1,538 matches
-
nu se rezumă numai asupra oamenilor, ci se manifestă și asupra florei și faunei. S-a observat că plantele cresc mai repede și produc mai multe flori, fructe și semințe când „ascultă” muzică instrumentală, mai ales la vioară sau la flaut. Muzica naturii - cântecul păsărilor, murmurul izvoarelor, foșnetul frunzelor, torentul cascadelor, unduirea continuă a valurilor mării, adierea vântului, ritmul picăturilor de ploaie - este redată prin sunete de o frumusețe intrinsecă, care influențează benefic atât sufletul, cât și spiritul omului. Muzica simbolizează
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
muzicale care să cuprindă minunata muzică a naturii, de la cântecul privighetorii la cel al greierului, de la murmurul izvoarelor la zgomotul mării, la foșnetul ierbii sau adierea vântului, toate în interpretarea originală și inegalabilă a naturii. → Destindere Claude debussy: Sonata pentru flaut, alto și harfă; Nicolo Paganini: Concertul nr. 4 pentru vioară și orchestră în re minor; P.I. Ceaikovski: Prolog la Frumoasa din pădurea adormită; Saint-Preux: Credo. Se poate utiliza, de asemenea, muzică folclorică sau programe cu muzică de varietăți. → Insomnie Robert
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
opera Aida; C.F. Gounod: Actul V din opera Faust. → Echilibru și armonie interioară R. Wagner: Uvertura la opera Parsifal; F. Chopin: Nocturnele; C. Debussy: Clar de lună; Dansuri sacre și profane; J.S. Bach: Cvartetul italian; W.A. Mozart: Concertul pentru flaut și harfă nr. 2. → Înlăturarea surmenajului intelectual J.S. Bach: Fugile; E. Grieg: Dimineața; B. Smentana: poemul simfonic Vltava. → Hipertensiune arterială W.A Mozart: Don Juan; F.Liszt: Rapsodia Ungară; J.S. Bach: Concertul în re minor pentru vioară și orchestră. → Calmarea
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
fiecărui amfiteatru al școlii va fi un parc conținînd, la întîmplare, plantele și arborii țării, mai importanți chiar decît monumentele... Pereții interiori ai școlii vor fi zugrăviți cu figurile regilor-copii și cu tablouri religioase. În acest peisaj idilic, fluierele și flautul înlocuiesc clopotul care anunță schimbarea orelor, în vreme ce lecțiile vor fi transpuse în versuri și muzică... Cărțile, afară de cele clasice, și mai ales tocurile, cerneala și hîrtia vor fi înlăturate; rămîne învățămîntul cu voce tare. În "școlile patriei", emulația și amorul
Paradigma Rousseau și educația contemporană by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
ce înseamnă lumea cu adevărat, de ce ne aflăm aici, de unde venim, și încotro mergem. V.P.: Muzica este limbajul lui Dumnezeu", spunea Beethoven. Ce muzică preferă Stanley H. Barkan? S.H.B.: Cât privește muzica, o parte din mine iubește barocul, sunetele de flaut, de orgă (la care cântam cândva), de corn îndoit, de flaut mic sopran, de pian. Fiecare instrument fiindu-mi predat de prof. William Elton în cadrul orei sale shakespeariene la CCNY (City College of New York). Ascult Mozart, Beethoven, Dvořák, mai ales
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
și încotro mergem. V.P.: Muzica este limbajul lui Dumnezeu", spunea Beethoven. Ce muzică preferă Stanley H. Barkan? S.H.B.: Cât privește muzica, o parte din mine iubește barocul, sunetele de flaut, de orgă (la care cântam cândva), de corn îndoit, de flaut mic sopran, de pian. Fiecare instrument fiindu-mi predat de prof. William Elton în cadrul orei sale shakespeariene la CCNY (City College of New York). Ascult Mozart, Beethoven, Dvořák, mai ales când șofez și dau de gropile și zgomotul din trafic. Iubesc
