1,136 matches
-
mai independent de atracția centrului exterior și posedat doar de propria-i greutate, inerentă atunci când se mișcă prin fața lui. Deși ochii privitorului sunt absolut liberi pentru a cerceta opera de artă într-o modalitate care confirmă sau se abate de la firescul ei, structura intrinsecă a compoziției, mecanismul propriu vederii nu operează în întregime fără restricții. Explorarea pe orizontală are loc oarecum mai prompt decât cea pe verticală. Există de asemenea tendința, nelegată în general de mișcările efective ale ochiului, ca privitorii
Forţa centrului vizual: un studiu al compoziţiei în artele vizuale by Rudolf Arnheim () [Corola-publishinghouse/Science/600_a_1427]
-
proastă a lucrului bun. Situațiile de acest gen înfloresc în zona adevăratelor cercetări, deoarece se vor găsi întotdeauna persoane ce doresc să redefinească domeniul de cercetare ca o cale de a ieși în evidență (Situația ține de altfel de un firesc al cercetării, acești cercetători sporind numărul celor ce se închină la noul zeu, contribuind la întărirea noii credințe). * Tentația totalității derivă și din dorința identificării unui limbaj universal, univoc, conținând elemente cu roluri bine determinate, care ar reuși să ordoneze
„Citeşte-mă pe mine!”. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Science/914_a_2422]
-
departe/ nopțile albe ale inimii personale/ se arată ca din vechi lecturi// câtă liniște să fii bătrân/ să poți fi întrebat cât e ceasul/ dacă ai făcut vreun război/ câte femei ai cunoscut/ și de ce așa de puține"... Coborând în firescul existențial, Liviu Apetroaie câștigă cert în calitate poetică. Referințe critice (selectiv): Nicolae Panaite, în "Convorbiri literare", nr. 12, decembrie 2000; Dan Bogdan Hanu, în "Convorbiri literare", nr. 6, iunie 2001; Dan Bogdan Hanu, în "Poezia", nr. 1, primăvara 2003; Gellu
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
1978, 70-99; Simion, Scriitori, I (1978), 398-465; Stănescu, Jurnal, I, 47-85, II, 100-103, III, 118-121; Ungureanu, Contextul, 236-272; Mircea Popa, Timp și destin istoric la Marin Preda, ST, 1979, 7; George Arion, Interviuri, București, 1979-1982, I, 266-272, II, 237-241; Iorgulescu, Firescul, 142-146; Florin Mugur, Profesiunea de scriitor, București, 1979, 36-54; Mihai Zamfir, Cel mai camusian dintre scriitorii români, LCF, 1980, 15, 16; Eugen Barbu, Nedreapta cădere, LCF, 1980, 20; Pompiliu Marcea, Prețul cuvântului, FLC, 1980, 21; Mircea Iorgulescu, O mare conștiință
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289000_a_290329]
-
Prut și Nistru, ci lumii românești în genere. E un îndemn ce se cuvine a rodi cât mai adânc, în ambele registre ale ființei. Cronica, XXV, 28 (13 iulie 1990), p. 1 SOLIDARITATE ȘI CULTURĂ M-a surprins întotdeauna ușurința, firescul evident cu care oamenii din societățile mai bine așezate convin asupra formulelor de a-și asigura interesele prin asociere de breaslă, prin instrumentalizarea cât mai deplină a acelor interese. O lungă experiență a făcut să se ajungă aici în mai
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
un anume schematism păgubitor pentru flexibilitatea destinelor omenești investigate, după cum restricția deliberată în ce privește rimele, folosite în perechi care să nu se repete pe toată întinderea textului, se răsfrânge cu un efect similar asupra tehnicii poetice, ca și asupra fluidității și firescului replicii. Dramaturgia lui L. propune o paletă destul de largă: Ra (1936), cu titlul Amon-Ra în următoarele ediții, lucrare cu implicații filosofice, își plasează acțiunea în Egiptul antic; Salba reginei (1947), variantă nouă a dramei Iuda din Cariot, acum aparținând integral
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287860_a_289189]
-
