1,201 matches
-
desinența -uri extinsă asupra substantivelor feminine (dulcețuri, mătăsuri), de genitivul complement al unui adjectiv (mai înțelegător al rosturilor), de funcțiile sintactice ale vocativului. O serie de articole privesc pronumele, în română și în celelalte limbi romanice; esențiale sînt observațiile asupra flexiunii pronominale a adjectivelor mult, puțin, tot, anumit, diferit. Volumul mai cuprinde studii despre structura internă și construcția unor numerale fracționare, despre variantele regionale ale demonstrativului, comportamentul demonstrativului de diferențiere (celălalt), cu numeroasele sale variante populare, încadrarea morfologică a pronumelor atît
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
internă și construcția unor numerale fracționare, despre variantele regionale ale demonstrativului, comportamentul demonstrativului de diferențiere (celălalt), cu numeroasele sale variante populare, încadrarea morfologică a pronumelor atît și atare, pentru care se propune trecerea de la nehotărîte la demonstrative. În comentariile asupra flexiunii verbale, domină considerațiile istorice: privind vechimea și răspîndirea formelor de perfect simplu cu -ră- la singular (el cîntară), ca și a celor cu desinența -i la persoana a II-a singular (tu cîntasei); folosirea condiționalului cu valoare de trecut în
Lecții de gramatică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10724_a_12049]
-
sintagma semn iconic. În jargonul informatic actual pe care îl ilustrez culegînd cîteva exemple din manuale, dicționare, explicații și articole disponibile în Internet - apare forma icon (a cărei pronunție nu e deductibilă din scris, despărțirea prin cratimă a mărcilor de flexiune nefiind un indiciu neechivoc), în contexte uneori extrem de hibride prin amestecul limbilor: "dați dublu clic pe My Computer, selectați icon-ul unității floppy și trageți-l pe desktop" ( e-media/computerworld); cu pluralul neutru - "Băieții de acolo au un imagelist
Iconi, icoane, iconițe... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13819_a_15144]
-
Regiunea V Vest, fiind dotat cu echipamente de ultimă generație, cu ajutorul cărora se efectuează măsurarea grosimii la piei finite și căptușeli de piele, determinarea rezistenței la tracțiune și a alungirii la piei finite și căptușeli de piele, determinarea rezistenței la flexiuni repetate ale pielii și a fixării tălpii. De asemenea, cu acest prilej firma a primit certificatele de obținere ale acreditării ca furnizor de servicii specializate pentru stimularea ocupării forței de muncă în următoarele meserii: pregătitor piese încălțăminte, cusător piese din
Agenda2004-23-04-general6 () [Corola-journal/Journalistic/282499_a_283828]
-
de o parte pentru că formele de acord prin atracție și după înțeles corespund unor tendințe firești și universale de utilizare a limbajului, pe de alta pentru că acordul în caz ilustrează o tendință puternică a limbii române moderne - de simplificare a flexiunii cazuale. Pentru reducerea redundanței în exprimarea cazului - prin folosirea demonstrativelor în forma de nominativ ("oamenilor aceștia", "făpturilor cele mai păcătoase") - exemplele sînt tot mai numeroase. Alte citate atestă oscilații în acordul numeralelor, zonă în care mi se pare totuși preferabilă
Dinamica limbii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16252_a_17577]
-
trenurile tip Personal se vor chema Regio, cele de tip Accelerat și Rapid se vor numi InterRegio”. Mania trunchierilor și preluarea ca atare a terminologiei europene (care nu este, de fapt, întru totul unitară) vor crea, din nou, probleme de flexiune și integrare a termenilor în enunț. Finala -o e simpatică în denumiri invariabile, cu ecouri neolatine; permite însă greu articularea și formarea pluralelor (am luat regioul de Ploiești... mai sunt alte regiouri până diseară?). S-ar putea ca vechile denumiri
Tren accelerat by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5712_a_7037]
-
sus, conținutul notificării este introdus printr-o mare varietate de prepoziții și locuțiuni prepoziționale: asupra, despre, pentru, în legătură cu, cu privire la. Derutantă și aparent hibridă este situația în care în rolul destinatarului apare o siglă, de obicei fără articol și mărci de flexiune, care ar putea fi deci interpretată în primul moment fie ca obiect indirect, fie ca obiect direct: „Guvernul va notifica CE [în legătură cu viitoarele reglementări antietnobotanice]” (euractiv.ro). Ca și în alte cazuri, se poate susține că tiparul preluat din franceză
Notificare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4751_a_6076]
-
șef” (corect: comisar(ul)-șef, cms.-șef); „asistenta șefă de la Spitalul” (corect: asistenta-șefă); „redactor șef” (corect: redactor-șef); „Victor Ponta, prim ministru” „Victor Ponta Prim Ministru”, „răspunsurile primului ministru” - corect: prim-ministru (cu litere mici la inițială și cu flexiune numai pe cel de-al doilea component); Au fost înregistrate numeroase greșeli de pronunție. De exemplu: “a acestui octombrie văratec și șturlubatec” (corect: “văratic”, “șturlubatic”); “vor să se-ntreacă cu ceilanți oameni” (corect: “ceilalți”); “un șfanț” (corect: “sfanț”). În cadrul analizei
Ce televiziuni au făcut cele mai multe greșeli de limbă română () [Corola-journal/Journalistic/80507_a_81832]
-
faptul că substantivul masculin nene (popular și familiar) apare în forma articulată hotărît nenea, iar la genitiv și dativ primește și articolul enclitic: lui nenea. Indicațiile normative arată că substantivul în cauză face parte din categoria cuvintelor cu neregularități în flexiune, a căror îmbinare cu articolul nu urmează regulile dominante: deși masculin, primește un articol feminin, care la genitiv-dativ nu asigură flexiunea, ci se comportă ca și cînd ar fi finala unui nume propriu. Neregularitatea substantivului nene (care aparent ar trebui
