1,521 matches
-
Logik. Versuch einer Kritik der logischen Vernunft, Niemeyer, Halle, 1929; Nachwort zu meinen "Ideen zu einer reinen Phänomenologie und phänomenologischen Philosophie", Niemeyer, Halle, 1930; Cartesianische Meditationen und Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
und Pariser Vorträge, Nijhoff, Den Haag 1950 (trad. rom. Meditații carteziene. O introducere în fenomenologie, Humanitas, București, 1994); Die Krisis der europäischen Wissenschaften und die transzendentale Phänomenologie. Eine Einleitung in die phänomenologische Philosophie, 1936 (trad. rom. Criza științelor europene și fenomenologia transcendentală, Humanitas, București, 2011); Erfahrung und Urteil. Untersuchungen zur Genealogie der Logik, Academia, Prag, 1939 (trad. rom. Experiență și judecată. Cercetări cu privire la genealogia logicii, Humanitas, București, 2012). Dell Hathaway HYMES (1927-2009), lingvist american, a cercetat particularitățile vorbirii în condiții sociale
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
The Philosophy of Grammar, G. Allen and Unwin, London, 1924; Essentials of English Grammar, Taylor and Francis Ltd, 1933; Analytic Syntax, Munksgaard, Copenhagen, 1937. Immanuel KANT (1724-1804), filozof german, profesor la Königsberg, a cărui operă a influențat filozofia clasică germană, fenomenologia și filozofia postmodernă. Ideile sale au avut ecouri în hermenutică, în estetica literară, dar și în studiile culturale și în analiza discursului. Lucrări de referință: Gedanken von der wahren Schätzung der lebendigen Kräfte, 1746; Die Frage, ob die Erde veralte
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
texte à l'action. Essais d'herméneutique II, Le Seuil, Paris, 1986; L'idéologie et l'utopie, Le Seuil, Paris, 1997; Amour et justice, PUF, Paris, 1997; A l'école de la phénoménologie, J. Vrin, Paris, 1997 (trad. rom. La școala fenomenologiei, Humanitas, București, 2007); La mémoire, l'histoire, l'oubli, Le Seuil, Paris, 2000; L'herméneutique biblique, Le Cerf, Paris, 2000; Parcours de la reconnaissance. Trois études, Stock, Paris, 2004; Sur la traduction, Bayard, Paris, 2004 (trad. rom. Despre traducere, Polirom, Iași
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
definiții formale, cu excepția uneia sumare ("civilizația este teritoriu inteligibil al istoriei"). Cum constată cu amărăciune Marrou, este ceva profund dureros în acest nemesis care paralizează hybris-ul140. Christopher Dawson sesiza în The Commonweal că, dacă în primele volume Toynbee face o fenomenologie relativistă a echivalenței culturilor, după moda lui Spengler, treptat, el introduce un principiu calitativ vizibil în conceptul de Religie Superioară (Higher Religion), definită ca expresie a unei societăți avansate. Renunțând la egalizarea civilizațiilor, el admite în ultimele volume echivalența celor
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
care le pun în practică. Acest a priori pe care îl putem considera orizont cultural, formă de viață cu înalt conținut simbolic, ceea ce nu se spune, dar este implicit: obiceiuri, comportamente moștenite. Această noțiune de Lebenswelt Habermas o împrumută de la fenomenologie (Husserl), o căutare a unui consens dincolo de rațiuni și justificări. Dar tehnica comunicațională, prin mass-media, se substituie în mare măsură modurilor de înțelegere tradiționale, care sînt limbajul zilnic și culturile subiacente, la care acest limbaj face apel. Or, în Lebenswelt
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
poate face nici o distincție între percepție și halucinație. A treia idee. Acest sistem nervos este cuplat la organismul care-l integrează, astfel încît structura sa se găsește constant determinată prin participarea sa la autogenerarea organismului. În realitate se îmbină două fenomenologii, una atemporală și închisă (cea a sistemului nervos), alta istorică și deschisă (cea a organismului și a mediului ambiant la care sistemul nervos este cuplat). Implicație permanentă a istoriei și a atemporalității 82. 2. Delimitarea Varela Varela întărește prin conceptul
Comunicarea by Lucien Sfez () [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
Înaintării”. Dar care a avut, mai ales, dincolo de „doctrina” sa asupra istoriei, esteticii sau folozofiei, logicii și eticului, În plină polemică cu Kant, maestrul său, „ideea” Înțelegerii Spiritului Absolut - a „găsirii, perceperii” sale! - prin complicata, paradoxala dialectică a Gândului, a „fenomenologiei spiritului”. Dacă undeva se află El și, mai ales, dacă noi avem o „cale” spre „incomensurabilitatea Sa”, pare a spune filozoful de la Heidelberg Împreună cu prietenul său Schelling, atunci ea poate fi numai În noi, și anume În procesul și fenomenalitatea
