3,939 matches
-
alături de cel pur economic. Fluctuația reprezintă una dintre patologiile grave ale întreprinderii actuale. Ea costă întreprinderea, afectându-i sensibil eficiența. Nu este întâmplător că sociologul este adesea chemat să ajute la soluționarea acestei probleme. Din punctul de vedere al întreprinderii, fluctuația ar trebui redusă spre zero. Pentru persoanele angajate în procesul muncii, fluctuația nu înseamnă însă integral un proces negativ. Ea are o serie de funcții pozitive: posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai corespunzător capacităților și talentelor proprii
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
actuale. Ea costă întreprinderea, afectându-i sensibil eficiența. Nu este întâmplător că sociologul este adesea chemat să ajute la soluționarea acestei probleme. Din punctul de vedere al întreprinderii, fluctuația ar trebui redusă spre zero. Pentru persoanele angajate în procesul muncii, fluctuația nu înseamnă însă integral un proces negativ. Ea are o serie de funcții pozitive: posibilitatea de a găsi un loc de muncă mai corespunzător capacităților și talentelor proprii, dar și pregătirii profesionale, posibilități de promovare, apropierea de locuință, posibilitatea de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
în viața personală, independență în raport cu un grup sau o autoritate. Sociologul va trebui să recunoască în acest caz o situație tipică de convergență/divergență de interes, ambele îndreptățite. Conducerea întreprinderii susține un interes global - eficiența economică ridicată asigurată de eliminarea fluctuației. Indivizii susțin un interes uman care nu este mai puțin general: necesitatea ca toate persoanele să se poată mișca liber în sistemul productiv, nu numai în funcție de interesele acestuia, ci și de interesele individuale ale personalului muncitor. Sociologul va găsi, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
persoanele să se poată mișca liber în sistemul productiv, nu numai în funcție de interesele acestuia, ci și de interesele individuale ale personalului muncitor. Sociologul va găsi, în primul rând, aici un teren comun de convergență a intereselor: eliminarea cauzelor „negative” ale fluctuației (climat de muncă dominat de conflicte, indiferența față de om, deficiențe ale stilului de conducere, munci neinteresante, condiții dificile de lucru, orientare profesională deficitară); de asemenea, acceptarea faptului că utilizarea mijloacelor corective de a scădea fluctuația este negativă nu numai din
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intereselor: eliminarea cauzelor „negative” ale fluctuației (climat de muncă dominat de conflicte, indiferența față de om, deficiențe ale stilului de conducere, munci neinteresante, condiții dificile de lucru, orientare profesională deficitară); de asemenea, acceptarea faptului că utilizarea mijloacelor corective de a scădea fluctuația este negativă nu numai din punctul de vedere al persoanelor, ci, prin efectele sale contraproductive, și din cel al întreprinderii. Dincolo de această convergență, rămâne și o sferă a divergenței. Aici, sociologul încearcă să realizeze un „compromis” în care fiecare parte
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
punctul de vedere al întreprinderii, care este de fapt al lor, în ultimă instanță, în calitate de interes general, dar totodată să susțină în fața conducerii întreprinderii și punctul de vedere al oamenilor ca persoane individuale. În aceste condiții, o rată moderată de fluctuație ar putea constitui obiectivul cel mai bun de atins. Angajarea sociologiei în susținerea obiectivelor limitate ale unui sistem, fără a ține seama de interesele globale ale colectivității, apare ca o încălcare flagrantă a vocației sale transsectoriale și umaniste. Este semnificativ
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
doar într-una dintre ele. Și aici, el poate fi solicitat să se integreze difuz, nespecificat sau specificat. El poate furniza cunoștințe, informații sau i se poate cere să realizeze el însuși respectiva secvență: să ofere diagnoza unei probleme (cauzele fluctuației dintr-o întreprindere), să formuleze mijloacele de acțiune (cum se poate reduce fluctuația sau criminalitatea, cum poate fi crescută motivația muncii), să evalueze efectele unor programe sau acțiuni (cât de eficace a fost un anumit tip de propagandă sau de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
integreze difuz, nespecificat sau specificat. El poate furniza cunoștințe, informații sau i se poate cere să realizeze el însuși respectiva secvență: să ofere diagnoza unei probleme (cauzele fluctuației dintr-o întreprindere), să formuleze mijloacele de acțiune (cum se poate reduce fluctuația sau criminalitatea, cum poate fi crescută motivația muncii), să evalueze efectele unor programe sau acțiuni (cât de eficace a fost un anumit tip de propagandă sau de acțiune, de integrare a delincvenților). Integrarea secvențială are avantajul că pune în fața specialistului
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Londra. Burns, T., Stalker, G.M. (1961), The Management of Innovation, Tavistock Publications, Londra. Campbell, D.M., Fleming, R.L., Grote, R.C. (1985), „Discipline without punishment - at last”, în Harvard Business Review, nr. 4. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă în acțiune, Editura Academiei RSR, București. Chelcea, S. (1983), Experimentul psihosociologic, Editura Științifică și Enciplopedică, București. Chin, R. (1961), „The utility of system
