184,013 matches
-
puteri și grai ceva Din toate tainele să-mi dea; Să nu mai fiu silit, din greu Tot asudînd, să spun ce nu știu eu; Să aflu ce-n adîncul ei Strîns lumea ține, să văd ce-i Cu-acele forțe și semințe sfinte, Să nu mai umblu în cuvinte. O, Lună plină, de-ai zări Ultima oară chinul meu aci, Ce la pupitru m-a ținut De veghe-n meiz de noapte, mut; Cărți, și hîrtii mi-ai luminat, Prietenă
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
mei Prin toate simțurile-mi dintr-o dată! Simt sfînta fericire-a vieții ce-i, Prin nervi și vine, nouă și-nfocată. Aceste semne scrise-au fost de-un zeu? Mi-alină ele intima mînie, Îmi umplu inima de bucurie Și forțele Naturii-n jurul meu Le dezvelesc în tainică pornire vie. Sînt eu un zeu? Mi-e clar deja! Văd în aceste trăsături curate În fața mea Natura-activă-n toate. Ce înțeleptu-a spus, pricep acum abia: “Închisă nu-i a spiritelor lume; Ți-
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
Spre care tinde-un piept flămînd - Voi curgeți și-adăpați, și-n van tînjesc eu oare? (Nemulțumit, întoarce filele cărții și zărește semnul Duhului Pămîntului.) Mă mișcă altfel acest semn, din plin! Duh al Pămîntului, mi-ești mai aproape; Simt forțe-n mine dînd să scape, Ard, parcă-aș fi băut nou vin. Simt că-ndrăznesc să ies în lume-afară, Să port plăceri și chin - a ei povară, Furtuni să-nfrunt eu, iar și iară, De naufragiu nici să nu mă
Johann Wolfgang Goethe - Faust by Mihail Nemeș () [Corola-journal/Journalistic/13028_a_14353]
-
s-o identifice în materialitatea scopului intrinsec. Poezia n-a fost altfel în trecut, dar abia acum poetul se recunoaște neputincios. Scrisului nu trebuie să i se ceară mai mult: „cine povestește e deja pregătit / să nu fie crezut”. Prin forța iluziei că poate indica, existențial, o cale, poezia și-a suprimat - simbolic - producătorul. Până la urmă, nu poezia, ci poetul e un instrument. Abia privit din această perspectivă, textul în proză Corectorul capătă o semnificație. Textul e mai presus de cel
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
aparențelor - nu suportă polisemia/ Metaforele ca și viermii,/ sînt la fel de periculoase.” (“Profesorul îmi mai spune”). Poetul nu poate să stea decît “cu un picior în geometrie,/ cu celălalt în confuzie” și nu avangardele, postmodernismul, tardo-modernismul și toate celelalte vor avea forța de a fixa “Limitele interpretării”. Jocul text-metatext, poet-teoretician se construiește admirabil pe această idee, aflată permanent într-o aparentă contradictorialitate. Poetul știe multe despre rotirea necontenită a sorilor, a vieții și a gesturilor, despre repetabil și imuabil (“De sub morene, de sub
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
ci tensiunea, prea umana răzvrătire se dezlănțuie în gesturi expresioniste de mare intensitate. Își fac loc și poemele de dragoste ca și cele amuzat-ironice, ecou al uimirii că salvarea vine atît de prozaic de unde nu gîndești. Deși e conștient de forța artei de a transmite influxuri perceptibile în “Cetate”, poetul își asumă, probabil că nu elegiac, și faptul că o experiență personală rămîne totuși să se consume cu adevărat în singurătate și nu pe deplin cunoscută celorlalți, “... o picătură de sînge
Elegiile materiei by Georgeta Drăghici () [Corola-journal/Journalistic/13061_a_14386]
-
L. M. răspunde în germană. Senta Höfer completează ce a fost omis și în română și în germană. Senta face ordine. Ea e conducătoarea CCG-ului. Cîtă încredere îți dă un om la care nu descoperi nici o urmă de ezitare. Forță, stăpînire de sine, experiență... te întrebi. Dar, dincolo de datorie, Senta e caldă, prietenoasă. Senta e brici, am spus. Nu mă gîndeam la ascuțișul tăios, mă gîndeam la ascuțișul minții. Și unde mai pui că e fata marelui artist fotograf Edmund
