1,100 matches
-
spusul și pozitivitățile acestuia au o funcție esențială în elaborarea subiectului. Ceea ce gândim este o reflecție asupra acțiunii și experiențelor noastre. Noi nu cunoaștem prin gândire, decât navigând pe un teritoriu imaginar al reprezentărilor, al imaginației, al închipuirilor sau al formalismelor logico-matematice despre un subiect, care se exteriorizează și, prin faptul că se exteriorizează, își produce sensul. Textele au sens doar în raport cu exteriorul. Narațiunea și arta narativă se bazează pe povestiri, pe descrieri, pe argumente derivate dintr-un dat de situație
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
că universul (intelectual) al lui Foucault (moartea omului și a autorului, nebunia, crima, penitența, puterea-cunoaștere) nu putea fi lumea lui Hayden White. De fapt, nici lumea lui Foucault nu se poate echivala cu lumea lui Hayden White (elementul lingvistic, socialismul, formalismul, metaistoria, tropologia, emplotment-ul, "poziția ideologică", teoria și filosofia istoriei, literatura comparată și critica literară). Prin ceea ce a gândit și a scris, Foucault este un "împotriva" politicii anglo-saxone, centrată pe logică pozitivistă, pe retorica modernă anglo-americană, pe elaborările abstracte de filosofie-lingvistică
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
istoricului american, "vârfurile de lance" ale acestui fenomen intelectual sunt R. Jakobson, Claude Lévi-Strauss și, bineînțeles, Michel Foucault. Stilistica lui Hayden White în raport cu structuraliștii continentali s-a schimbat de la o perioadă la alta spre un acord de concepție cu aceștia. Formalismul lui Bahtin, criticismul lui Barthes, Derrida și Foucault sunt importante pentru devenirea culturală și filosofică a lui Hayden White. Hayden mărturisea că "the thinker dearest to me is Barthes, definitely"245. Teoria reperării "protocolului lingvistic" din finalul cărții Metahistory e
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
c) caracterul tradițional; d) expresivitatea: riturile au ceva arbitrar, care le diferențiază de muncă, deprinderi sau tehnici. Ele sunt comunicarea unei acțiuni, deci nu au un scop practic, ci unul expresiv. C. Bell (1997, pp. 139-160) propune șase note caracteristice (formalismul, tradiționalismul, invarianța, respectul regulilor, simbolismul sacral, aspectul performativ), iar D. Kertzer (2002, pp. 9-11) identifică patru note definitorii (caracterul structurat, simbolismul, fixitatea, dramatismul). La rândul său, R. Grimes (1990, p. 14) susține că ritul se individualizează prin 15 trăsături (performat
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
comunitate se asigură și reasigură de identitatea ei, Întorcându-se către evenimente-cheie, adică evenimente (fie reale, fie imaginare, ele sunt oricum mitologizate) pe care le consideră drept elementele sale definitorii (P. Ory, 1992, p. 9). Comemorările Împărtășesc două trăsături comune: formalismul și performanța. Dar ele se deosebesc de alte rituri prin faptul că se referă la persoane și evenimente cu valoare de model, indiferent dacă acestea sunt considerate a avea o rădăcină istorică sau mitologică și prin faptul că mai au
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
de contestare (prin aceleași mijloace). Axa politică vs culturală (asumare prin coerciție vs asumare prin persuasiune) este dublată de axa elite-mase populare - memoria oficială poate să fie În acord sau În conflict cu memoria populară: Cultura oficială se Întemeiază pe „formalismul dogmatic” și pe prezentarea realității În termeni mai degrabă ideali decât ambigui sau problematici. Ea prezintă trecutul Într-un mod abstract, atemporal și sacru. Cultura oficială promovează o cultură naționalistă, patriotică, care mediază Între interesele populare. Cultura populară reprezintă un
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
presei. După cum observă M. Abélès (1990a, p. 132), vectorii simbolici ai unei astfel de ceremonii sunt Încărcați de ambivalență: Atunci când analizăm vizita lui F. Mitterand, dubla dimensiune a ritualului apare cu claritate: pe de-o parte, un grad Înalt de formalism, pentru că toate acțiunile sunt codificate, de la tăierea panglicii, la depunerea coroanelor de flori, la onorul dat noilor cavaleri ai Legiunii de Onoare. Pe de altă parte, combinarea acestor comportamente suscită o emoție puternică. Traseul prezidențial a combinat diferite acțiuni, unele
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
ale limbii) ajungând chiar la depășirea manifestărilor verbale, atunci când vizează un dat cultural, de exemplu, proiectele de statui 86. Vom reconstitui și mai exact inventarul său parodic pe baza răspunsurilor la întrebarea " Pe cine parodiază Caragiale?". Cele mai multe pastișe parodice vizează formalismul poeziilor macedonskiene: Cameleon femeie (sonet colorist), Erato, scapă-mă (Terține acrobatiste-simboliste), Amiază maură (Simbolistă-orientală), Glic, Finis (Sonet simbolist decadent), Din carnetul unui poet simbolist (Fragmente selecte), Declarație simbolistă, Sonet brutal (Simbolist-instrumentalist), Baladă simbolistă macabră, Ab irato (Sonet parnasian). Alte pastișe
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
atât mai puțin, în epoca noastră. Există un puzzle de definiții, adesea contradictorii, nu o dată exclusiviste, unilaterale și reducționiste. Problema-cheie „ce este literatura?”, reapare mereu, Roland Barthes o consideră întrebarea secolului XX. Literatura este tot mai contestată, aflându se între formalism și ideologizare, politizare. Se constată o excesivă teoretizare în vest, dogmatizare și oficializare în est, urmată de o îndoielnică „liberalizare”. Proliferarea fără precedent a formulelor de creație, a scriiturilor, a școlilor, inventarea și extravaganța terminologică, explozia cantitativă și ponderea funcțională