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Jos, în galerii, șobolani isterizați scurmă diamantele imperiului, rod sigiliile, numele, viețile... Înnoptezi la hotel. Stai aici ca în propria-ți tâmplă O, tinerețea ta inventând zeități! treci prin ea acum ca printr-o mitologie. Sufli în pietre, le crezi flaute și aerul respirației tale trece prin ele ușor sugrumat E târziu și-n parcul municipal spiritul gotic trage să moară O, imensitate de sticlă, sub clopotul tău, lumânarea sângelui se zbate să fie, are nevoie de aer Trimite-i acum
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Mnesarete, s-a stabilit în Atena, a fost numită Phryne, în limba greacă, Broasca râioasă. Devenind foarte frumoasă și extrem de atrăgătoare, această tânără din Thespiai a intrat în categoria hetairelor, câștigându-și existența din participări la banchete, interpretări muzicale la flaut și preluări de roluri în comedii. Frumusețea ei a atras atenția multor bărbați, în compania cărora a câștigat bani mulți. Generoasă, a vrut să participe la refacerea Tebei distruse de Sparta, dar autoritățile s-au simțit ofensate și au refuzat
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de Yang Guifei. Armatele, cu "soldații" îmbrăcați sumar, se înfruntau, învinșii erau trântiți la podea și "gratificați" cu contacte erotice. Frumoasa și răsfățata concubină a reușit să-l irite pe împărat, făcându-i scene de gelozie și folosind cu insoleță flautul de jad al fratelui împăratului, fapte grave care au incriminat-o, ceea ce a determinat condamnarea ei la moarte. Împăratul i-a trimis o eșarfă de mătase pentru a se spânzura. Plin de compasiune, s-a răzgândit, a venit în iatacul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
apă) și Thespias (după numele unei localități cu statui închinate Afroditei, având-o ca muză pe Phryne, frumoasa hetairă care i-a fost model sculptorului Praxiteles), sunt martorele unei scene reprobabile, violente când lui Parthenis (fecioara) i s-a rupt flautul și a fost agresată. Krobyle (matroana), o curtezană cu experiență își învață fiica, Korinna (kore = față), cum să-și modeleze comportamentul de curtezană: "O să capeți podoabe și o să fii bogată, o să ai veșminte de purpură și slugi. Cum? Trăind cu
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
starețul Pafnutie, Thaïs a părăsit Alexandria, s-a oprit în Libia, la mânăstire, sub ocrotirea maicii Albina. A intrat într-o chilie ce rămânea pecetluită până ce Iisus, în semn de iertare, o va ierta. A primit pâine, apă și un flaut pentru a-l proslăvi pe Dumnezeu. După șaizeci de zile, chilia s-a desferecat, dovadă că Iisus a iertat-o, și Thaïs, plină de credință și de iubire, a spus povestea vieții ei surorilor-măicuțe. Pe starețul Pafnutie nu l-a
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Liechtenstein, fără a renunța la misiunea lui de pedagog, răspândind metodele sale luminate în Boemia, Moravia, Polonia și Transilvania, înainte de a se stabili la Amsterdam, în 1671. D. Ogg, op. cit., pp. 140-141. 224 Se spunea că, în timp ce Spania "cânta la flaut", Germania "dansa". Ibidem, p. 139. 225 Ibidem, p. 141. 226 Gh. I. Brătianu, Adunările de stări în Europa și în Țările Române în Evul Mediu, Edit. Enciclopedică, București, 1996, p. 179-180 227 Mary Fulbrook, op. cit., p. 77. 228 Danemarca, Norvegia
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
banchetele, într-o stare de euforie generală. Până seara, văile înverzite ale Olympiei răsunau de cântece, dansuri și imnuri de victorie, iar atleții, împodobiți cu coroanele lor, luau parte la veselia mulțimii ce agita tirsurile în sunet de liră și flaut. 7. JOCURILE OLIMPICE DE LA ANTIC LA MODERN Ca întotdeauna, jocurile depind de Ființele supranaturale și de aceea au un caracter oficial și sacru. În Elada, jocurile antice îi erau dedicate lui Zeus, care avea un altar special la Olympia, căci