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
din istorie evenimențială istorie socială. Formele de organizare socială, instituțiile sociale, reprezintă un fel de structuri. Ele sunt sisteme aflate în echilibru dinamic. Modificările accidentale din mediu acționează asupra lor, suscitând o reacție adaptativă. Ele tind să se conserve în fluctuația evenimentelor. Să luăm drept exemplu organizarea capitalistă a economiei. Există legi structurale ce reglează comportamentul economic astfel încât sistemul să se mențină ca atare. Același lucru se petrece și cu sistemul feudal. Apariția unui eveniment nou stârnește o reacție așteptată, înscrisă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să ducă treptat la schimbări sociale progresive. Timpul însuși reprezintă o trecere treptată de la stări mai puțin satisfăcătoare la stări mai satisfăcătoare. Este inclusă aici o altă perspectivă asupra timpului decât cea tradițională: nici reproducere a structurilor stabile și nici fluctuație fără sens, ci proces progresiv. Nu este deloc întâmplător faptul că ideea de progres s-a consolidat de abia în cadrul filosofiei moderne și este legată de apariția societății capitaliste. Ne putem întreba ce anume s-a schimbat în structura societăților
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
vedere însă în mod special incertitudinea cognitivă, ce caracterizează cele mai multe dintre procesele decizionale reale. Exemplul cu predicția cantității de precipitații din luna mai este relevant din acest punct de vedere. Probabil că există o limită absolută, ontologică de prevedere a fluctuației vremii; dar nu această limită caracterizează cunoștințele noastre actuale. Capacitatea noastră de a prevedea vremea, inclusiv de a atribui probabilități, este departe de acea limită absolută. Incertitudinile noastre cu privire la vreme sunt, în consecință, fundamental de origine cognitivă și pot fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Caraion, P. (1966), Originea sacrului, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Carneiro, R. (1973), „The four faces of evolution” în J.J. Honigmann (ed.), Handbook of Social and Cultural Anthropology, Rand McNelly, Chicago. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mărginean, I., Lățea, C. (1979), Fluctuația forței de muncă, Editura Științifică și Enciclopedică, București. Cazacu, H., Glodeanu, I., Mitulescu, S. (1985), Democrația socialistă în acțiune, Editura Academiei RSR, București. Chelcea, S. (1983), Experimentul psihosociologic, Editura Științifică și Enciplopedică, București. Chin, R. (1961), „The utility of system
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Limitată la unul sau două comportamente circumscrise, această sarcină este propusă, niciodată impusă. Natura și nivelul participării pacientului oferă foarte multe informații pentru individualizarea metodelor de tratament. Analiza cantitativă a rezultatelor nu se poate limita la o lectură normativă. Unele fluctuații orare sau zilnice generează întrebări privind variabilele interne sau externe capabile să le explice. In unele cazuri, auto-observația poate antrena schimbări în comportamentele evaluate. Condițiile obținerii eficienței acesteia au făcut obiectul unor cercetări diverse. Astfel, s-a demonstrat că observația
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
de tulburări psihologice importante. Răspunsul nu este atât de „simplu” ca cel în legătură cu o boală organică, pentru care se poate defini un început și un sfârșit. In tulburările psihologice există o serie de parametri care trebuie înțeleși, reperați și acceptați: - fluctuația intensității bolii (tulburările nu sunt statice); - progresele oscilante, mai ales la debut; - fenomenul normal al recăderilor, mai mult sau mai puțin importante; - perioade de stagnare a progreselor; - alte momente în care progresele se realizează ușor și rapid. Vindecarea ca urmare
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
al alimentației proprii (b) Metode pentru a controla greutatea/sau silueta - Regimuri de slăbire - Vomisment - Laxative/diuretice - Medicamente pentru tăierea poftei de mâncare - Hiperactivitate - Cântăriri - ... (c) Atitudini față de siluetă și greutate - Importanță subiectivă asociată aspectului fizic și greutății - Reacții la fluctuațiile de greutate/la comentariile privind aspectul fizic - Greutate și corp dorit 3. Evaluarea psihopatologiei generale (a) Tulburări depresive (risc suicidar) și anxioase (b) Funcționare interpersonală (c) Stimă de sine/afirmare de sine/perfecționism 4. Viață cotidiană - Familie - Locuință - Serviciu - Bani
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aibă drept consecință creșterea în greutate, ținând cont de faptul că încă mai are crize de bulimie (șase în ultima săptămână), că mănâncă din nou dimineața și că încearcă să păstreze masa principală. Terapeutul o asigură că nu se observă fluctuații importante ale greutății la sfârșitul tratamentului în comparație cu cea constatată la început. El reamintește faptul că variațiile importante ale greutății în cazul bulimiei rezultă din combinarea bulimiilor, a purgațiilor și a restricțiilor și că ea se va stabiliza doar controlând aceste