pentru a genera scopuri de consistență artificială. Și, ca și când acest dualism sacrificional nu ar fi suficient sieși, scopul este destinat să justifice, să legitimeze ordine. Acest lucru s-a întâmplat cumva firesc, întrucât ține de condiția umană. Economia însă duce firescul condiției umane, ca lege naturală a supraviețuirii, în zona maniheismului care redistribuie violent privilegiile, le centrifughează permanent într-o parte supusă legii concentrării elitare și o altă parte, mișcată de legea numerelor mari, situată în periferie. Justificări aproape că nu
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
și explica propria lor situație. Transformarea lor în prezicătoare "profesioniste" poate fi interpretată, din acest punct de vedere, și ca o formă compensatorie. Ele descoperă în acest fel că nu sunt singurele persoane cu probleme, necăjite, care ies cumva din firescul lumii. Pe de altă parte, putem gândi însă că practicile divinatorii, ca și cele magice, vrăjitorești, nu prea sunt compatibile cu o viață conjugală. Acestea presupun o serie de exigențe și tabuuri (așa cum au mărturisit unele interlocutoare) care cu greu
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
hibridat cu caracteristici faciale precolumbiene și africane. Identitatea avatarică a artistei, multiplă și maleabilă, este deja un simptom al alterității. Etalând o lume a carnavalului pestriț prin care se transgresează limitele normalității, în care grotescul este norma și monstruozitatea este firescul, „arta carnală” desființează barierele dintre frumos și urât, real și fantastic, identitate șialteritate. În același timp, identitatea avatarică își relevă aspectul fantomatic, de pendulare între imagine și referent sau între imaterial și tangențial. Pe când Donna Haraway este cunoscută prin teoriile-manifest
[Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
susține acțiunile lui chiar și atunci când alte persoane se împotrivesc; 69 r. 37 38 : „Dacă-i copil, să se joace, dacă-i cal, să tragă, și dacă-i popă, să cetească...” predestinarea unor acțiuni pentru anumite ființe, potrivit statutului lor; firescul inocenței la vârste mici; p. 175, r. 30 33 : „am șterpelit-o de acasă numai cu beșica cea de porc, nu cumva să-mi ieie tata ciubotele și să rămân de rușine înaintea tovarășilor” încă din copilărie cuvântul dat este
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
trebuie să ai un original despre care biserica iudeo-creștină a avut grijă să nu se mai știe nimic dar au ieșit la iveală manuscrisele descoperite la Qumran și tăblițele de plumb astfel că istoria adevărată a putut fi recompusă în firescul ei, atît cît este posibil în prezent. Astfel prin condeiul unor nemernici, istoria a fost plăsmuită pentru clica de șarlatani mozaici ce ne-au prezentat furtul, falsul, plagiatul, lăcomia, crima și minciuna sub forma lor mistic-golănoasă drept revelație divină. El
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
ea o voce postmodernă: detașată față de ea însăși și față de actul poetic, cu moderație ludică și ironică, mai totdeauna ambiguă. Dacă tehnica - recompunerea imaginii realului din fragmente disparate - nu aduce noutăți în planul structurii, poemele se disting prin naturalețe, prin firescul lor. Surprinde trecerea dintr-un registru în altul, de la jocurile de limbaj la imaginea frustă sau la inserția unui detaliu șocant, prin care lirismul scurtcircuitează un poem, altfel discursiv sau evaziv ca semnificație: „lumea se strâmtează/ cu fiecare naștere/ câinii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
propriu, mai ales în poemul mai amplu care dă titlul cărții, trecând, în plus, într-o notă eroic-hiperbolică, în registru buf. Tematica preponderent sexuală a autobiograficului are însă în substrat sensul unei parodii de limbaj. Fără nimic propriu-zis șocant, păstrând firescul și degajând un umor moderat, Odyssex experimentează poezia cotidianului, o colocvialitate epică amestecată, în care însăilarea din secvențe a „poveștii” autobiografice e întreruptă de puseuri lirice, metaforice ori aforistice, într-o manieră serioasă ori (auto)ironică. SCRIERI: Firește că exagerez
