6,757 matches
-
multora surprinzătoare. Cartea divulga un proiect care submina cultura oficială. În primul rând, întrebarea esențială a cititorului calificat era dacă Noica și-a dat acordul publicării Jurnalului. Și întrebarea devenea presantă, fiindcă Jurnalul de la Păltiniș părea și o desprindere a filozofului de intimitatea sa. Intimitatea sa: aici el putea să refacă Centrul cu valorile sale. Aici ar fi instalat capitala culturală (spirituală!) a românilor: „Ne-am amintit anume, că de aici, sau din țara largă a Făgărașului, au pornit descălecările care
Noica și careul M al Sibiului by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/4385_a_5710]
-
sub amenințarea furiei nediferențiate a anticomunismului. Dimpotrivă. Ion Ianoși a avut curajul să atragă atenția asupra valorilor de stânga chiar când acestea au fost asimilate acuzator comunismului, stalinismului, leninismului. Profesorul a avut curajul reeditării și revalorizării lui Marx (2004) drept filozof fundamental al modernității într-o perioadă când la noi el mai trecea drept criminal de război. Polemicile lui cordiale și nuanțate, dar categorice, cu Vladimir Tismăneanu sau Andrei Pleșu - plus neînțelegerile tacite cu Gabriel Liiceanu, taxat drept „un anticomunist visceral
O frescă autobiografică by Alex Goldiș () [Corola-journal/Journalistic/4388_a_5713]
-
stabilește corespondențe, descendențe și filiații lexicale, pentru ca apoi, întorcîndu-se în limba română, să creeze un jargon în spirit nemțesc. Acesta e volumul Scufundătorii din Delos: un șantier etimologic în care autorul țese o terminologie românească de inspirație heideggeriană. Urmărind comentariile filozofului în marginea textelor presocraticilor (Heraclit, Parmenide și Anaximandru), Mincă propune noi termeni meniți a le surprinde nuanțele. Înfățișate în racursi, idelile lui Heidegger, așa cum reies din carte, sunt următoarele: în istoria filozofiei, omul a gîndit rar și numai atunci cînd
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
prielnică gîndirii, ea dispărînd de îndată ce cauți s-o preschimbi în dexteritate practică (tehne) sau în cunoaștere teoretică (episteme). De aceea, nu omul gîndește în lume, ci divinul trezește în om gîndirea, grație uimirii pe care i-o provoacă. Cînd un filozof gîndește, Dumnezeu se folosește de el ca să se gîndească pe sine. De aceea, subiectul gîndirii nu e filozoful, ci divinul. Iar la stihia divină omenirea nu a ajuns decît rar, în cîteva momente privilegiate ale istoriei: la greci și la
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
De aceea, nu omul gîndește în lume, ci divinul trezește în om gîndirea, grație uimirii pe care i-o provoacă. Cînd un filozof gîndește, Dumnezeu se folosește de el ca să se gîndească pe sine. De aceea, subiectul gîndirii nu e filozoful, ci divinul. Iar la stihia divină omenirea nu a ajuns decît rar, în cîteva momente privilegiate ale istoriei: la greci și la germani. Impresia pe care o capeți citind Scufundătorii din Delos este că fiecare concept al lui Heidegger este
Plastronul semantic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5754_a_7079]
-
rareori menționată ca una încărcată de concret, eu am preferat mai ales universalul, omul etern, același, la noi, dar și sub alți sori și în alte climate, fizice și sociale. Poate și de aici sensibilitatea mea aparte față de scriitori și filozofi ca Dostoievski, Proust și Thomas Mann sau dragostea mea, fidelitatea mea față de extrem-radicalul Nietzsche, pe care l-am pus în exergă încă de la primele mele romane. I. S.: A devenit de asemenea o regulă a ultimilor 10-15 ani ca în
Nicolae Breban by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/5782_a_7107]
-
cît ții deschis tomul. De cum îl închizi, raza luminii se stinge, zăvorîtă sub lespezile unei viziuni la care nu mai avem acces. Dincolo de detaliile temei, sunt două lucruri ce merită a fi atinse: 1) impresia pe care alchimia o face filozofilor; 2) calitatea textului scris de Radu Drăgan. 1) Oricîtă indulgență ar arăta filozofii pentru figura alchimiștilor, în sinea lor nu-și pot reprima pornirea de a-i execra. Un filosof care a parcurs cîteva texte ezoterice rămîne cu un stăruitor
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
lespezile unei viziuni la care nu mai avem acces. Dincolo de detaliile temei, sunt două lucruri ce merită a fi atinse: 1) impresia pe care alchimia o face filozofilor; 2) calitatea textului scris de Radu Drăgan. 1) Oricîtă indulgență ar arăta filozofii pentru figura alchimiștilor, în sinea lor nu-și pot reprima pornirea de a-i execra. Un filosof care a parcurs cîteva texte ezoterice rămîne cu un stăruitor miros de pucioasă, mercur și alte ingrediente de alambic, alături de convingerea că alchimia
