1,777 matches
-
extins continuu orizontul investigațiilor științifice și al preocupărilor, concepând și inițiind proiecte ample imposibil de realizat într-o viață de om, proiecte care au deschis noi posibilități și noi direcții pentru cercetări ulterioare. Manifestându-se, așadar, ca publicist, literat, lingvist, filolog, folclorist, economist, jurist, filosof, etc. Hasdeu a fost, înainte de toate, cel mai mare istoric român al generației sale și al întregului secol al XIX-lea, un secol animat de activitatea științifică și creatoare a unor nume precum I. Heliade-Rădulescu, M.
INTUIȚII ROMANTICE ŞI ACCENTE CRITICE ÎN OPERA ISTORIOGRAFICĂ A LUI B.P. HASDEU. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1726]
-
în consistența și complexitatea educației de ansamblu asigurate atâtor generații de elevi, a căror opțiune ulterioară pentru științele umaniste a fost decisiv influențată de atractivitatea și de înalta ținută ale orelor de istorie din gimnaziu. Dubla formație - de istoric și filolog - i-a permis abordarea euristică și trans disciplinară a conținuturilor disciplinei istorice, dintr-o perspectivă mai amplă, de largă cuprindere, ale cărei valențe, odată etalate, au dat seamă de un stil didactic bine definit, personalizat și extrem de eficient, deschis unui
SĂ FACEM DIN ISTORIE O ŞTIINȚĂ VIE!. In: ACCENTE ISTORIOGRAFICE by Eugenia Cîmpeanu, Claudia Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/791_a_1734]
-
nu redefinesc ekphrasis nici reluând vechea definiție, nici transformând-o, deși numeroși poeți, printre care Giambattista Marino, descriu opere de artă reluând, în formă poetică, demersul lui Philostrate. Probabil așa se explică de ce criticii moderni, cum ar fi de exemplu filologul Leo Spitzer schimbă definiția moștenită de la antici și preferă să uite de ceilalți referenți posibili ai ekphrasis definind-o ca pe "descrierea unei opere de artă" într-un articol care a avut un efect foarte mare asupra criticii occidenttale 3
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
într-un articol care a avut un efect foarte mare asupra criticii occidenttale 3. În special critica americană în domeniu, care s-a dezvoltat urmând ideile lui Spitzer, va defini exphrasis ca pe descrierea unei opere de artă4. Totuși, unii filologi moderni, cum ar fi Bernard Vouilloux, relevă improprietatea acestei definiții moderne, care își păstrează numele din greacă, pretențios de altfel, și observă că în greacă de ekphrasis semnifică doar descriere și nu neapărat descriere a unei opere de artă. Vouilloux
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o complicație a necrozelor tisulare în contact direct sau indirect cu mediul extern, sau cu diferiți agenți patogeni existenți în nișă ecologică a variatelor țesuturi. Denumirea corectă este cea de TANATOLOGIA 23 gangrena și Nu cea de cangrena cum recomandă filologii noștri, măi originali decât medicii francezi, englezi, italieni etc.Ă. Asemănător necrozelor și gangrena poate fi uscată, umedă și gazoasa. Gangrena uscată se observă la nivelul pielii și se caracterizează printr-o deshidratare continuă a teritoriilor necrozate (mumifierea, care iau
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
Cadrilater încă îl mai sărbătoreau. Huma este singura localitate din Meglen unde obiceiul de panaghir nu a dispărut. Au apărut și obiceiuri noi împrumutate de la popoarele statelor în care locuiesc. Privitor la dialectul meglenoromân s-au făcut studii cuprinzătoare de filologi români și streini. Redăm din Th. Capidam, Meeglenoromânii, vol. I câteve ghicitori spre exemplificare. Soba An am ună feată An iarna u vor tata, Vearu nitsun nu-n va Ugudea Tsei Tunitu Am un lup, care zăurlă Ăn lanta lumi
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
adaugă și elementele de lexic privind denumirea de obiecte de uz casnic, obiceiurile de sărbători, a ceremonialului în viața de familie și chiar identitatea eroilor legendari glorificați. Mai frecvente și mai vizibile sunt particularitățile folclorului. Studii întreprinse de sociologi, istorici, filologi arată că populația slavă din Serbia, Macedonia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Slovenia, a preluat de la populația autohtonă daco- romană elemente esențiale de cultură populară. Bosnia și Herțegovina. Teritoriu muntos, pământ sărac, viață zbuciumată Bosnia se înscrie în istorie ca sorgintea marilor
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
frică că s-o pierge În pădurea verge De ce ge mine ce-ai legat? Tu ge mine nu ce lega Că cine ge mine s-o legat Al ge răul n-a scăpat. Austria Cu rigoarea științifică a sociologului și filologului în anul 1971 a apărut la Berlin o lucrare intitulată „Originea croaților valahi din sudul Burgenlandului” iar în 1989, institutul Universității libere tipărește în volumul XV de Balcanologie date despre localitățile valahe din Austria. Prin Dl. Trințu Măran și Iovan
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