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
cincizeci de scriitori și oameni de cultură din întreg spațiul românesc, din Republica Moldova și din Ucraina. Familia îi face o surpriză, editând cărticica aniversară 60 de oglinzi (Ed. Sfera, Bârlad). La Ed. Ager Economistul din București, apare vol. Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești. La 8 octombrie, pentru "merite deosebite în promovarea limbii, culturii și spiritualității românești", i se acordă o Diplomă de excelență de Consulatul General al României din Cernăuți. 2006, 19 ianuarie. La peste 90 de ani, se
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
același zăcământ. Theodor Codreanu nu este un nume nou în ansamblul exegezelor eminesciene. A dat dovezi peremptorii în deslușirea tainițelor eminesciene. Lucrarea sa din 1985, Eminescu Dialectica stilului, a devenit din capul locului un reper hermeneutic pentru orice cercetător al fenomenologiei eminesciene. Deși a fost scrisă înainte de decembrie 1989, noua exegeză [Modelul ontologic eminescian, Editura Porto-Franco, Galați, 1992] a lui Theodor Codreanu a căpătat între timp, fără intenția expresă a autorului, alura unui veritabil manifest pro-eminescian vis à vis de multe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
au perindat la putere, ci, mai mult, a căutat să restaureze tezaurul arhaic al poporului său, "scormonind" în folclor cele mai frumoase cântece și idei. De aici Mihai Cimpoi va identifica în poezia și aforistica lui Vieru, existența unei veritabile fenomenologii a spiritului românesc. Stările liricii arhaice ale poetului vin din dureroasa sfâșiere geografică produsă de granița de pe Prut, din dorința de a se întoarce acasă, în inima Carpaților. Hermeneutul român vorbește, ca și Mihai Cimpoi, despre destinul ulisian pe care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
avea să înceapă a doua violență sacrificială, cel puțin la fel de cinică (nu kynică!) prin escamotarea adevărului, prin durata și prin lipsa de respect, demarată prin debutul și reanimarea continuă a "galaxiei Grama"... "Bucovina literară", nr. 1-2, ianuarie-februarie 2005 MIHAIL DIACONESCU. FENOMENOLOGIA EPICĂ A ISTORIEI ROMÂNEȘTI, BUCUREȘTI, EDITURA AGER ECONOMISTUL, 2005 Aureliu GOCI Esprit de finesse, les raisons du coeur și ordo amoris Opera literară a lui Mihail Diaconescu suscită un interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
raisons du coeur și ordo amoris Opera literară a lui Mihail Diaconescu suscită un interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
interes deosebit în mediile literare în care Tradiția contează. Dovadă apariția recentă, aproape concomitentă, a două volume despre romanele lui, semnate de Theodor Codreanu Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
a istoriei românești (368 pag.) și de Dumitru Radu Fundamentele teologice ale fenomenologiei narative (544 pag.), care se adaugă cărților lui Gh. Bulgăr Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu (două ediții, 2001, 2004), și Critica arhetipală și fenomenologia narativă (2004) a lui Valeriu Filimon. (N.r.) Autor al unor romane istorice mult discutate, dl. Mihail Diaconescu și-a probat capacitatea de creator de universuri ficționale, ca și virtutea comprehensiunii momentelor astrale din istorie și nu doar pasiunea de colecționar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
flexibil, dezvoltat armonios pe un vast teritoriu, dimensionat de rădăcini, de puterea lor de a se prinde în pământ, dar și de a trimite miraculoasele seve spre mugurii cei mai îndepărtați din coroana înaltă. Grandoarea proiectului d-lui Mihail Diaconescu fenomenologia epică a spiritualității române a părut unora covârșitoare, chiar depășind slabele puteri ale unui singur condei, dar iată că impresionantul program se concretizează, cu tenacitate și consecvență, cu fiecare nouă apariție editorială a unui autor activ publicistic și cu o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
spiritual al romanelor d-lui Mihail Diaconescu nu sunt atestate documentar. Sunt însă ușor de imaginat ca posibile și necesare în procesualitatea evenimentelor istorice, care evenimente se generează prin autenticitatea atitudinilor și a conflictelor exprimate în spectrul social-politic al epocilor. Fenomenologia conflictuală și dialectică narativă trasează cu exactitate principalele momente istorice, zonele liniștite de acumulare, dar și gurile vulcanice fierbinți, care marchează plenar existenta unui popor în istoria universală. Cred că ne lipsesc punctul arhimedic, siguranța, altitudinea de lectură și ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
