5,879 matches
-
Într-o superbă după-amiază de sâmbătă, în deosebita locație a Casei de Cultură a Sindicatelor din Ploiești, într-o atmosferă de sărbătoare, a avut loc lansarea în tandem a romanului: Răzbunătorii (Editura Premier, Ploiești, 2010) și eseul Eminescu și universul folcloric românesc (Editura Premier, Ploiești, 2011), ambele cărți purtând semnătura distinsului scriitor român, stabilit în Statele Unite ale Americii: Cristian Petru Bălan. Evenimentul de la Ploiești, patronat de către domnul profesor Nicolae Boaru - directorul Bibliotecii Județene “Nicolae Iorga”, a adunat în sala mică (circa
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
modalitățile de luptă ale haiducilor români legendari, dar sunt purtate de o elită militară foarte bine organizată. Trist în acest roman este totuși mesajul acestuia. Dacă, de obicei, binele învinge răul, în Răzbunătorii: binele nu supraviețuiește răului. Eminescu și Universul Folcloric Românesc (prefațată de Gheorghe A. Stroia) îl transformă pe Eminescu - Luceafărul intangibil al Literaturii Române, în Omul Eminescu, ce a nutrit dintotdeauna un deosebit respect pentru țara sa, pentru originile sale. Un Eminescu - fiu al țăranului român, dar încărcat de
DUBLA LANSARE DE CARTE DE LA PLOIEŞTI, 28 MAI 2011 – CRISTIAN PETRU BĂLAN (CHICAGO, SUA) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 153 din 02 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367267_a_368596]
-
Cu ajutorul lui Dumnezeu, încheiem seria celor patru volume din seria Colindelor din Transilvania, la care se adaugă volumul Balade din Transilvania, culese de neobositul folclorist Pavel Rătundeanu-Ferghete de-a lungul ultimei jumătăți de veac. Precizăm, însă, că nu este specie folclorică, din care acest admirabil român să nu fi descoperit măcar câteva piese. Uneori acestea acoperă zeci de pagini, alteori greutatea manuscriselor însumează câteva kilograme. Pavel Rătundeanu-Ferghete a fost și a rămas un om modest sub aspect material și social, tocmai
OFERTĂ DE CARTE (20) OCTOMBRIE 2012 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 671 din 01 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/368599_a_369928]
-
gândire profunzimi nebănuite, care dovedeau nu numai cunoașterea învățăturii creștine, ci și puterea de creație, de sinteză și de exprimare a autorului anonim. Două mii de ani de creștinism pe pământul românesc își spuneau cuvântul cu prisosință și în această specie folclorică: proverbul. Alături de alte specii folclorice, precum colindele și legendele, alături de complexul de tradiții și obiceiuri religioase, care încununează curgerea anului sau a vieții omenești, proverbele religioase formează o bază documentară solidă pentru alcătuirea unei etnoteologii românești. Câteva studii pertinente în
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
nu numai cunoașterea învățăturii creștine, ci și puterea de creație, de sinteză și de exprimare a autorului anonim. Două mii de ani de creștinism pe pământul românesc își spuneau cuvântul cu prisosință și în această specie folclorică: proverbul. Alături de alte specii folclorice, precum colindele și legendele, alături de complexul de tradiții și obiceiuri religioase, care încununează curgerea anului sau a vieții omenești, proverbele religioase formează o bază documentară solidă pentru alcătuirea unei etnoteologii românești. Câteva studii pertinente în acest sens s-au realizat
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
era cazul, câteva adevăruri fundamentale: 1. Poporul român are o vechime milenară în spațiul carpato-danubian; 2. Poporul român are o continuitate neîntreruptă pe acest teritoriu, elemente din vechile religii precreștine regăsindu-se atât în proverbe, cât și în alte genuri folclorice; 3. Poporul român s-a născut creștin, ceea ce a făcut ca să-și însușească deplin învățătura creștină nealterată, s-o păstreze cu sfințenie ca pe un dascăl de cuget și simțire, ca pe o călăuză sfântă a vieții, ca pe o
