5,981 matches
-
agrară, în vol. Cuza Vodă. In memoriam, Editura Junimea, Iași, 1973, p.329-362; Ion Pătroiu, op.cit., p.112-165; Idem, Aspecte ale relațiilor dintre țărani și proprietari în Oltenia în preajma reformei agrare din 1864, în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-Geografie, Filologie, an I, 1972, p.34-42; Mite Măneanu, Agricultura și comerțul românesc în secolele XVIII-XIX,Drobeta Tr Severin, 1997, p.219-234; Idem, Reforma agrară din 1864 în județul Mehedinți, în “Mehedinți - istorie și cultură”, II, Drobeta Tr-Severin, 1980, p.347-358; N.
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
în județul Mehedinți, în secolul al XIX-lea, în “Mehedințiul literar-artistic”, 81, Drobeta Tr-Severin, 1981, p.128-138; Ion Pătroiu, Aspecte ale aplicării în Oltenia a legislației privind raporturile dintre țărani și proprietari (1864-1872), în “Analele Universității din Craiova”, seria Istorie-geografie, filologie, an II, 1973, p.57-72. 34 Mite Măneanu, Boierimea din Oltenia în primele decenii ale secolului al XIX-lea, p.1-7; Idem, Boierimea din Oltenia în perioada Regulamentului Organic, p.1-7; Idem, Repere istorice românești (Cap. Boierimea din Oltenia - clasă
DR. MITE MĂNEANU, BOIERII ŞIREFORMELE DE MODERNIZARE ASTATULUI NAŢIONAL DIN TIMPUL DOMNIEI LUIALEXANDRU IOAN CUZA(2) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365348_a_366677]
-
a pierit nici ea, ci a plecat în nori și se va întoarce cu o altă ninsoare, și în televiziune a venit și va expira, poate cât mai târziu, momentul frumoasei, plăcutei, inteligentei prezentatoare care lipsea: Simona Gherghe. A absolvit filologia, la Universitatea Al. Ioan Cuza și a lăsat Iașiul unei mari iubiri, pentru Bucureștiul altei iubiri: televiziunea. La Iași ar fi rămas cunoscută, poate de școlari, poate de studenți, poate de o parte dintre concitadinii moldoveni de pe Bahlui, la București
SUPERBITATEA ŞI REZISTENŢA EMISIUNILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 987 din 13 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365023_a_366352]
-
pe domnii Nicolae Băciuț și Lazăr Lădariu i-au emoționat, atunci când au cântat două cântece pe versurile celor doi poeți! La fel de emoționat, de marcat a fost domnul Lădariu și de prezența domnilor Nicolae Becze și Cornel Sâmpălean, colegii domniei sale de la Filologia din „Haidelbergul Ardealului”, cum frumos numește domnul Lădariu Clujul. Din cetatea Sighișoarei a poposit în „cetatea” noastră de lumină, un menestrel modern, folkistul Traian Comșa care a cântat un cântec pe versurile poetei sighișorene Anda Voican. La finalul manifestării a
SPOR DE LUMINĂ LA ECHINOCŢIU, ARTICOL DE ION DRĂGAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1003 din 29 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365115_a_366444]
-
Luceafărul“ condusă de prozatorul Ștefan Bănulescu. Pasiunea de literatură se manifestă încă din ani de studii medii de la școala din Suceava, fiind un iubitor al romanelor lui Tolstoi și poeziile lui Eminescu. Își continuă iubirea de literatură la facultatea de Filologie din cadrul universității București, pe care o termină în 1970.După care lucrează, succesiv, la revistele: Tomis, SLAST, România liberă, Magazin.Din 1990 devine redactor la România literară, și din 1995 este promovat redactor șef la această publicație. De remarcat faptul
ARTA ŞI LITERATURA ÎN CONCEPŢIA LUI ALEX.ŞTEFĂNESCU, PARTEA I-A de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364853_a_366182]
-
Râmnicului ,, scoțând la adevărata lumină dovezi importante despre istoria culturală a orașului. La vârsta se 22 de ani debutează cu placheta de versuri ,, Zări de altădată ,, . Ține conferințe și încurajează generația tânără. Licențiat al Facultății de litere și filozofie, secția filologie modernă prin anul 1925, va funcționa un timp la Biblioteca Academiei, apoi vine la Brăila ca profesor de limba română și latină. Dar predă și limba franceză. A colaborat la peste 25 de periodice cu versuri, traduceri și recenzii. A
SCHIȚE DE PORTRET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 2108 din 08 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366374_a_367703]