La Timișoara, Aglaja ne-a vorbit românește by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/13074_a_14399]
-
Cel la care ne referim, din anul 2000, la aceeași prestigioasă editură, pare nu numai Îmbunătățit, ci și transferat...lingvistic, ba, vizibil și stilistic, În limba franceză, traducerea aparținând Paulei Romanescu. Și grafic, actualul tom, cu ingenioase ilustrații, datorate Elenei Forța, are o splendidă copertă, realizată de Daniel Nicolescu, după Sfânta familie, de Michelangelo. Nu Întâmplător am indicat ca enunț terminal... familia, care presupune armonie, unitate, Înțelegerea Între vârste diferite, iubirea aproapelui. Căci poetul de față este un martir al singurătății
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
o splendidă copertă, realizată de Daniel Nicolescu, după Sfânta familie, de Michelangelo. Nu Întâmplător am indicat ca enunț terminal... familia, care presupune armonie, unitate, Înțelegerea Între vârste diferite, iubirea aproapelui. Căci poetul de față este un martir al singurătății, prin forța profesiunii care te cere mereu flacără, om viu, contributor la toate etapele de realizare ale filmului. Iar ca scenarist, se cuvine să despici firul În patru și-n patruzeci și patru, deoarece viziunea cere legături, popasuri, platforme și zboruri, cât
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
orchestre numită „la Baaad”, denumire ce va anticipa capodopera sa lirică de dimensiuni remarcabile. Volumele La Baaad, Ed. Cartea Românească, 1979, La Baaad, Ed. Eminescu, 1996 și La Baaad / In Baaad, ediție bilingvă româno engleză, Ed. Junimea, 2006, reamintesc, prin forța lor vizionară, de maeștri Înaintași precum Eminescu, Arghezi, Aron Cotruș etc. La ceasul unor mari reașezări socioculturale, ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă cu trei ani, bunul său prieten
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
-i fie, purtând În văzul lumii o inimă atât de plină, parcă sub presiune, precum un samovar Încins, de câtă viață și poezie are În ea. Bun venit, Poete, În cetatea cu licurici pe ziduri!” Și pentru că cei aleși au forțe nebănuite, cei doi profesori scriitori de la Domneștii de Argeș sunt și fondatorii revistei „Pietrele Doamnei”. Este o publicație lunară, adaptată zilelor ce le trăim, când timpul fuge și răbdarea nu-ți trebuie pusă la Încercare, când Internetul ne-a intrat
PRIMĂVARA SCRIITORILOR DIN DOMNEȘTI LA BIBLIOTECA JUDEŢEANă ARGEŞ. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Catrinel Popescu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1551]
-
se găsea acest călugăr scriitor, printre altele modern printr-o inedită capacitate de a percepe eternitatea, interlocutor polivalent chiar dacă, la o adică, În conjuncturi ce Îi păreau nefaste pentru convingerea lui credincioasă, putea deveni redutabil dar neresentimentar adversar, prin inocenta forță a sincerității. Și, peste tot, o spontaneitate, poate ușor periculoasă, dar seducătoare. Oricum, acea spontaneitate a Încântat-o și pe secretara mea de la Europa Liberă, Alice, odată când am rugat-o să-l cheme la telefon și să-l Întrebe
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
fiind o personalitate ce intersectează mari albii lirice. Sinteză ivănesciană Își subordonează aceste experiențe poetice, brodata pe canavaua unei concepții despre poezie. Lirismul sau curat și elevat, de o simplitate savanta, folosește un sever filtru cultural, poetul-receptacol impunînd tocmai prin forță originalității. Sub cupola acestei lirici, amestecînd mulți afluenți și folosind tipare de Împrumut, răsună doar o coardă, forînd Încăpățînat cîteva teme, Întoarse obsesiv spre tensiunea conceptelor antitetice: iubirea și extincția. Cezar Ivănescu nu este un colonist, anexînd universului sau liric