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
articolul enclitic: lui nenea. Indicațiile normative arată că substantivul în cauză face parte din categoria cuvintelor cu neregularități în flexiune, a căror îmbinare cu articolul nu urmează regulile dominante: deși masculin, primește un articol feminin, care la genitiv-dativ nu asigură flexiunea, ci se comportă ca și cînd ar fi finala unui nume propriu. Neregularitatea substantivului nene (care aparent ar trebui să urmeze tiparele de flexiune și articulare ale masculinelor frate sau rege) provine din statutul său inițial de termen de adresare
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
articolul nu urmează regulile dominante: deși masculin, primește un articol feminin, care la genitiv-dativ nu asigură flexiunea, ci se comportă ca și cînd ar fi finala unui nume propriu. Neregularitatea substantivului nene (care aparent ar trebui să urmeze tiparele de flexiune și articulare ale masculinelor frate sau rege) provine din statutul său inițial de termen de adresare, dar mai ales din etimologie: varianta etimologică primară a formei-titlu este de fapt nenea, nearticulat (de la care se forma vechiul vocativ neneo și care
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
fapt nenea, nearticulat (de la care se forma vechiul vocativ neneo și care se află și la originea formei scurte nea). Or, în română, masculinele cu finala atipică în -ă sau -ea (tată, popă, papă, vodă, haplea etc.) creează probleme de flexiune și articulare, din cauza contradicției dintre trăsăturile formale tipice femininului și sensul masculin. Instabilitatea morfologică a cuvintelor din această serie nici nu este de altfel pe deplin vizibilă în DOOM (care înregistrează doar variantele literare); de fapt, în uz, se manifestă
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
mai are importanță: deosebirile istorice se atenuează în fața unificării registrului și a conotațiilor comune. Cu aceste sensuri, cele două cuvinte nu se mai folosesc doar ca termeni de adresare, ci și pentru desemnare; e de aceea nevoie să aibă o flexiune completă. Ca aproape toate cuvintele din limbajul copiilor transferate în alte contexte și situații de comunicare, termenii sînt foarte adesea marcați ironic: "un nene beat" (youtube.com), "s-a trezit ieri un nene cu un Nobel la activ să afirme
"Nene" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9123_a_10448]
-
popular) la o situație de bilingvism care a modificat dramatic datele problemei. Secțiunea de gramatică cuprinde cîteva chestiuni fundamentale, care țin de încadrarea tipologică a limbii române (presupunînd comparația cu celelalte limbi romanice): raportul dintre analitic și sintetic (diferit în flexiunea nominală și în cea verbală), categoria genului (din punct de vedere semantic și formal), a numărului, exprimarea politeții (modificările în sistemul pronumelor de politețe), fenomenele de acord. Sunt esențiale pentru lingvistica românească studiile despre semiauxiliarele de mod și de aspect
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
50 de ani, teme extrem de moderne (privind modalizarea, aspectualitatea, gradele de gramaticalizare). Importante sînt și descrierile construcțiilor analitice în utilizarea substantivului (folosirea prepozițiilor - dau la copii, ușa la casă -, dar și a articolului proclitic lui, devenit instrument analitic), observațiile asupra flexiunii numeralului, explicația unor modificări analogice în flexiunea verbală (ale formelor de imperativ de tip nu du, nu fă, ale formelor iotacizate, a participiului și a perfectului simplu ale verbului a face, care a înlocuit treptat fapt și feciu cu făcut
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
modalizarea, aspectualitatea, gradele de gramaticalizare). Importante sînt și descrierile construcțiilor analitice în utilizarea substantivului (folosirea prepozițiilor - dau la copii, ușa la casă -, dar și a articolului proclitic lui, devenit instrument analitic), observațiile asupra flexiunii numeralului, explicația unor modificări analogice în flexiunea verbală (ale formelor de imperativ de tip nu du, nu fă, ale formelor iotacizate, a participiului și a perfectului simplu ale verbului a face, care a înlocuit treptat fapt și feciu cu făcut și făcui), multitudinea perifrazelor de viitor în
Despre schimbarea lingvistică by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11500_a_12825]
-
germanism militar, cu sensul "aruncător de mine" (din numele propriu Brandt). Oricum, noul brand tinde să fie asimilat pe același tipar, producînd un omonim (sau, cîtă vreme vocala sa e pronunțată în manieră anglo-americană, un omograf): apare articulat și supus flexiunii - "brandul este scurtătura către inima clientului" (mihaidragan.ro), "știința brandului " (brandacademy.ro), "valoarea brandului Petrom" (stefanliute.typepad.com), fiind folosit și la plural, cu și mai ales fără cratimă (de altfel, potrivit noilor recomandări din DOOM, nici nu ar trebui
"Branduiala" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10600_a_11925]
-
adaptare a englezismelor (ca neutre cu pluralul în -uri.). În acest caz, forma (scrisă cu sau fără cratimă) link-uri/linkuri e foarte frecventă, în vreme ce links se folosește în titluri de rubrici, în genere acolo unde nu e nevoie de flexiune, iar redundantul links-uri (cu două mărci de plural, din engleză și din română) e atestat destul de rar.