-
de mine. Era o muncă ce o făceam din pasiune în folosul promovării culturii, de modelare a talentelor, de a face cunoscute cărțile noi apărute, fără să aștept răsplata cuiva. În 1963 la Baia Mare, pe când eram student la facultatea de filologie din cadrul Institutului Pedagogic de 3 ani, am înființat cenaclul literar „Nord”, la ședințele căruia au participat, printre alții, Vasile Radu Ghenceanu, Ion Ghiur Pauleana, etc. Ședințele le țineam în mica sală de lectură a Bibliotecii Județene din Centrul Vechi al
RELATIVITATEA SUCCESULUI ÎN LITERATURĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366747_a_368076]
-
la oraș, în Galați, într-o familie de intelectuali. Tatăl meu este un cunoscut doctor chirurg în Galați, iar mama profesor la Universitate. - Auzi, soro!!! Și tu cum ai reușit să ajungi la marginea Dobrogei? - Sunt un rebel. Am terminat filologia la universitatea din oraș, specialitatea limbi străine, engleză-franceză, universitate unde era și mama profesor și, cum în școala din comună nu se predă engleză, am rămas să predau franceza pentru că aici am obținut repartiție ministerială. Mi-a plăcut comuna, colectivul
BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365466_a_366795]
-
vrei să-nnobilezi umila-mi viața,/ Cu inima semnează o postfața!” Domeniile pe care le abordează Ștefan Cucu în volumele publicate, în articole, studii și eseuri sunt deosebit de variate: arheologia și istoria veche a Dobrogei, bibliologia, civilizația greco-romană, dreptul român, filologia clasică, istoria, limba elina, limba latină, literatura comparată, literatura latină, literatura română, paremiologia, teologia. În domeniul creației literar-artistice a cultivat: poezia, portretul literar, românul, teatrul în versuri, memorialistica, aforistica. Dr. Olimpia Varga, Universitatea „Ovidius”din Constantă, în „Cuvânt înainte”, mărturisește
„EMBLEMATIC FILOLOG CLASIC ROMÂN DE AZI” de NICOLETA MILEA în ediţia nr. 1937 din 20 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365644_a_366973]
-
un capăt de faptă, un capăt de speranță, un capăt de iubire! S-a născut, așadar, pe 12 decembrie, deși actele consemnează o altă dată, în Basarabia, la Giurgiulești, județul Cahul. A absolvit școala medie din Giurgiulești, apoi facultatea de filologie, la Universitatea Pedagogică de Stat „Ion Creangă” din Chișinău. A activat ca profesor, a desfășurat muncă de cercetare științific folcloristică. Debutează ca interpretă de muzică folk în1980 la Radio Moldova. Activitatea ei artistică, urmează din acest moment pasul fix și
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
enumerare se cuprinde și colaborarea în cadrul Proiectului științific „Procese de modernizare a patrimoniului cultural imaterial din România și Republica Moldova. Fenomenul folclorismului și creația tradițională muzicală și literară”, încheiat între Institutul de Etnografie și Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Institutul de Filologie și Institutul Patrimoniului Cultural al Academiei de Științe a Moldovei. În impresionabila biografie a artistei Maria Mocanu se mai situează și ilustrarea grafică la volumul „Cămașa de rigoare” de Ioan Baba, poet din Iugoslavia. „Voivodina în patru prieteni”, Iași, 1998
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
scris de mine și, neștiind cine l-a scris, a exprimat cu mare nedumerire că autorul versurilor e un adevărat poet. Profesorul Petru Tira a avut un rol important în ceea ce privește perseverența mea și mi-a cerut să urmez facultatea de filologie deoarece am mult talent la limba română. Conștiența că drumul meu e acesta de a scrie și de a fi scriitor nu s-a definitivat decât în clipa când am văzut că providența mă obligă prin mijloacele de ea știute
DESTINUL M-A ALES de MARINA GLODICI în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365739_a_367068]
-