Fenomenul olimpic de la antic la modern by Liliana RADU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101004_a_102296]
-
băieților; ipoteza a fost acceptată de unii cercetători, dar respinsă de J. Ucko și A. Rosenfeld, op. Cil., pp. 177-178. De la epoca de piatra la Misterele din Eleusis în bizon și cântând dintr-un instrument care ar fi putut fi flaut. Interpretarea pare convingătoare pentru că se cunosc în arta paleolitică vreo 55 de figurări de oameni îmbrăcați în piei, de multe ori în poziție de dans24. Este vorba, de altfel, de un comportament ritual specific populațiilor contemporane de vânători. Abatele Breuil
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
vama, desemnând clasele, înseamnă "culoare": indiciu al multiplicității etnice care a stat la temelia societății indiene. Imnurile nu ne dezvăluie decât unele aspecte ale vieții în epoca vedică. Tabloul e mai degrabă sumar. Arienii iubesc muzica și dansul; cântă din flaut, lăută și harpă. Le plac băuturile îmbătătoare, soma și sură, aceasta din urmă fără semnificație religioasă. Jocul de zaruri era destul de popular: un întreg imn din Rig Veda (X, 34) îi este consacrat. Numeroase imnuri fac aluzie la conflictele dintre
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
sfântă, scutită de boli și bătrânețe. Tot Pindar (fr. 272, ed. Bowra) afirmă că hyperboreenii pot să trăiască o mie de ani; ei nu cunosc nici munca, nici luptele și își petrec vremea dansând și cântând din liră și din flaut. Bacchylide (HI, p. 58) spune că, pentru a le răsplăti "pietatea", Apollon i-a transportat pe Cressus și pe fiicele sale în țara hyperboreenilor. E vorba deci despre un loc paradisiac comparabil cu Insulele Fericiților unde se duceau sufletele eroilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
înfățișa sosirea zeului în cetate. Cum se credea că el se ivește de pe mare, cortegiul purta o corabie transportată pe patru roți de car, în care se găseau: Dionysos, ținând o viță de vie, precum și doi satiri goi cântând din flaut. Procesiunea, înșiruind diverși figuranți, probabil deghizați, și un taur de sacrificiu precedat 7 Faptul că două din aceste sărbători purtau numele lunilor care le corespundeau - Lenaion și Anthesterion - dovedește vechimea și caracterul lor panelenic. 8 Este geniul procesiunilor Misterelor eleusine
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
că e vorba de un scenariu extrem de arhaic și universal răspândit, una din cele mai importante moșteniri din preistorie, care se bucură încă de un loc privilegiat în orice formă de societate. Dionysos sau beatitudinile regăsite de un cântăreț din flaut și purtători de ghirlande, se îndrepta către singurul sanctuar deschis în ziua aceea, vechiul Limnaion. Acolo aveau loc ceremonii variate, la care participau Basilmna, "Regina", adică soția Arhontelui-Rege, și patru doamne de onoare, începând din acea clipă, Basilmna, moștenitoarea vechilor
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
trandafirii și ochii dogorind de harurile Afroditei. Sub pretextul că le învață dulcile și frumoasele taine evoe, el corupe fecioarele" (233 sq.). Femeile sunt stârnite să-și abandoneze casele, să alerge noaptea prin munți, dansând în zgomot de timpane și flaute. Pentheu se teme mai ales de influența vinului, căci "de îndată ce se arată vinul la o petrecere de femei, totul este nesănătos în aceste devoțiuni" (260-262). Totuși nu vinul a provocat extazul baccantelor. Un servitor al lui Pentheu, care le zărise