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289634_a_290963]
-
Franță, înfruntând forțele de ordine într-un aproape război civil. Sute dintre ei sunt răniți și arestați. De peste tot, o imagine apărea tot mai pregnantă, impunându- se conștientului colectiv : tânărul slab și pletos, cu mâinile goale, întruchiparea liber tății și firescului în relațiile omenești, strivit de insul înarmat și în uniformă în spatele căruia se disting cravata, burdihanul și rânjetul establishment‑ului politic sau administrativ. Premiera Reconstituirii are loc pe 5 ianuarie 1970. În februarie, în Italia iese pe ecrane Anchetă asupra
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Vladimir Găitan) sau Puștiul în Concurs al aceluiași Dan Pița, întruchipat de Claudiu Bleonț. Băiatul este pașnic, nu vrea să supere pe nimeni, uneori e contemplativ, cu un vag aer poetic, alteori e glumeț sau înfrățit cu natura. El reprezintă firescul, necontrafăcutul, în antiteză cu „ștablișmentul” artificial, constipat, agresiv, găunos. Faleze de nisip se deschide cu silueta subțiratică a băiatului Vasile care, după ce hrănește un câine vagabond, o curtează pe turcoaica Oana Pellea, își cumpără o gogoașă pe care o și
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
selectate de către educatoare. Și iarăși, urmare a experienței didactice a autoarei, sunt de apreciat multiplele aspecte ale jocului, metodele active și interactive avute în vedere. Impresia asupra cititorului, avizat în domeniu sau chiar din afara acestuia, e că totul intră în firescul unei activități cu copilul, că jocurile pot fi încercate chiar în familie, păstrând diferențele și exersând abilitățile celor mici. Obiectivele suscită și coordonează interesul celor responsabili de educația copilului, în genere: formarea deprinderilor igienico sanitare, educarea în spiritul curățeniei, formarea
Jocuri de masă by Veneţia Şerban () [Corola-publishinghouse/Science/1612_a_2965]
-
numea el), dar și în fața lumii științifice a începutului de secol XX, convingeri izvorâte din activitatea lui de cercetător atent și meticulos în domeniul fiziologiei, dar și gânditor profund în încercarea de a înțelege și plasa lucrurile și fenomenele în firescul lor. Format ca medic și cercetător în atmosfera științifică a Parisului la sfârșitul secolului al XlX-lea, absolvent și doctor al facultăților pariziene de Medicină, de Științe Biologice și Fizicochimice, elev și discipol al lui Etienne Lancereaux președintele Academiei de
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
din istoria omenirii. Aceste convingeri izvorâte din cunoaștere și experiment, în baza unei analize riguroase a ceea ce natura și creația a sădit în om, Paulescu le integrează într-un sistem propriu de gândire, în încercarea de a așeza viața în firescul ei. Mai mult ca atât, prezintă de o manieră convingătoare nu numai cauzele și efectele a ceea ce este anormal în comportamentul uman, dar și remediile posibile, pornind de la individ și încheind cu societatea în care omul își poate realiza împlinirea
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
explorează umorul la nivele diferite: de la jocul verbal, calamburistic, la textul parodiat după principiul împingerii la absurd. Sunt găsite și valorificate chei și registre, situații și stări variate. Umoristul își întrevede misiunea în tentativa de a proiecta asupra lucrurilor lumina firescului, a naturalului și de a deconspira automatismele, convenționalul, conformismul social și psihologic. În parodii T. adoptă rolul de critic literar care ironizează clișeele, pozele meditative, ticurile stilistice, ca în textele care pleacă de la Grigore Vieru, Leonida Lari, Dumitru Matcovschi, Aureliu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290088_a_291417]