secolului XX. După bacalaureatul de la Cernăuți, studiază medicina la Tours (Franța), este un om de stânga, pasionat de soarta republicanilor din Spania cuprinsă de războiul civil. După un an, în 1939, renunță la medicină și începe, la Cernăuți să studieze Filologia română. În timpul războiului, când și-a pierdut ambii părinți, Celan a fost trimis în lagăre de muncă în Moldova, Muntenia, iar spre sfârșitul anului 1943 revine la Cernăuți, reocupat de sovietici. În 1945 ajunge la București, este angajat la Editura
CUI APARŢINE PAUL CELAN? de BORIS MEHR în ediţia nr. 1905 din 19 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366115_a_367444]
-
modern cu toate derivatele lor? Vă este cunoscut faptul că majoritatea științelor au rădăcina superioară formată din termenul logos = cuvânt, cea care dă sens obiectului studiat, mărturie și afirmație despre Logosul, a toate Creator? Arheologia, astrologia, biologia, climatologia, cosmologia, etologia, filologia, filosofia fiziologia, hidrologia, psihologia, sociologia, teologia, zoologia, etc., toate științele trebuie să-L identifice indirect dar providențial pe Mântuitorul Hristos-Înțelepciunea absolută, iar Hristologia-Știința absolută, ca studiu al creației Lui. Pentru că întru El au fost făcute toate, cele din ceruri și
ÎNTRU SLAVA LUI IISUS HRISTOS, AM DATORIA SĂ RĂSPUND (LUI PAVEL CORUŢ) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 765 din 03 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/351736_a_353065]
-
de o mânecă a hainei și-l trag jos, ăsta este, zisese un al treilea ceva mai spălat la față, care cunoștea toate chichițele pe-aici și care probabil îl cunoștea și pe el, după atâta filaj; era chiar securistul filologiei, îi văzuse fața în lumina lămpașului, îi auzise glasul răgușit de foanfă și-l recunoscuse și ăia doi îl trag jos și se pun cu răngile pe el și-l croiesc pe unde apucă, pe cap, pe spinare, pe picioare
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
pe unde apucă, pe cap, pe spinare, pe picioare, peste tot, cu sete și cu ură proletară și îl înjură de mamă și-l trag de picioare pe scări mai mult mort, mătură cu el scările până jos în holul filologiei...<Lăsați-l, maică, strigase o femeie de serviciu, voi nu vedeți că l-ați omorât? Dar ei nu auzeau, îl loveau și-l târau ca pe o cârpă și Marian își prinsese capul în palme, auzise el acolo la carate
ÎNGERII ŞI DEMONII REVOLUŢIEI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 717 din 17 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351724_a_353053]
-
un înalt simț al limbii, ei diferențiind trecutul imediat de evenimentele petrecute cu mult timp în urmă. Îmi place Bucureștiul, m-am obișnuit, cum spusei! Doina DRĂGUȚ: Ai mers în București să faci Filosofia, dar știu că ești licențiat în Filologie... Ce s-a întâmplat, de fapt? Apetența pentru filozofie a rămas, însă. Oricine îți citește cărțile poate constata acest lucru. Constantin LUPEANU: Am dat examen la Filosofie, dar am picat. La Filosofie și la specialitățile artistice, concursul de admitere se
DIALOG CU CONSTANTIN LUPEANU – UNUL DINTRE CEI MAI PROLIFICI SINOLOGI AI LUMII de DOINA DRĂGUŢ în ediţia nr. 956 din 13 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/352290_a_353619]
-
poezie a fost artistul plastic Gabriel Andrei, autorul unui performance de desen, el realizînd pe viu portretul poetului George Roca. Scriitor român din Australia, George Roca s-a născut la 14 iulie 1946 la Oradea, unde a făcut studii de filologie, apoi de actorie și arta mînuirii păpușilor la București și de turism la Sydney. În 1980 a plecat din țară. După aproape doi ani de ședere la New York (SUA), s-a stabilit la Sydney, unde locuiește și în prezent. Scriitor
MADRID. RECITAL DE POEZIE DEDICAT POETULUI GEORGE ROCA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352500_a_353829]
-
de la scoala unde autorul a invatat primele 7 clase primare și le-a transpus într-o monografie interesantă despre copilăria și adolescență scriitorului și nu numai, petrecute pe aceste meleaguri. Născut în 1955 în Râca- Argeș, absolvent al Facultății de Filologie, secția română-italiană, a Universității București a profesat și profesează ca profesor de limbă română în satul Siliștea-Gumești, a publicat în „Timpul n-a mai avut răbdare”, în „Manuscriptum” și în „Caiete Critice”. Marian Ciobanu a trait printre eroii românului „Moromeții