Simboluri în firidă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5793_a_7118]
-
în cel de-al cincilea volum (Meditații despre epoca modernă) din ediția Dragomir, autorul scrie în legea lui, asta însemnînd cinci lucruri. Mai întîi, Dragomir se mișcă într-un plan paralel cu marxismul epocii, fiind cu totul rupt de mediul filozofilor de aparat. Și fiindcă nu stă sub coerciția normelor de castă, Dragomir e o minte clandestină care poate să facă singură ceea ce ceilalți nu pot: să gîndească liber în matca filozofiei tradiționale, urmărindu-i marile teme și depistîndu-i punctele fierbinți
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
în domiciliu forțat la Cîmpulung, și apoi perioada dintre 1978 și 1987, din care provine acea stranie premoniție a lui Noica (scrisoarea din 9 decembrie 1981), scrisă ca reacție la un comentariu despre Socrate, pe care Dragomir i-l trimisese filozofului la Păltiniș: „Dragă Sănduc, să-ți spun că te-am citit cu «emoție speculativă», te-ar indigna. Îți voi spune că te-am citit cu interesul pe care mi l-au trezit întotdeauna însemnările tale și pe care îl va
Extravagantul de rasă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5885_a_7210]
-
pildă, de la Tucidide (Războiul peloponeziac, IV, 104-107) reflecțiile cu privire la rolul istoricului-strateg în pierderea cetății Amphipolis în favoarea spartanilor (actul I). Tot astfel, autorul român utilizează mai multe date (actul al II-lea) din lucrarea lui Diogenes Laertios Despre viețile și doctrinele filozofilor: din secțiunea dedicată lui Socrate, el reține refuzul acestuia de a-l aresta la ordinul lui Critias pe Leon din Salamis (VIII, 24), ca și numele acuzatorilor în proces și acuzațiile aduse (XVIII, 39 - XIX, 40); în timp ce din capitolul dedicat
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
mărturie la proces, dar promite să se prefacă bolnav în ziua respectivă. Mefistofelicul interlocutor se mulțumește cu această făgăduială, nu fără a evidenția echivocul situației: Opera ta va fi ambiguă, ca și caracterul tău: prea poet, ca să fii într-adevăr filozof, și prea legat de idei, pentru a putea fi poet cu adevărat. Sfătuit de Gorgias, fiul lui Oreste are toate șansele să devină un ticălos desăvârșit și un maestru al represiunii împotriva oricărei forme de libertate. Mitul, istoria și actualitatea
Mit și actualitate by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/5535_a_6860]
-
însuși, încă de la primul său studiu din 1831 (Regulile sau gramatica poeziei), că poezia posedă o limbă proprie, superioară limbii vulgului, și că poezia întreprinde în societate o operațiune de esență civilizatorie? Poetul - împrumutînd argumente de la istoricul culturii și de la filozof - trece astfel de la o poezie scrisă în limba apropiată de cea cotidiană (vezi suita de sonete începute cu acela închinat anului 1830 și continuînd cu ciclul Visul) la poezia scrisă într-o limbă tot mai „ireală” în raport cu norma comună. Inițial
Întemeietorul by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5539_a_6864]
-
ocupat cu energie de reformarea poeziei americane; în același timp, a încorporat texte japoneze, chineze și gnostic-medievale în Cantos și a produs prin acest mélange intertextual postmodernismul literar. Polemicile lui politice s-au tras direct din tradiția iluministă a artistului filozof, dând viitorului o tradiție strălucit practicată de scriitorii din România, de la pașoptiști la Eminescu, Arghezi și... Mircea Mihăieș. E derutant când zici că „în materie de cultură criteriul dominant trebuie să fie cel estetic.” Contradicția mi se pare evidentă, pentru că
Poezia și țarcul estetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5693_a_7018]
-
-i manieriza însă experiența artistică. Scenele de pe obiectele sale de sticlă sunt elaborate în cicluri, unele dintre ele citând teme deja încercate, excesiv am conchide, până acum, de un șir nesfârșit de artiști, precum Parabola orbilor, citata Lecție de anatomie, Filozofii și fantasticele reprezentări ale Turnului Babel, „clocit”, în fiecare ipostază, de o pasăre fabuloasă. Există o anume simplificare a scenelor, al căror desen pare numai primitiv, pentru că, în contextul fiecărui obiect în parte, el creionează elegant, aproape aristocratic, poveștile pe
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
pe firul imaginației în străvechea Eladă și să-i compar cumva obiectele experienț ei sale artistice cu acele vase care transmit în integralitatea lor aproape toate miturile pe care le știm acum despre greci. Lucrarea pe care și-o intitulează Filozofii II ar putea fi elaborată după celebra scenă a jucătorilor de zaruri...