OFERTĂ DE CARTE (25) FEBRUARIE 2017 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368603_a_369932]
-
a păstrat cât mai substanțial sau în întregime, parfumul și catifeaua susurului fântâniței din care izvorăsc. Unora le-a compus vers, altora le-a compus fin și adecvat vibrația melodică, Maria Șalaru fiind culegătoare, interpretă, făuritoare de cântec popular și folcloric. E o briză de nou adusă de valurile cântecelor sale la țărmul spectacolului muzical, artista însăși deosebindu-se de sine, de la cântec la cântec, în direcția evoluției frumosului spre mai frumos. Nu lasă cântecul să îmbătrânească, la fiecare interpretare îi
MARIA ŞALARU. CÂNTECUL CA O POVESTE (INTERVIU, PARTEA I) de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2023 din 15 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368687_a_370016]
-
și copii; b) organizarea unui Cenaclu Literar, precum și Monografia Orașului Ulmeni; c) organizarea de studii, cursuri și cercuri de educație și diferite manifestări religioase, culturale, artistice și sportive; d) implicarea copiilor , tinerilor și adulților în păstrarea, promovarea și cultivarea zonei folclorice din zona Someș - Codru; e) organizarea de simpozioane, conferințe, grupuri de lucru, expoziții în domeniul promovării societății civile, sau alte evenimente specifice pentru copii , tineri și adulți; f) organizarea de tabere tematice de literatură, pictură, sculptură, fotografie și alte domenii
ARS VIVAT de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 900 din 18 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363707_a_365036]
-
V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 Toate Articolele Autorului Realizatoarea tv. Marioara Murărescu, etnomuzicolog s-a stins, vineri, 31 ianuarie 2013, în cea mai geroasă dimineață a iernii și cea mai înfrigurătoare a inimii istoriei folclorice și culturii țărănești, singura în care a mai rămas depozitat aurul cântecelor noastre populare. A fost deschizătoare de drumuri pentru mulți tineri interpreți de muzică folclorică românească, precursoare prin aceasta, a unui semnificativ val de glasuri îmbuchetate în florile spirituale
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
în cea mai geroasă dimineață a iernii și cea mai înfrigurătoare a inimii istoriei folclorice și culturii țărănești, singura în care a mai rămas depozitat aurul cântecelor noastre populare. A fost deschizătoare de drumuri pentru mulți tineri interpreți de muzică folclorică românească, precursoare prin aceasta, a unui semnificativ val de glasuri îmbuchetate în florile spirituale ale „Tezaurului folcloric” românesc, arătat în lumină de ea și pornit spre universul nostru sonor, sub nimb de istorie a artei spectacolului folcloric. Aceasta, prin fuziunea
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
țărănești, singura în care a mai rămas depozitat aurul cântecelor noastre populare. A fost deschizătoare de drumuri pentru mulți tineri interpreți de muzică folclorică românească, precursoare prin aceasta, a unui semnificativ val de glasuri îmbuchetate în florile spirituale ale „Tezaurului folcloric” românesc, arătat în lumină de ea și pornit spre universul nostru sonor, sub nimb de istorie a artei spectacolului folcloric. Aceasta, prin fuziunea talentului cu alegerea autenticului și valorii culturii muzicale populare, prin revărsarea în scenă a vocii și portului
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
interpreți de muzică folclorică românească, precursoare prin aceasta, a unui semnificativ val de glasuri îmbuchetate în florile spirituale ale „Tezaurului folcloric” românesc, arătat în lumină de ea și pornit spre universul nostru sonor, sub nimb de istorie a artei spectacolului folcloric. Aceasta, prin fuziunea talentului cu alegerea autenticului și valorii culturii muzicale populare, prin revărsarea în scenă a vocii și portului național pe care inegalabilul om de folclor Marioara Murărescu le-a pus în valoare. Regretabil, înmărmuritor, Marioara Murărescu a încetat