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
cu lumea lăsată în urmă de autoare, evocată și în poeziile de început. Este lumea bucureșteană a periferiilor, pasionată, vitală, patetică, uneori crudă, alteori sordidă. Relieful fantastic al întâmplărilor aduce sugestia că există un sens ascuns al lucrurilor și o forță deasupra care dictează toată desfășurarea și tot cursul destinelor omenești. Măcar ceva și despre Jurnal suedez, marele jurnal al Gabrielei Melinescu , din care au apărut mai multe volume. Este jurnalul experiențelor cotidiene și jurnalul amintirilor, jurnalul creației, al lecturilor, al
La aniversară by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Imaginative/9322_a_10647]
-
savanți mimând naivitatea, a evidenția bogăția de mijloace, în ciuda sărăciei de fațadă formală nu duce prea departe. în timp, poetul și-a construit o anumită manieră, de pe urma căreia oricare dintre strofele lui îl și numește - semn de netăgăduită originalitate. De forță, desigur. Am pronunțat cuvântul. A alcătui și a distruge e lucrul care-i stă cel mai la îndemână. Iată un autoportret: "Sunt de statură potrivită port barbă/ și am o concepție de viață perfect asamblată/ ceea ce înseamnă că îmi plac
Ultimul spectacol by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Imaginative/9237_a_10562]
-
momentul creației omului („Eu din iubire am gândit/ În om un alter ego”) nici Demiurgul Însuși nu știa acest lucru .” Nici eu nu am putut să știu/ Când formă-am dat ființei”. Altfel spus, independent de creatorul lumii există o forță ce se face cunoscută prin efecte imprevizibile, dar care nu are consistență, este răspândită În eter. Versurile lui George Popa sunt memorabile: „Mai sus de cer, mai sus de zei/ Misterul e esența./ Acesta-i cel dintâi temei/ Ce-ntrece
Luceafărul Într-o lumină nouă. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Voica () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1557]
-
Volgăi. A fost întotdeauna un slujbaș conștiincios. De când înălțimea sa îl condusese în acest birou nu lipsise nici măcar o singură zi, dar ce spune el de lipsuri - nu întârziase nici măcar un minuțel. Sigur, nu se pun întârzierile din pricini de forță majoră cum ar fi înghețarea mijloacelor de transport, acoperirea orașului de nămeți de zăpadă de nu se mai vedeau pietonii cu locatarii de la parterul blocurilor, doliile naționale (preț de câteva clipe pe Ivan Mihailovici îl copleși nostalgia gândind cât de
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
cea proastă Betinei și i-am cerut - e drept că, datorită înțelegerii ce mi se părea că există între noi, a acordului perfect dintre sufletele noastre, mai curând din priviri - un time-out, pentru a mă putea concentra, a-mi aduna forțele și a mă consulta cu ceilalți. Pentru că, nu numai că nu puteam fi de acord, dar, orice ar fi fost, nu mă puteam sustrage mișcării generale. Nu, în nici un caz, nu puteam fi de acord. Mai ales că era vorba
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
o măsură nu doar aberantă dar și total abuzivă. Mai întâi, Toma Necredinciosul, am trecut în revistă și am cântărit toate soluțiile. Apoi am încercat să văd ce se mai putea face. Și, doar când am înțeles că numai utilizarea forței ne mai rămâne, am întocmit un memoriu - scremut în aparență și cu toate precauțiile și politețile de cuviință, destul de bățos în esență - în susținerea căruia, evident disperați, ne-am anunțat greva ce trebuia să dureze până la rezolvarea întregii istorii. Bineînțeles