Vodă), iar prima medalie cu efigie a unei personalități culturale a fost dedicată lui Gheorghe Barițiu, în 1892, de către Academia Română. BOGDAN PETRICEICU HAȘDEU Personalitatea de excepție a lui B. P. Hașdeu este receptata, prin intermediul școlii, mai mult ca dramaturg și filolog și adesea se trece cu ușurință peste preocupările sale de poet, prozator, istoric, folclorist și publicist. Cu atat mai puțin se mai vorbește, în actualitate, de perioada ieșeana a viitorului savant. Venit din Basarabia în 1857 (este născut în 1838
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cum este cazul și celei în discuție: „Vladimir Buțureanu, chirurg”. În felul acesta mi se pare că un om de excepție care a meritat să fie selectat în cărțile dedicate personalităților ieșene este diluat în marea masă a chirurgilor, pictorilor, filologilor, geologilor, chimiștilor, poeților, matematicienilor, profesorilor ș.a.m.d. Este adevărat că chirurg este și acela care a salvat vieți în cutare sau cutare târg de provincie, dar Vladimir Buțureanu este unic și pentru a-i evidenția unicitatea, cred că ar
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
o percepere mai puțin precisă, și dă senzația de falsă mișcare, accentuată de instabilitatea ortostatismului privitorului (Science, 290, 1299). Filtrele joase numite și stereooarbe (strat subțire de vopsea) au fost utilizate și de Rembrandt 16 Friedrich Wilhelm Nietzsche (1844-1900) filosof, filolog, poet și compozitor. Întreaga filozofie a lui Nietzsche este o viziune iconoclastă: a) a lui Dumnezeu (Gott ist tot - "Dumnezeu este mort"); b) a răului (care este diabolic); c) a omului normal, care este un doritor de putere; d) a
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
fără îndoială cel mai apropiat prieten medievist - dacă acest cuvânt are puterea să reprezinte copleșitoarea lui erudiție, care merge mult dincolo de granițele domeniului și pe care o împărtășește întotdeauna cu bucuria și mărinimia unui mare spirit. Alături de acești doi respectați filologi și de profesorul Nicolae Manolescu, cel care a făcut posibilă, datorită personalității sale protectoare, finalizarea cu bine a cercetării mele de doctorat, se numără și profesorul Alexandru-Florin Platon, cunoscutul istoric al mentalităților medievale − cu siguranță cel mai implicat în rațiunile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Kantorowicz - amintesc și suportul dat de cercetările cu caracter juridic ale lui Walter Ulmann −, studiile de antropologie a puterii (instituționale) pentru perioada medievală au fost duse mai departe, cel puțin în Franța, de o întreagă școală de istorici și de filologi coordonați de Bernard Guenée (Le métier d'historien au Moyen Âge, "En guise d'introduction: L'historien par les mots" 1-17). I-aș aminti aici, pentru lucrări similare ca orientare teoretică, și pe Gilbert Dagron, pentru istoria imperiului bizantin; pe
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spre diferență de Zumthor, voi situa diferit schema în raport cu totalitatea planurilor (care vor fi patru, nu trei), precum și arhetipul în raport cu mitul (noțiuni încadrate la nivele și în categorii diferite). Acest ultim "reflex" conceptualizant, datorat unuia dintre cei mai importanți medieviști filologi din spațiul francofon, tocmai pentru că mi-a confirmat încadrarea parcursului, mi-a oferit și cel mai sigur punct de plecare. Prima "oglindă" teoretică ar trebui de aceea să provoace în a doua o imagine clară și utilă, la rândul ei
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
medievale și-a pierdut astfel bidimensionalitatea "clasică". Înțeleasă acum ca un corp geometric cu nenumărate fațete, a oferit tot atâtea teme, subiecte și posibile "intrări" în spațiile din dosul ecranelor de sticlă. În anii 2000, profesorul Dan-Horia Mazilu, unul dintre filologii "vechiști" de formație cu adevărat academică, a abordat lumea textului medieval tot ca pe un poliedru, al cărui centru absolut ar putea să fie, la o primă vedere, puterea. Interpretările dezvoltate și urmărite minuțios în opera sa științifică din prima
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
reprezintă acum − à propos de canoane, manuale și istorii − un capitol trecut în revistă ca o mărturie clasată, vetustă, dar obligatorie. Curiozitatea teoretică se limitează, în câmpul criticii românești, la textul lizibil al modernității, textul vechi rămânând fie în seama filologilor - erudiți care, în general, se citesc mai ales între ei, nemaiavând azi un public larg și interesat −, fie a cercetătorilor veniți dinspre diverse alte specializări și care practică asiduu studiile culturale, singura posibilitate de a deschide interdisciplinar lectura unui text
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
eforturi conștiente, deci cultivate, ale cărturarilor respectivi (cu rare excepții) de a încadra o scriere sau alta într-o formă sau gen (?) "european". O altă încercare majoră, în limitele teoretizării noțiunii de "auctoritate", a fost făcută − în general, tot de către filologi, cei mai buni cititori ai manuscriselor accesibile deocamdată doar lor −, pentru a scoate în avanscenă mecanismul intertextualității, tipic pentru culturile medievale. La care vârstă a lor însă, intertextualitate aplicabilă căror tipuri de scrieri și, mai ales, în ce scop? Răspunsurile
