliniez de la început un fenomen despre care nu știu dacă s-a petrecut aidoma în toate celelalte țări din Est. După decembrie î89, asistăm în sfârșit la un lucru pe care intelectualitatea românească nu-l produsese până atunci: mari scriitori, gânditori, eseiști sau romancieri, poeți
Virgil Ierunca: "... chiar când România se afla într-un regim totalitar, adevărata literatură se scria în țară" by Libuse Valentova () [Corola-journal/Journalistic/10202_a_11527]