1,160 matches
-
timpul cât fierbe ceaunul, toți dracii în frunte cu Talpa Iadului urlă ca turbați, se învârt în jurul tău și al ceaunului, se schimonosesc și chiuie cât pot de tare chiar lângă urechile tale, țopăind, după o muzică drăcească, cele mai fioroase danțuri diavolești. Alți fii ai lui Scaraoțchi, foarte aproape de tine, vor încerca să-ți scoată ghetele din picioare, să te tragă de nasturii de la haină sau de la pantaloni, de urechi sau de nas, să-ți bage în ochi ghearele lor
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
am făcut eforturi să-mi concentrez toate forțele mele spirituale, pentru a nu-l asculta, lăsând impresia că jignirile sale supărătoare și stângace nu-mi aduc atingere deloc. Să dai atenție unui prost este ca și cum ai ademeni cu mâncare animalul fioros nemâncat de multă vreme. În scurt timp, acesta își va scoate colții la iveală și te va sili să i-o dai toată! Cu toate acestea, însă, treptat începea să dospească în mine un amestec de ură și de ciudă
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1941]
-
purice pirpiriu, mă tem ca nu cumva pietrele miraculoase să le transforme pe ninetiste în raci, lei, scorpioni sau tauri și, chiar mai rău, mă gândesc dacă nu sunt deja raci, lei, scorpioni, tauri sau alte animale din astea foarte fioroase metamorfozate, de ochii lumii, în niște muieri pătimașe, vorbărețe, motiv pentru care mama, om normal, nu voia să vină la reuniunile lor științifice. A fost prima oară când am înțeles-o pe mama, când am reușit să intru cu mintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
siguranță, ultimul bluff al vieții mele, dar îmi amâna cu niște amărâte clipe aruncarea de pe piedestal... Atunci, în așteptarea aceea încremenită de cocor cu ghearele pregătite de o luptă pe care n-aș fi putut-o angaja, am auzit de lângă fiorosul Scarface vocea speriată a unui locotenent de-al său: "E Marele Alb!" Surprins, am rămas tot de teamă, în aceeași poziție amenințătoare. Deodată, ca prin minune, mafioții rivali, în frunte cu marele Scarface, au tulit-o atât de repede, încât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
avea nimic în comun cu simplă dorința de a sublinia frumusețea unui corp. De unde provenea această bestie apocaliptica? De ce se strecura pe întuneric și încerca să-i ucidă pe cei care-i ieșeau în cale? Era oare unul dintre acei fioroși canibali care soseau din insule îndepărtate cu singurul scop de a-si umple camarile cu gustoasă carne de om? Băiatul nu putu să-și stăpânească un fior care-i străbătu șira spinării la gândul că, dacă soarta n-ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
Cum cei patru războinici se angajaseră să se întoarcă singuri după încheierea luptei, restul zilei îl dedicară încărcării proviziilor, astfel că, odată cu apariția primelor stele, Navigatorul-Căpitan era gata să le aleagă pe acelea care aveau să-l călăuzească până la insula fioroșilor Te-Onó. Deși hartă cerească era diferită, ca și numele constelațiilor, instinctul sau infailibil și capacitatea să nelimitată de observație îi permiseseră lui Miti Matái să-și facă o idee clară despre geografia acestor ținuturi din Al Cincilea Cerc și despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1880_a_3205]
-
crea un precedent și autoritatea sa se ducea naibii. Dacă ar fi avansat și Saveta era chiar nebună, rămînea vodca nebăută. Muiere, vino la mine și hai să bem vodca. Dă-l dracului de Cîrteală. Bărdița renunță la poziția aceea fioroasă, este așezată pe poliță și Saveta vine zîmbitoare spre soțior. Chiar? Votezi cu domnul doctor? Păi? Atunci, hai să bem din vodca noastră. Saveta scoate o sticlă de rachiu și pune delicat paharele pe masă. Cu un gest surprinzător, apucă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
opinia ta, îngere ocrotitor? Îngerul schițează iarăși un zîmbet și Iosif strînge cruciulița aceea sfințită de la Mănăstirea Putna. Președintele se răstește la sală cu o voce de iad: Liniște, vă rog! Iosif este convins că a perturbat gîndurile acelui om fioros și tremură. Cred că percepe și el ceea ce vreau eu să transmit și l-am supărat, concluzionează. Se resemnează și începe să facă tot felul de calcule. O să facă un împrumut și o să plătească o rată. Nu se moare din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