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
și pentru o veșnicie a spiritualității neamului, a adus cel mai mare serviciu românilor, cu prețul sacrificiului de sine! Colosalul și nobilul aport la cultura românească, al Marioarei Murărescu, a făcut să se înzestreze etnomuzicologia noastră cu o neprețuită muzică folclorică contribuind nelimitat și incomparabil la promovarea multor interpreți, ca și la luminarea precum șlefuitorul sticlei, a cântecelor populare depuse în zăcământ la rădăcinile folclorului românesc. Pe interpreta Maria Șalaru o unește de regretata realizatoare tv, o trăire în comuniune sufletească
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
artistic. Asta nu înseamnă că nu și-a continuat cariera muzicală, la emisiuni de radio și televiziune, dar și prin participarea la spectacole și susținerea de recitaluri care au atras toată admirația spectatorilor. Este unul dintre colaboratorii dragi ai «Tezaurului Folcloric», deoarece preocupările ei și preocupările noastre se întâlnesc: dragostea pentru copii, pentru slujirea și afirmarea lor pe scena muzicii populare sunt și preocupările noastre, și ale Mariei Șalaru”. Cuvintele scrise sunt urme ale gândului, atunci când nu tratează separat adevărul din
MARIA ŞALARU, MAI SINGURĂ ŞI TRISTĂ, FĂRĂ MARIOARA MURĂRESCU de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363741_a_365070]
-
Acasa > Orizont > Portret > CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului Solist bihorean, născut pe 24 octombrie 1964 la Oradea, artistul Cornel Borza a pornit spre scenă cu două daruri, harul și
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Bihorului” al tineretului bihorean, devenind solist, pentru ca din 1987 până în 1992 să activeze, de asemenea, ca solist vocal, la Ansamblul „Nuntașii Bihorului” al Casei de Cultură a Sindicatelor din Oradea, alături de care evoluează și azi în înaltul culminant al spectacolului folcloric românesc. Din 1992 este solist vocal al Ansamblului Artistic Profesionist „Crișana” de pe lângă Teatrul de stat Regina Maria din Oradea. Reprezentant al Județului Bihor la diferite festivaluri de folclor din țară, între anii 1979-1987 a cucerit numeroase premii și distincții, cum
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
China și 2012 Yeosu Corea de Sud. În 2014 a efectuat un turneu în SUA la invitația comunității românești din Chicago, care aparține Bisercii Nașterea Domnului. Nu pot fi decât nimbate prestațiile de excepție ale interpretului de melos popular și folcloric bihorean. Astfel, în anul 1997 Cornel Borza a fost desemnat „Solistul anului”, distincție acordată de postul de Radio „Sonvest” din Oradea; în 1998 primește „Caseta anului”, distincție acordată de postul de Radio Bistrița Năsăud, iar în 2003 Distincția „Cultul eroilor
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
nimeni altcineva, cântecul bihorean zboară la bolta sufletelor tuturor, interpretul fiind iubit de tot neamul românesc, indiferent de provincia în care, prin destin ori alte diverse conjuncturi s-a împământenit unul sau celălalt dintre români. Însă, ca specific de identitate folclorică, repertoriul și interpretarea luminată de originalitate și valoare a lui Cornel Borza, aparține zonei colinare a Bihorului, ca reprezentant al folclorului din satul Borșa, comuna Săcădat - zona de folclor Crișul Repede. În extindere, acest repertoriu depășește frontierele de strict specific
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
dirijată de Sorin Miescu. Aceste înregistrări au fost urmate între 1986-1990 de altele, împreună tot cu Orchestra Radioteleviziunii Române, dirijate de această dată de Paraschiv Oprea și prof.Marcu Leț. Colaborările interpretului Cornel Borza pentru radio cu realizatorii de emisiuni folclorice a fost una extinsă și fructuoasă. Printre aceștia sunt remarcabile numele: Victoria Turcitu, Eugenia Florea, Gruia Stoia. La televiziune debutul artistului bihorean, de acum consacrat și cu legitimitatea unui succes progresiv la public se datorează emisiunii „Tezaur folcloric”, realizate de