Cu Rembrandt într-un atelier de sticlărie by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5814_a_7139]
-
Sorin Lavric În ochii unui teolog care își ia în serios menirea, filozofii sunt niște rătăciți orgolioși care nu fac decît să tulbure apele spiritului. Lipsiți de darul de a intui binefacerile adevărului revelat, acești vanitoși ai gîndirii speculative se zbat aiurea într-un plan orizontal, mînați doar de amorul propriu și de
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
Blaga este un privilegiat care a reușit să sară peste cenzura transcendentă grație unei înzestrări profetice, ori teoria sa nu stă în picioare din motive de incoerență interioară. Ori ești profet și recunoști că vorbești sub dicteu divin, ori ești filozof și recunoști că vorbești din capriciul imaginației, caz în care valabilitatea spuselor tale nu trece dincolo de tine. Așadar, Blaga stă sub bănuiala de a-și fi născocit un sistem agnostic încărcat cu fermecătoare inflexiuni poetice, dar care e lipsit cu
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
pentru profunzimi și un carnaval de trufii autoidolatre. În ochii lui Stăniloae, Blaga e un talent strălucit care din păcate e văduvit de facultatea credinței, și asta din neputința de a adera la natura revelată a unui adevăr pe care filozoful, cu mintea lui, nu l-ar putea descoperi în veci. Căci adevărul ți se dă adevărul este das Gegebene, altminteri putîndu-l să-l cauți pînă în fundul lumii și pînă la plinirea vremurilor, tot degeaba. Prin propriile puteri nici un filozof nu
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
care filozoful, cu mintea lui, nu l-ar putea descoperi în veci. Căci adevărul ți se dă adevărul este das Gegebene, altminteri putîndu-l să-l cauți pînă în fundul lumii și pînă la plinirea vremurilor, tot degeaba. Prin propriile puteri nici un filozof nu-l va găsi, căci la Dumnezeu ajungi doar dacă el ți se arată, adică de-a-ndoaselea decît în filozofia lui Blaga. Se cade să ne întrebăm în final: de partea cui înclină dreptatea? De partea amîndurora. Căci controversa dintre cei
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
un verdict: fiecare are dreptate în cadrul sistemului său de referință. Blaga e congruent cu viziunea sa, cum și Stăniloae e în fidelitate cu învățătura ortodoxă. Între ei nil medium est, nu e punct de mijloc menit a-i aduce laolaltă. Filozoful construiește teorii din proprie imaginație, pe cînd teologul se bizuie pe o teorie pe care o consideră de origine nonumană. Singura deosebire e de aderență numerică: în vreme ce într-un sistem filozofic nu crede decît autorul, în doctrina creștină cred cîteva
Între taină și mister by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5823_a_7148]
-
Sorin Lavric În ciuda ținutei de acalmie politicoasă, filozofii sunt naturi irascibile cu aplecări beligerante. O undă de răzvrătire le hrănește orgoliul, încărcîndu-le ochiul cu umoarea agresivă a imboldului critic. Cine gîndește se răfuiește, motivația stînd în înfrîngerea adversarului cu ajutorul elocvenței. De aceea, a fi filozof e a fi
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
de acalmie politicoasă, filozofii sunt naturi irascibile cu aplecări beligerante. O undă de răzvrătire le hrănește orgoliul, încărcîndu-le ochiul cu umoarea agresivă a imboldului critic. Cine gîndește se răfuiește, motivația stînd în înfrîngerea adversarului cu ajutorul elocvenței. De aceea, a fi filozof e a fi reactiv sub unghiul vigilenței ostile, întreaga atenție concentrîndu-se în atacarea preopinentului. Deschizi o carte ca să-i găsești punctul vulnerabil și citești un autor ca să-i afli greșeala. Sub aparența discernămîntului sobru cu care analizezi o temă se
În umbra lui Darwin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5839_a_7164]
-
critic contează mai mult decât alții, fiindcă, zic eu, are calități reale, în primul rând, marea claritate a expunerii și argumentarea, în general, perfect logică. Cel care îl înțelege bine pe Sadoveanu mi se pare a fi Al. Paleologu 6, filozof, ca formație, dar inteligent și fin, foarte obiectiv (poate și pentru că nu e critic să zicem pur profesionist). Îmi vine în minte, fără să vreau, atitudinea multor critici și scriitori actuali, pentru care „marele” Caragiale este Mateiu, nu I.L. Acesta
O scrisoare inedită de la Iorgu Iordan by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/5600_a_6925]
-
de viață din care ea s-a inspirat. De aceea, ori îți trăiești viața în cadrul unor scheme care sunt expresia eului tău, ori rămîi confiscat de schemele altora. Împlinirea cere prima variantă, ca în vorba aceea a lui Kierkegaard că filozoful ajunge să locuiască în clădirea pe care el însuși a construit-o. În schimb, cînd acordul între viață și filozofie lipsește, hiatusul apărut îl condamnă pe tînăr la un eșec pe care acesta și-l acoperă cu travaliul onorabil pe
Putința de salt by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5057_a_6382]