redactată. Citește cu plăcerea omului căruia i se dezvăluie în sfîrșit gîndul intim al idolului său. Sentința a fost dată de doi judecători, contra unei opinii separate. Îngerul, idolul acela atît de adulat, a opinat că Iosif trebuie să plătească. Fiorosul, președintele, Doamne, ai grijă de el, a pledat pentru Iosif. Omule, cît am greșit față de tine, se lamentează Bostan. La biserici, la mănăstiri, Iosif aprinde lumînări pentru președintele acela, a cărui față începe să o uite. Avea o față de înger
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
era cel mai mare și de aceea luase un aer de șef de necontestat. Cu o plăcere sadică, mă îndrept spre potaie ca s-o pun pe fugă. Surpriză de proporții, însă. Blegul se repede la mine, rînjește o gură fioroasă și observ niște colți de groază. Cu o furie dementă apucă de ciomag și-l rupe ca pe o surcică. Furia crește și eu, cum eram înțelept, mă retrag prudent, cu fața mereu spre jigodie. Chestia este că acest asalt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
se cățără pe mal și porni grăbit spre sanatoriu. Rămas singur, Digby Își continuă plimbarea. Pe terenul de tenis se disputa o partidă foarte dramatică. Cei doi jucători, pe nume Still și Fishguard, alergau de colo pînă colo, aruncîndu-și priviri fioroase și nădușind zdravăn. Singurul lucru anormal În Înfățișarea lor era concentrarea intensă. La sfîrșitul partidei aveau să se certe, zbierînd unul la altul ca niște isterici. La fel se Întîmpla și cînd jucau șah... Boschetul de trandafiri era străjuit de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1985_a_3310]
-
rug funerar În vârful colinei. Am adunat cu toții vreascuri, apoi ceremonia a Început. Rugul a fost aprins de David, avea În ochi o sclipire destul de bizară. Nu știam nimic despre el, doar că făcea rock; era cu niște tipi destul de fioroși, motocicliști americani tatuați, În bluzoane din piele. Venisem cu o prietenă, iar după căderea nopții a Început să ne fie cam frică. Câțiva inși cu tam-tamuri s-au așezat În fața focului și au Început să bată Într-un ritm lent
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
care o face. Care-i momentul istoric în care s-a născut pedagogia? De cînd începe arhitectura? Dar matematica, rațiunea, sentimentele? Nimic din ce fac oameni nu pare fără precedent. Ce calcul obscur sau ce sentiment copleșitor determină pe lotrul fioros care e lupoaica să adopte, în loc să le sfîșie, odrasle omenești? De ce nu se îngrijește de asta căprioara? De ce face lupul ce nu poate săvîrși ursul, vulpea, vita? Recunoaște lupoaica superioritatea omului? Îl apreciază ca animal care face haitic ca să-și
CARTIERUL SULAMITEI by MARCEL TANASACHI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/513_a_701]
-
tablă și roți la trecerea peste hârtoape. Leac ne-a povestit apoi că pe drum n-a schimbat nici o vorbă cu garda lui personală. Asta nu-l Împiedica pe prietenul nostru să-l studieze cu atenție, ăla părea un individ fioros, probabil de la țară, mândru că lucrează În Poliția Română. Fuma mult, a reușit să sugă trei țigări până la Arad, când Leac și-a aprins și el una, a mârâit. Catastrofa s-a produs la coborâre. Aplecându-se ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Micul atelier se dilata devenind un hol imens, albit de lumina după-amiezii de vară, restrâns apoi, celulă puturoasă și îngustă, ca un sicriu, și iar cameră elegantă și iar interogatorii. Tic-tacul pendulei, limba subțire a șerpilor, respirația măruntă a iepurașului fioros. În răstimpuri, sorbitura lacomă de alcool, clinchetul căpăcelului metalic, lovind cristalul. — Spune, ai fi fiul ei ? Ești fiul ei, poți fi, spune ? Studenta ținea cartea despre Cosimo în mână, alertată de mereu alte citate, ipoteze, provocări, din același vis fără
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
să apucăm să zicem cine suntem, un Vindecător ne spuse de-a fir a păr chiar povestea noastră. Începuse să se lase frigul, iar noi trăseserăm În peștera unui neam de vânători slabi și iuți, ce trăiau de pe urma unor animale fioroase ce le Împânzeau pădurile. Acele animale semănau cu râșii de pe la noi, Însă erau mult mai mari și aveau niște colți foarte lungi; vânătorii care ne găzduiau le numeau macharoi. Nu de frica macharoilor ne opriserăm noi la acel neam, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
strigă el, or să vină iar la putere mai Înainte de sfîrșitul acestor patru ani... o să vi se lipească burta de spinare, sînt sigur de asta așa cum sînt sigur că există un Dumnezeu În ceruri, mai Înainte ca Monstrul acesta Îngrozitor, fioros, crud, inuman și sîngeros, care nu ne-a lăsat să intrăm În război, să vă pună la pămînt... căci mizeria, distrugerea, iadul și chinurile se abat asupra noastră ori de cîte ori vin democrații la putere. De asta să fiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