Alte motoare, alte linkuri... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16157_a_17482]
-
Rodica Zafiu Se știe că o tendință a limbii scrise actuale, manifestată mai ales în stilul jurnalistic, constă în renunțarea la mărcile flexiunii pentru o serie de cuvinte neadaptate și greu adaptabile: împrumuturi recente, nume proprii străine, sigle. În contexte care cer formele cazuale de genitiv și dativ, aceste cuvinte apar invariabile. Când ar trebui să fie utilizat genitivul, forma fără mărci de
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
pentru o serie de cuvinte neadaptate și greu adaptabile: împrumuturi recente, nume proprii străine, sigle. În contexte care cer formele cazuale de genitiv și dativ, aceste cuvinte apar invariabile. Când ar trebui să fie utilizat genitivul, forma fără mărci de flexiune se comportă ca un fel de apoziție sau chiar ca un adjectiv invariabil: politica UE, păgubiții SAFI, membrii APADOR, liderul MISA, implicarea CIA etc. În mod similar era (și este încă) folosit substantivul mass-media, căruia normele vechi îi fixau o
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
politica UE, păgubiții SAFI, membrii APADOR, liderul MISA, implicarea CIA etc. În mod similar era (și este încă) folosit substantivul mass-media, căruia normele vechi îi fixau o încadrare morfologică pe criterii etimologice (ca neutru plural), ceea ce făcea ca articularea și flexiunea sa să devină imposibile: intervenția mass-media. Interesant e că acest tipar se extinde și la substantive care ar putea să realizeze foarte ușor flexiunea, pentru că - deși sînt denumiri ale unor instituții și produse, funcționînd ca nume proprii - provin din nume
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
îi fixau o încadrare morfologică pe criterii etimologice (ca neutru plural), ceea ce făcea ca articularea și flexiunea sa să devină imposibile: intervenția mass-media. Interesant e că acest tipar se extinde și la substantive care ar putea să realizeze foarte ușor flexiunea, pentru că - deși sînt denumiri ale unor instituții și produse, funcționînd ca nume proprii - provin din nume comune. În mod curent, redactorii postului de televiziune Realitatea păstrează invariabilă denumirea postului, în formule ca "jurnalele Realitatea", "corespondentul Realitatea". Evident, e o tendință
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
în parte de grija de a nu produce confuzii între substantivul propriu și cel comun ("jurnalele Realității"), favorizat și de comoditate și de economia de expresie (căci o soluție ar putea fi, oricînd, introducerea unui termen generic care să preia flexiunea: "jurnalele televiziunii Realitatea"). Mai mult, se observă tot mai des folosirea formei invariabile după articolul genitival: acesta devine în mod clar o marcă a cazului, fără a se confunda cu prepoziția a, pentru că își păstrează formele de gen și număr
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
cu o siglă: "președintele CS Dinamo" (Cotidianul, 3.02.2006). Denumirea echipei Steaua e și mai relevantă, pentru că intră în seria mai sus pomenită, a termenilor proprii proveniți din substantive comune. Cel mai frecvent, numele apare cu mărcile tipice ale flexiunii: "tehnicianul Stelei" (EZ 8.06.2006), "finanțatorul Stelei " (Libertatea, 16.02.2006); și aici, invariabilitatea e produsă de asocierea cu o siglă: "președintele CSA Steaua" (Libertatea, 10.02.2006). În mod excepțional, forma fără flexiune corespunde unui uz special (și
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]
-
apare cu mărcile tipice ale flexiunii: "tehnicianul Stelei" (EZ 8.06.2006), "finanțatorul Stelei " (Libertatea, 16.02.2006); și aici, invariabilitatea e produsă de asocierea cu o siglă: "președintele CSA Steaua" (Libertatea, 10.02.2006). În mod excepțional, forma fără flexiune corespunde unui uz special (și ironic), de calificativ: "Spiritul Steaua în epoca Becali-Stoica" (ib.). Păstrarea flexiunii e în rest normală, numele de echipe fiind denumiri foarte frecvente în limbajul familiar, adesea folosite metonimic sau chiar personificator. De altfel, oricît de
"... a Dacia" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10643_a_11968]