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
literar, Cornelia Cîrstea analizează deschiderile lui în toate direcțiile temporale și spațiale. Drept rezultat, romantismul european apare în carte ca un corolar al întregii arte de dinainte - de la originile literaturii europene și chiar de la precedentele lor, la desfășurarea lui în forță în toate părțile Europei și Americii -, dar și ca un izvor al artei moderne, consecințele lui fiind detectabile pînă la modernism și postmodernism, practic, pînă în zilele noastre. Astfel, discutînd, în volumul I, Romantismul recuperat, specia literară a poemului, considerat
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
și operelor ce figurează în cuprins". Urmează o serie de observații de mare larghețe și concluzii competente în legătură cu deschiderile romantismului spre alte curente și genuri literare: " Deși obiectul analizei este sensibilitatea, viața afectivă, autorii intuiesc lumea, evenimențialul, ordinea socială ca forțe determinante și ele vor deveni zeii titulari ai realismului. De altfel, confesiunea romantică prin Alfred de Musset și M. Lermontov anunță noua direcție în literatură"; "Acest tip de fantastic va supraviețui romantismului în strălucite parabole existențiale în prozele kafkiene, apoi
Trilogia romantismului by Elena Loghinovschi () [Corola-journal/Imaginative/9660_a_10985]
-
tu o dată și încă o dată la loc De fapt mă ascunzi în mulțime ca pe o carte de credit Transparența în mâinile tale de profesionist Și mă tragi înapoi cu pofta ta speriată Cu nevoia ta de femeie împinsă cu forța prin fante subțiri de bancomat Desfîcîtorul argintat de conserve Diminețile nu au uși, nu au ferestre, nu au nimic, mi-ar trebui totuși ceva, să găsesc în cutia de scrisori un bilet despre mine, sau un abonament la un tren
Poezii by Anca Mizumschi () [Corola-journal/Imaginative/9834_a_11159]
-
pe care le cunoaștem, aproape în aceiași termeni, și din celelalte romane ale lui Dan Stanca. Dar, repet, critica României postdecembriste este o constantă a prozei românești din ultimul deceniu, în ansamblul ei. Nu în aceasta constau miza, noutatea și forța de șoc a romanului Morminte străvezii. Adevărații protagoniști sunt Horia Cantacuzino și Ecaterina Smeianu, un mistic depresiv și o schizofrenică. Medicul Bălan cunoaște de la distanță povestea lor și i-o expune Ruxandrei într-o noapte, într-o vizită prelungită pe
Scrutarea abisului by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/9966_a_11291]
-
a considerat pentru prima dată ecuația diferențială omogenă reducând-o la o ecuație cu variabile separabile prin schimbarea de variabila . A arătat că traiectoria unui mobil greu, liber pe o suprafață, este o gedezică. În 1710 a arătat că o forță centrală duce la o mișcare kepleriană și ca urmare legea gravitației universale a lui Newton devine axiomă, punct de plecare pentru deducerea legilor lui Kepler (1571-1630) și a studiului fenomenelor cerești. A introdus simbolul g pentru accelerația gravitațională. O parte
Johann I Bernoulli. In: În pas cu Știința by Doina Camerzan () [Corola-journal/Science/1312_a_2897]
-
ar tulbura tra-la-la tra-la-la noi avem umeri cam tari ideal și năzuințe Îi ignorăm pe cei mari nemai chichinivointe și-așa vom acumula tra-la-la tra-la-la chiar stele vizibile se prefac În bumerang spre imprevizibile stavile de Înalt rang și-n forță ne-om avânta tra-la-la tra-la-la... D-AMOR adoratei mele cam sublimă fecioara mea deci preafrumoasă colindătoare printre steme Întoarce-te de vreme-acasă ești o adultă nu te teme ești mai gingașă ca mărgeaua când nimănuia nu-i dai seamă și
Incognito. In: Editura Destine Literare by George Filip () [Corola-journal/Science/76_a_302]