MARIN PREDA ŞI AI SĂI DE MARIAN CIOBANU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350587_a_351916]
-
din partea sculptorului, capacitatea de a empatiza (vital) cu modelul, dincolo de orice contingență. Vom apela, spre a ilustra și proba aceste afirmații, la unul dintre busturile cele mai recente, anume cel consacrat Profesorului Gheorghe I.Tohăneanu (vezi supra), ilustru dascăl la Filologia timișoreană, mutat la cele veșnice cu un număr de ani în urmă. Analiza plastică și semantico-estetică a acestei lucrări, urmând chenarul schițat mai sus, se poate rezuma astfel: 1. La palierul asemănării, reușita sculptorului este frapantă. Ea ne oferă un
UN MARE SCULPTOR AL PERSOANEI UMANE de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1244 din 28 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350597_a_351926]
-
pentru copii, poeme creștine, traduce de plăcere pe Mariana Mihai, Victor Burde ș.a. Ochi, minte, inimă, suflet, trup, /văz, simț,auz, miros, pipăit, gust,/ rădăcinile ne sunt vechi,/ de demult, tare de demult,/ împletite perechi. Elena Trifan, prahoveancă, doctor în Filologie (nu-i singura în volum, dar îmi place aici a remarca, având domeniile de pricepere lexicologia, folclorul, gramatica și lozincă ARS VIVAT! O asociație cu acest nume este în Ulmeni, Maramureș) se pricepe la durerile secolului și de aceea scrie
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
cu Matei Gall. Mărturii despre lagărele morții, recidivând cu aforisme ... metafizice în 2012 , da, chiar așa Câteva baliverne metafizice (Cel mai mare zid nu este dintre noi și ceilalți, ci acela dintre noi și sufletul nostru), Veronica Bălaj, licențiată în filologie, stagii de cultură franceză, de radio Bruxelles, 1994, Paris, 1995, lucrează la Radio Timișoara, a publicat circa 30 de cărți, lansate la New York, Bruxelles, Viena, Angouleme, Roma, Ierusalim, Tel-Aviv etc., pentru că după 1989 lumea a devenit ușor de parcurs, dacă
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DE PE TOATE CONTINENTELE de FLORIN GRIGORIU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350549_a_351878]
-
dans, înclinând ușor capul cu mâna întinsă dar cu ochii ațintiți asupra ei. Lăură venea rar la discotecă. Îl cunoscuse pe Roși prin intermediul unor prieteni și de atunci au fost nedespărțiți. În pauza mare, el traversa stradă de la Liceul de Filologie la noi la Nicolae Bălcescu, urcă până la ultimul etaj 3 la clasa noastră și se întâlnea cu Lăură. Uneori când ieșeam mai devreme în pauza mare, Lăură mergea la geam și îl privea cum el trecea pe langă statuia lui
ROSI & LAURA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1227 din 11 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350647_a_351976]
-
București. Îi cer o ultimă precizare: ce studii aveți stimată doamnă Tănase? Îmi răspunde simplu: „Am terminat două facultăți, pe timpul când școala era școala în țară, adică la timpul anilor mei de școală - facultatea de istorie/geografie și facultatea de filologie, ale Universității din Craiova.” Poate, sunt puțin subiectivă datorită profesiei pe care am împărțit-o împreună, dar, Ionela Tănase, este de o harnică disciplină, care i-a încununat viața cu succes artistic și financiar. Ceace vrea să facă de acum
CANDIDATA ROMÂNILOR DINAFARA ŢĂRII de LIA LUNGU în ediţia nr. 699 din 29 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351360_a_352689]
-
a promovat ideea încrederii în valoarea omului și în posibilitățile perfecționării sale pentru dezvoltarea liberă și multilaterală a personalității umane, pentru o cultură laică aprofundată pe bază și în spiritul vechii culturi clasice, fondată pe științele umaniste (studiul limbilor, istorie, filologie s.a.). Din unghiul acesta de vedere privind lucrurile, Deoumaniștii nu văd istoria că pe una dintre edițiile recent scrise ale strămoșilor, alcătuită în funcție de interesele celor care conduc societatea zilei, ci, ca pe o epopee corect și obiectiv redată, a vârtejurilor
SACRUL, PROFANUL ŞI UMANUL, DIN PERSPECTIVA DEOUMANISTĂ de ALEXANDRU OBLU în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/351391_a_352720]