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
de emisiuni folclorice a fost una extinsă și fructuoasă. Printre aceștia sunt remarcabile numele: Victoria Turcitu, Eugenia Florea, Gruia Stoia. La televiziune debutul artistului bihorean, de acum consacrat și cu legitimitatea unui succes progresiv la public se datorează emisiunii „Tezaur folcloric”, realizate de Marioara Murărescu, în 1982. De asemenea, pe seama unor prezențe frecvente în televiziune, Cornel Borza a fructificat colaborările cu un mare număr de realizatori ai Televiziunii Naționale, printre care: Florentina Satmari, Niculina Merceanu, Theodora Popescu, Elise Stan etc. Ar
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Ar putea fi necrezut bogatul volum de înregistrări și făptuiri discografice ale artistului Cornel Borza, dat fiind vârsta tânără a sa,dar nu este, deoarece cântecul rămas pe imprimare este certă dovadă. Vocea „remarcabilă ca notă maximă a interpretării melosului folcloric bihorean” cum o caracterizează maestrul Benone Sinulescu, copărtaș prin îndemnul de a include în creionările mele pe artist, ca nu cumva să se întâmple, dintr-o neatenție, să comit grava omisiune de a nu da importanță „unuia din cei mai
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Sinulescu menționează, de asemenea) va rămâne peste veac, asemenea inscripției în piatră, pe trei volume personale, CD-urile, două la număr, „Interpreti îndrăgiți din Bihor” pe care cântă alături de Florica Zaha, Viorica Flintașu, Maria Haiduc, Dorina Miescu, un volum „Tezaur folcloric în concert”, alături de Maria Ciobanu, Benone Sinulescu, Niculae Furdui Iancu, etc., trei volume alături de colegii de la Ansamblul profesionist „Crișana”, un volum de Colinde, alături de Leontin Ciucur, Luminița Tomuță și Felicia Costin, o casetă video și CD-ul realizat de TVR
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
Succesul și consacrarea sa nu sunt, însă, capăt de carieră, ci intersecție, nod de căi dintre care artistul și-a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cornel Borza. Trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
a dobândit dreptul de a merge de acum spre scenele celebre naționale și internaționale pe magistrala iluștrilor trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc! Aurel V. Zgheran (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Cornel Borza. Trezorieri ai patrimoniului melodic folcloric al neamului românesc / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1795, Anul V, 30 noiembrie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Aurel V. Zgheran : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
CORNEL BORZA. TREZORIERI AI PATRIMONIULUI MELODIC FOLCLORIC AL NEAMULUI ROMÂNESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1795 din 30 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/364710_a_366039]
-
albastrelor râuri sărbătoarea iubirii și păcii unde o fată frumoasă sărută cu glasul ei sufletele îmbrățișaților în joc și dragoste de trăire! Este Viorica Macovei această frumoasă româncă, trandafirul Moldovei și Bucovinei, cu glas aurit în aurul muzicii populare și folclorice a Țării de Sus și Moldovei de la Răsărit, cu dor, istorie și legendă...! Aurel V. ZGHERAN (aurel.vzgheran@yahoo.com) Referință Bibliografică: Viorica Macovei. Trandafirul Țării de Sus și Moldovei de la Răsărit / Aurel V. Zgheran : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
VIORICA MACOVEI. TRANDAFIRUL ŢĂRII DE SUS ŞI MOLDOVEI DE LA RĂSĂRIT de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2114 din 14 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364756_a_366085]