urît, al cărui destin se Împletește cu al său și pe care trebuie să-l Îndure. Și, Într-adevăr, prietenul acesta devotat și urît, care este temnița caraghioasă a omului, Îndură și-l Însoțește pretutindeni În drumurile sale nebune și fioroase și-l slujește cu credință ca nici un alt prieten, și rabdă jignirile și insultele pe care i le aruncă oamenii, furia, patima, istovirea brutală, rănile, bolile și durerile, abuzurile lăcomiei stăpînului său, iar, În cele din urmă, sfîșiat, rănit, Înjosit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
elisabetani zgomotoși și aventuroși ce „cîntă“ (după cum afirmă cu Încîntare filologii cu privire la muntenii din Catawba), „exact acele cîntece, păstrate practic nealterate, pe care le cîntau străbunii lor din Anglia cu patru secole În urmă“ sau de celții războinici cu ochi fioroși, ÎngînÎnd aceleași balade ca pe vremea cînd se repezeau dincolo de frontieră conduși de nenumărații lor Bruce. Nu. Catawbianul de astăzi nu este așa și nici nu-și dorește să fie așa. Nu este un simplu colonist stabilit aici, un european
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
În Întuneric și liniște, mari, grele și neclintite, erau trase pe șine În șiruri lungi. Iar În jurul lor, În Întuneric, răsuna cu Înverșunare zarva de la sosirea circului. Bolta liliachie a nopții care pălea treptat și se Îndepărta răsuna de răgetul fioros al leilor, de mîrÎitul feroce, neașteptat, al pisicilor mari ale junglei, de țipetele elefanților, de tropotul cailor, totul fiind Învăluit În mirosul neobișnuit, pătrunzător, stătut, al animalelor junglei: mirosul cămilelor arămii, mirosul panterelor, tigrilor, elefanților și urșilor. Apoi, pe lîngă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
de rachiu În față și se pregătea să-și toarne În pahar. Ei, și să știi că, dacă privirea ar putea ucide, atunci am fi fost morți pe loc, căci ne-a aruncat o privire așa de cruntă și de fioroasă cum n-am mai văzut În viața mea, și-apoi a Început să-njure și să aiureze. Și-am pus mîna pe sticlă și-atunci a-nceput să se roage de mine să-i dau măcar o Înghițitură. „Nici gînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Lipan a avut fericita ocazie de a nu se mai întoarce acasă fiind jefuit de niște oameni invidioși. - Sahara se afla așezată pe un nisip uscat, lipsa apei având în zonă o prezență statornică. - în pădurile Amazoniei trăiește o junglă fioroasă. - Capitala Olandei este jumătate la Haga, jumătate la Amsterdam. - Toate răscoalele au cerut pământ care era ținut sub talpă de boieri. - Optica se ocupă cu studiul ochelarilor. - Coșbuc ne spune liric că boierii să nu mai lovească în cei dezbrăcați
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
capul său de veche șandrama comunistă, cum îl numesc unii, care tare ar vrea să-i mănânce coliva, de se poate, chiar mâine. A ajuns bătrânelul pe la grădina zoologică, tocmai prin zona animalelor periculoase, în speță leii. E vorba de fioroșii, și foarte musculoșii lei africani, nu de leii amărâți, costelivi și nenorociți ai lui Isărescu, de la Banca Națională. Un copil neastâmpărat și băgăreț, ca și cel care a luat-o peste bot de la Băsescu, a trecut de gărdulețul de protecție
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
care a fost construit de greci abia mult mai târziu, când se aflau ei în postura de învingători. Dar atunci, chiar pe vremea luptei de la Termopile, „eroii" erau oștenii persani, lăudați și ridicați în slăvi de împăratul Xerxes pentru lichidarea fioroșilor hopliți spartani, în timp ce cadavrele acestora din urmă erau batjocorite și lăsate pradă câinilor și corbilor. Și acum nea Grigore, filosoful oficial al blocului nostru, scrie când are timp, filosofia de doi bani a eroismului. Cred că n-ar strica să
VINUL DE POST by Ioan MITITELU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91683_a_92810]
-
de jumătate de metru ținea în mâini un cataroi cărămiziu. Cosmin privi încordat pe sub gene: la dreapta lui, în parpalace lungi până la glezne, fumau apatici doi țigani în ușa chioșcului unde se decodau telefoanele furate. Fumul le țâșnea de sub mustățile fioroase fără ca ei să miște buzele. La stânga, un alt țigan, gras, în maieu vișiniu, vindea casete cu manele pe o tarabă de lemn. Din casetofonul imens, rezemat de piciorul lui, ieșea o voce groasă, nazală, atât de puternică, încât aveai impresia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]