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
dintre ele este eliminat de cenzură. Nu știm dacă poetul își prefigura destinul sau poemele acestea sunt doar expresia presiunii din perioada de după război, dar ele vorbesc despre un univers claustrant, lipsit de dumnezeire, de ideal, despre încătușare și decădere (Flautul descântat, Ogor pustiu, S-a culcat o fiară, Un plop uscat). Nu lipsește nici poemul de tip pamflet, cu bine cunoscutele mărci ale grotescului ("Și Dumneata a cărui gură pute/ Ce fel de viermi și ce fel de ciuperci/ Hrănești
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
sa e un veritabil document pentru arhiva sonoră a perioadei de la începutul secolului al XX-lea pînă dincolo de jumătatea lui. Numărul instrumentelor citate e mai mare, cred, decît la oricare alt poet romîn din acea vreme: acordeon, caterincă, clavir, flașnetă, flaut, fluier, ghitară, goarnă, harfă, „harmonie”, liră, nai, orgă, piano, pianole, piculină, țambale/țimbale, vioară/ scripcă/ violină. Lista poate fi completată cu: buciume, tălăngi, clopote, zurgălăi. în proză sînt amintite: drîmba, trompetele, toba, gramofonul, „fonografele publice”. Se aud arii, canțonete, doine
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Visători ca amorezii/ Stau de veghe la fereastră,/ Și pe marmura zăpezii/ Culcă umbra lor albastră” 7). Pe lîngă înălțime, impresionează freamătul lor, asimilat adesea cu o muzică (de altfel, într-un basm, din lemn de plop se face un flaut): „Dar a-nceput un plop/ Să cînte, și toți plopii/ Cîntau duios în vînt,/ Și m-am trezit dodată/ Că plîng și eu și cînt!” (G. Coșbuc) Plopii „se cutremur” (Eminescu), se „zbat („Și-atunci, lîngă mormînt,/ Plopi cu frunza
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Versuri,ediția cit., p. 16; M. Eminescu, „Și dacă...”, în Poezii, ediția cit., p. 131; G. Topîrceanu, „Balada morții”, în op. cit., p. 8; Vasile Demetrius, Orașul bucuriei, Ed. „Universala” Alcalay et Co., f.a., p. 177. Basmul în care plopul devine flaut se găsește la Lazăr Șăineanu (op. cit., p. 95). 9. Petre Dulfu, „Maica Domnului”. Legendă, în Almanahul scriitorilor de la noi, 1911, p. 43 44. însă în Khalil Gibran (Iisus, Fiul Omului, Ed. Orion, 2000, p. 206), Simon din Cirene zice: „Și
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Îl ocupă acele localități unde se realizează instrumente muzicale populare, pe care turiștii le pot procura contra pentru a-și reaminti de locurile vizitate. Reținem În acest cadru localitățile: Cornereva unde se confecționează cimpoaie (Caraș-Severin); Stănești (fluiere), Crasna (fluiere, cavale, flaute), Novaci (fluiere) (Gorj); Comarnic unde sunt confecționate țitere (Prahova); Sadu (fluiere) (Sibiu); Horezu, Costești și Vaideeni (VÎlcea). Datorită exotismului lor ca și a numeroaselor pagini literare ce le-au fost dedicate, tîrgurile de oi și de vite ca și bîlciurile
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
m. arh.: Schitul Crasna (1636, ctitor Matei Basarb); - m. n.: arțari și castani seculari În sătucul Crasna din Vale; - etnografie și folclor: centru etnografic: ansamblul folcloric de obiceiuri și teatru popular, centru artizanal - cojoace, realizatori de instrumente populare: fluiere, cavale, flaute. NOVACI - monumente de arhitectură; - etnografie și folclor: vatra folclorică (gorjenească și pastorală), elemente de port popular, ansamblul de cîntece și dansuri „Nedeia”, formații de dansuri și cor laureate, centru artizanal de covoare, realizatori de instrumente muzicale populare: fluiere; - festivalul cîntecului
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]