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
ale jocului. De fapt, abia de aici, de la primele cărți de (falsă) imagologie, publicate la Polirom în jurul anului 2000, a început cu adevărat jocul. Istoria literaturii s-a dovedit a-și fi epuizat resursele. De o istorie a instituțiilor puterii filologul nu se arăta atât de interesat, cu atât mai puțin de istoria ideilor politice. Să fi simțit capcana unei metode-spirale care, de fapt, nu mai ducea nicăieri? Textele însele pesemne că au devenit neinteresante în ce privește caracterul lor unitar (care unitate
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
și-mi pare că văd acum este metoda de istorie literară − de ce nu?, interesantă și pentru studiile culturale în general - inaugurată în medievistica românească în ultimii lui ani. Proiectul pentru un grup tânăr de medieviști, care să adune laolaltă și filologi, și istorici, și teoreticieni, ar putea începe de la studiul (jocului) deconstructivist; și nu de la canon, ci în ciuda lui. Nu sistemul, nu prescripția, nu clarviziunea, nu privirea atotcuprinzătoare; dimpotrivă, "miopia" trucată ar putea fi cauza declanșatoare, acea vedere de aproape, care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
trucată ar putea fi cauza declanșatoare, acea vedere de aproape, care te ajută să surprinzi mai ales detaliile din imaginea reflectată pe ciobul oglinzii sparte. O nouă istorie literară a textului medieval românesc poate fi scrisă, tocmai prin dublarea acribiei filologilor pe care îi avem cu spiritul ludic și curios al teoreticienilor. Deliciile etimologiilor pot consona cu ironiile provocatoare ale "moderniștilor", mult mai incitați de căutarea tentaculară și speculativă. Mai mult decât orice, cred că pe "al treilea" istoric Dan-Horia Mazilu
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
unibuc.ro/filologie/morar/3.htm]. Moutsopoulos, Evanghelos, Categorii estetice. Introducere la o axiologie a obiectului estetic, Editura Univers, București, 1978. Mukařovský, Jan, On Poetic Language, traducere de John Burbank și Peter Steiner, Ridder Press, New York, 1976. Nietzsche, Friedrich, Noi, filologii, traducere, studiu introductiv și note de Vasile Muscă. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1994. Nietzsche, Friedrich, Nașterea filosofiei în epoca tragediei grecești, traducere și note de Mircea Ivănescu, studiu introductiv de Vasile Muscă. Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1998. Nietzsche, Friedrich, Nașterea tragediei din
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
suplinit în perioada de întrerupere a apariției, 1905-1918), în numele unei concepții lărgite privind trăirea și frumosul în artă, pentru desprinderea de estetica numită „veche”, cea care subordona, restrângător, fenomenul artistic convingerilor politice, naționalismului și sentimentalismului. În articolul-program Rătăciri literare, Densusianu, filolog și folclorist de o cuprindere totală și o înțelegere profundă a fondului popular, recomanda scriitorilor, cu o convingere ce nu se va clinti în timp, să nu se oprească la cunoașterea-copiere; acest datum inconfundabil să fie antrenat într-o interpretare
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
, Gustav (1.II.1860, Duisburg, Germania - 8.VII.1930, Belgershain, Germania), filolog și etnograf german. După cursuri gimnaziale la Giessen (1871-1876) și normaliene la Bensheim (1876-1878), își încheie studiile de filologie modernă la Universitatea din Leipzig (1884). Doctor în filologie în 1888, urmează un semestru la Paris (1890-1891), obținând docența. Este profesor
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
6; Vasile Arvinte, Contribuția lui Gustav Weigand la dezvoltarea dialectologiei românești, ALIL, t. XXXIII, A. lingvistică, 1992-1993; Popa, Convergențe, 200-216; Datcu, Dicț. etnolog., II, 289-290; Rusu, Membrii Academiei, 566; Ion Taloș, Gustav Weigand și literatura populară română, în Întâlniri între filologi români și germani. Actele colocviului de la Cluj, 24-26 mai 2002, Cluj-Napoca, 2003, 27-43. I. D.
WEIGAND. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290675_a_292004]
-
a lui Ion Zafiu, economist. Învață la București, unde urmează școala generală, Liceul „I. L. Caragiale” (1973-1977) și Facultatea de Limba și Literatura Română, absolvită în 1981. Până în 1985 va fi profesoară la Ciorogârla, județul Giurgiu. Ulterior intră în cercetare, ca filolog la Institutul de Lingvistică din București, iar din 1990 în învățământul universitar, unde în 2002 obține titlul de conferențiar la Facultatea de Litere, în anul următor revenind la Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”. Între 1993 și 1995 beneficiază
ZAFIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290684_a_292013]