Ghid clinic de terapie comportamentală și cognitivă by Ovide Fontaine () [Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
umane fundamentale. Faptul că multe dintre manifestările regulate din comportamentul social sunt simple și evidente, nu exclude posibilitatea ca alte asemenea manifestări regulate să nu fie deloc simple și evidente. De exemplu, cu cât o economie este mai deschisă la fluctuațiile de pe piața mondială, cu atât mai mare este gradul de asistență socială, iar în același timp, organizarea instituțiilor guvernamentale - regim prezidențial sau parlamentar, administrație centralizată sau descentralizată - nu pare să afecteze volumul de asistență socială. Acestea sunt afirmații nomologice a
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
posibile cauzalității reciproce). Este, așadar, esențial ca cercetătorul să facă distincția clară între variabila dependentă și cea independentă, pentru a putea susține direcționalitatea cauzală. Variabila independentă variază, în funcție de specificările modelului respectiv, fără limitări, în timp ce variabila dependentă, conform ipotezei, variază în funcție de fluctuațiile variabilei independente. Direcția, după cum am definit-o, este un concept logic ce prevede ca variabila independentă să o preceadă pe cea dependentă. În practică, direcția se observă adesea ca succesiune temporală. În tiparul lor regulat de covariație, schimbările în Y
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
permit interesului lor față de o regiune anumită de pe glob să înfrângă cerințele unei metodologii solide și ale unei testări de maximă calitate pentru ipoteza propusă. Astfel, un expert în politica mexicană ar putea încerca să examineze rolul băncii centrale în fluctuațiile valutare ale monedei mexicane, să cerceteze vreodată dacă relația mexicană este tipică sau atipică pentru națiunile în curs de dezvoltare. Un expert în politica Americii Latine ar putea încerca să testeze efectul inegalității de la nivelul posesiunii de terenuri asupra stabilității
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
a sociologilor nu le-a servit decât celor ce au făcut-o. În continuare sociologia are un ,,status marginal”. Se pronunță În legătură cu cercetarea sociologică, despre sondajele de opinie publică, de exemplu, persoane incapabile să facă vreo distincție Între ,,flatulația” și ,,fluctuația forței de muncă”. Se declară ,,sociolog” te miri cine pe motiv că, la un moment dat, scrie la un ziar, ocupă o funcție În ierarhia politică sau administrativă. Abia dacă fac deosebirea Între ,,științele nomotetice” și ,,științele ideografice”, dar se
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
decât al celorlalte tipuri. Șoferul din astfel de accidente se aseamănă foarte mult cu persoana descrisă În cazul de sinucidere, În timp ce pasagerii nu sunt. Din punct de vedere statistic, aceste rezultate sunt semnificative și persistă, dacă se ține cont de fluctuațiile sezoniere, weekend-uri, vacanțe etc.” (Philips, 1983, 560). George Comstock (1977, apud Phillips, 1983, 561) a pus În evidență faptul că aceste povestiri cu subiect violent (vezi Kessler și Stipp, 1984) exemplifică (când violența exercitată este prezentată ca: răsplată, reală
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
ambasador în Franța (februarie-iunie 1990), senator de Argeș al Partidului Alianței Civice (1992-1996) și senator al Partidului Național Liberal (din 1996). În planul convingerilor politice, P. a trecut de-a lungul vieții, după cum mărturisește în Sfidarea memoriei (1996), „prin niște fluctuații și înainte de arestare și după detenție”, înregistrând „niște oscilații pe un evantai destul de mare”: de la stânga, chiar extremă, la dreapta, nu extremă (i-a sfidat într-o împrejurare publică pe legionari), și la cea pe care o numește „dreapta junimistă
PALEOLOGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288628_a_289957]
-
solicită afirmarea loialității. Din aceste conflicte, rezultă mobilitatea tot mai crescută a persoanelor, mobilitate care nu-i doar ocupațională, ci și cu referire la locurile de muncă, pentru a deveni concomitent ocupațională și geografică și pentru a genera o mare fluctuație a personalului angajat. În perioada tranziției, imediat după eliminarea regulilor și instituțiilor precedente, s-a produs o multiplicare a oportunităților și o expansiune a rolurilor pe care o persoană și le putea asuma în libertate. O stare confuză de scurtă
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
unor politici antimigratorii, numărul studenților străini din SUA a scăzut mult. După revoluțiile din 1989 și 1990, universitățile din țările central și est-europene și-au pierdut atractivitatea, iar numărul studenților străini a scăzut cu peste 90%; 3. numărul mic și fluctuația fluxurilor de studenți mobili din punct de vedere internațional influențează negativ amortizarea costurilor pentru infrastructura academică. În vederea acomodării studenților străini, investițiile inițiale trebuie să fie destul de substanțiale, dar timpul de amortizare și incertitudinea consistenței fluxurilor acționează ca factori de diminuare
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]