românești, cât încearcă să descopere cel mai judicios punct de observație. Mărturisesc că mi-ar fi fost greu și prind această tonalitate a comentariului dezinvoltă, degajată, fără teamă de superlative fără cartea magnifică a d-lui Theodor Codreanu, Mihail Diaconescu. Fenomenologia epică a spiritului românesc, care explorează un univers plin de semnificații, fără prejudecăți sau exprimări tabuizate. În peisajul literar actual cartea aceasta este un eveniment. Totuși dl. Theodor Codreanu pare mai degrabă animat de un spirit analitic de mare finețe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
simbolic nu reprezintă doar o acumulare de necunoscute în ecuația națională. De altfel, deși critica tradițională a supralicitat acest concept, un roman pur istoric nici nu ar putea exista. Prea multă istorie exclude genul proteic. Factologicul nu agreează ficționalul. Metoda fenomenologiei narative care-l individualizează pe Mihail Diaconescu, prin raportare la întreaga evoluție a literaturii române, reprezintă o analiză și un efort de semnificare epică a acumulărilor, tensiunilor politice, naționale, internaționale, sociale, culturale, spirituale care agită și direcționează epoca și care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Paul Anghel are și el o privire arhetipală asupra culturii române sintetizată în lucrarea postumă O istorie posibilă a literaturii române. Modelul magic, rămasă, din păcate, neîncheiată. Mihail Diaconescu rămâne singular prin istoria convertită în epică. El alcătuiește deopotrivă o fenomenologie istorică și una a spiritului, cum observă Theodor Codreanu, a spațiului și a timpului, încercând să probeze, fie și prin ficțiune, continuitate arhetipală a ontologiei românești. Și o face convingător prin câteva romane ample, scrise nu neapărat cronologic, dar completându
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
n. 8 noiembrie 1937) este o excepție, de vreme ce a apărut a treia lucrare cu acest caracter, după Stil și artă literară în proza lui Mihail Diaconescu de Gh. Bulgăr, în două ediții, în 2001 și 2004, și Critică arhetipală și fenomenologia narativă de Valeriu Filimon, în 2004. Această a treia carte dedicată romancierului, de către Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945), se numește Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a istoriei românești și însumează 368 pagini. Nu este o monografie convențională căci, de la început
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
Mihail Diaconescu de Gh. Bulgăr, în două ediții, în 2001 și 2004, și Critică arhetipală și fenomenologia narativă de Valeriu Filimon, în 2004. Această a treia carte dedicată romancierului, de către Theodor Codreanu (n. 1 aprilie 1945), se numește Mihail Diaconescu Fenomenologia epică a istoriei românești și însumează 368 pagini. Nu este o monografie convențională căci, de la început, cronologia cu care se deschide volumul (p. 9-42) este una neobișnuită și are ca prim reper anul 1763, coborând până la cei mai îndepărtați strămoși
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
plină de inițiative legate de lumea literară și universitară, de viața revistelor de cultură, bogată în călătorii și în evenimente culturale, în legături intelectuale și cărți, cu permanentă raportare la viața de familie. Prima parte a cărții în sine, "Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii acesteia
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
familie. Prima parte a cărții în sine, "Fundamentele fenomenologiei epice", conturează singularitatea prozatorului în peisajul literar, ca scriitor cu program și având "curajul de a fi tradiționalist" ca autor de romane istorice, aspirând la complementaritate exemplară și la construcția unei "fenomenologii epice naționale" cu o analiză a stilisticii acesteia. Partea a doua, Analize fenomenologice, reprezintă o abordare nu cronologică, în mod standardizat aproape în cazul multor monografii, ci din perspectivă tematică (Eminescianismul în ipostaza epică, În căutarea adevărului istoric, O parabolă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
stilisticii acesteia. Partea a doua, Analize fenomenologice, reprezintă o abordare nu cronologică, în mod standardizat aproape în cazul multor monografii, ci din perspectivă tematică (Eminescianismul în ipostaza epică, În căutarea adevărului istoric, O parabolă epică despre justiție Adevărul retorului Lucaci, Fenomenologia epică a puterii, Mitul Meșterului Manole sau relația sacrificiu-creație, Memoria arheică a Unirii, Epopeea Marii Uniri, O parabolă epică despre "mirabilis spiritus loci"). Fiecare temă face obiectul de analiză al unui capitol cu 6-8 subcapitole structurate fie pe subteme, fie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]