-
atribuindu-li-se tot ce este tipic; cuvintele și faptele personajelor se potrivesc cu tipul social pe care îl reprezintă; chiar și numele personajelor sunt alese cu grijă, sunt sugestive; de aceea întregul univers poetic al fabulei stă sub semnul firescului; dar și sub semnul familiarului; - personajele dau la iveală, de cele mai multe ori, aspecte ale conduitei umane; dar și diferite moduri, tot negative, de a gândi;sunt satirizate, criticate anumite tipuri de caracter, trăsăturio, sentimente, fapte, atitudini, defecte omenești; ex.: demagogia
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
Press, 1993, p. 9. (trad. n.) 153 viciul pare mai veridic decât virtutea. Dar ambele povestiri, așezate cu grijă la începutul și sfârșitul comediei sale umane, relevă aceleași tehnici și motive. În ambele cazuri dinamica povestirii este împinsă dincolo de limitele firescului, tocmai pentru a evidenția amuzamentul narațiunii, și în ambele găsim exemple antagonice de persoane care încearcă să-și contureze propriile destine, ilustrând limitele pe care experiența umană le poate atinge.564 Prima calitate pe care o înfățișează aceste personaje este
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
tutelari ai vieții patriarhale, soarele și luna, în variantă antropomorfă, de obicei, restituie ordinea cosmică primordială. III.3. CATEGORII TOPOMORFE III.3.1. SPAȚIUL A-TEMPORAL: SĂRBĂTOAREA Dimensiunea existențială a spațiului, la țăranul român, este un dat obiectiv, inclus în firescul zilelor, având sensuri multiple, de la "loc de casă", pământul, cerul, "lumea" ,în general, care se supun unui cod de legi originar: "Toate lucrurile și lumea întreagă sunt, în felu lor și la locu lor, acolo unde numai iau ele ființă
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ființa umană supraviețuiește, se cunoaște, se dezvoltă, se-mplinește. În și prin relațiile cu ceilalți, oamenii își pot realiza aceste trebiunțe, se pot simți satisfăcuți, confortabil sau, dimpotrivă, în lipsa realizării lor, se pot simți frustrați, inutili, dezamăgiți, stupizi. Există un firesc al relațiilor interpersonale, dar și un prea puțin sau un prea mult al lor. Până acum, am văzut mai ales ce înseamnă existența firească și necesară a relațiilor interpersonale în viața noastră individuală, am făcut referire și la consecințele/efectele
by Gabriel Albu [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
vedere medical convertește, în plan epistemic, suferința somatică în boală. Procesul patologic reprezintă o fixare a atenției predominant sau chiar exclusiv asupra sferei biologicului, a „trupului carnal” atins de starea de alteralitate, considerată ca boală. Boala este o denaturare a „firescului” stării de normalitate. Punctul de vedere psihopatologic caută să respecte dar concomitent să și explice natura suferinței psihice. Fenomenele psihice morbide sunt „trăite” de persoană ca o formă particulară de experiență sufletească interioară, iar suferința psihică este interpretată ca o
[Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
de altfel, criticul va îngriji în 2003 o ediție a „revizuirilor” criticului de la „Sburătorul”.) Fără a produce mari mutații, dar și fără a-și propune cu dinadinsul aceasta („revizuirea nu trebuie să aibă ca efect o modernizare forțată. Moderația și firescul interpretării sunt greu de cucerit”, afirmă criticul în textul depre Ion Creangă), eseurile aduc în scenă perspective incitante și polemice, care redeschid dosarele unor „cazuri” prăfuite de clișee. Sunt prinși în sumar atât scriitori de prim-plan ai literaturii române
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289692_a_291021]