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pozitiviste, vechile noțiuni de frumos, estetic, artă, gust, emoție estetică sunt, dacă nu eliminate cu totul, marginalizate. Efortul cel mai însemnat de analiză și redefinire a specificului literar aparține școlii formale ruse, preocuparea didactico-teoretică pentru „natura literaturii” fiind însă generală. Formalismul rus, apoi cercul lingvistic de la Praga cultivă ideea „literaturii în ea însăși” și „pentru ea însăși”, ca „fenomen particular având legi proprii” O altă creație terminologică este „literaritatea”, iar când apar studiile despre text apare noțiunea concurentă de „textualitate”. Întreg
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
linia asimilării și definirii reflexiei teoretico-literare ca „literatură”. Teoria literaturii este știința literaturii ce are ca obiect literaritatea. Noțiune de literaritate a avut o geneză lentă și îndeajuns de sinuoasă. Propus inițial de Roman Jakobson, conceptul este vehiculat de reprezentanții formalismului rus preluat de formalism structuralismul francez, în special G. Genette. Ea este concepută prin raportare la o serie de referință. „o amplă și persistentă tradiție a înțelegerii literarului ca deviere sau ca divergență față de un factor ab quo, sau grad
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
reflexiei teoretico-literare ca „literatură”. Teoria literaturii este știința literaturii ce are ca obiect literaritatea. Noțiune de literaritate a avut o geneză lentă și îndeajuns de sinuoasă. Propus inițial de Roman Jakobson, conceptul este vehiculat de reprezentanții formalismului rus preluat de formalism structuralismul francez, în special G. Genette. Ea este concepută prin raportare la o serie de referință. „o amplă și persistentă tradiție a înțelegerii literarului ca deviere sau ca divergență față de un factor ab quo, sau grad zero își trage rădăcinile
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
care are un impact major asupra ideii de literatură. Cât despre pozițiile ideologice dominante în viața intelectuală din ultima jumătate de secol, Todorov identifică trei puteri care au golit literatura de sens și au provocat marginalizarea și chiar dispariția ei: formalismul, nihilismul și solipsismul. Formalismul în critica literară este deja un fenomen pus în discuție și chiar și cei care l-au susținut încearcă să-i reducă efectele. Tzvetan Todorov, unul dintre susținătorii structuralismului în anii 75 ’70 - metodă adoptată, după cum
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
major asupra ideii de literatură. Cât despre pozițiile ideologice dominante în viața intelectuală din ultima jumătate de secol, Todorov identifică trei puteri care au golit literatura de sens și au provocat marginalizarea și chiar dispariția ei: formalismul, nihilismul și solipsismul. Formalismul în critica literară este deja un fenomen pus în discuție și chiar și cei care l-au susținut încearcă să-i reducă efectele. Tzvetan Todorov, unul dintre susținătorii structuralismului în anii 75 ’70 - metodă adoptată, după cum mărturisește, ca variantă permisă
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
puțin această mișcare a balanței, și să ne reamintească, deci, faptul că, fără ideile pe care le vehiculează, fără dezbaterea de idei ce se desfășoară în interiorul literaturii, nu se poate vorbi de literatură.” Pot fi identificate și efecte pozitive ale formalismului în critica literară care a învățat să descopere mecanismele de funcționare a textului literar, iar literatura propriu-zisă a câștigat conștiința de sine, autorefelxivitatea, meditația supra literaturii poate să devină o temă epică, proza a desființat granițele dintre genuri și a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
introdus cititorul, ca personaj coordonator în ecuația lecturii etc. Dar, pe de altă parte, literatura a pierdut ceva esențial: „forța ei de seducție, și-a pierdut cititorii, și-a împuținat mesajul și, consecință fatală, și-a pierdut locul în societate.” Formalismul a reușit să scoată din literatură tocmai partea vie, incitantă, esențială, a „formalizat-o”. Alături de formalism, Tzvetan Todorov consideră că nihilismul și solipsismul au stat la baza „declinului”, „crizei” literaturii. Nihilismul, specific post-structuralismului, ajunge la ideea că literatura este o
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
pierdut ceva esențial: „forța ei de seducție, și-a pierdut cititorii, și-a împuținat mesajul și, consecință fatală, și-a pierdut locul în societate.” Formalismul a reușit să scoată din literatură tocmai partea vie, incitantă, esențială, a „formalizat-o”. Alături de formalism, Tzvetan Todorov consideră că nihilismul și solipsismul au stat la baza „declinului”, „crizei” literaturii. Nihilismul, specific post-structuralismului, ajunge la ideea că literatura este o „reprezentare a negării” în măsura în care „realitatea” lipsită de iluziile ordinii și ierarhiei ar fi o imanență, a
LITERATURA ȘI JOCURILE EI O abordare hermeneutică a ideii de literatură by Elena Isai () [Corola-publishinghouse/Science/1632_a_2909]
-
și „Luceafărul”. Puține dintre articolele adunate în Falsificatorii de imagini se situează, cum s-ar crede, pe platforma „protocronismului”. Cel mai adesea polemistul e animat de resentimente personale, de nemulțumirile scriitorului în fața criticii, acuzată, partizan și nedrept, de narcisism, de formalism, de subiectivitate, ori în fața unor colegi supraapreciați („oniriștii”). Actuale sunt doar pledoariile în favoarea lui G. Călinescu ori a lui Mihail Sadoveanu, care fuseseră acuzați, întrucâtva exagerat și fără înțelegere a circumstanțelor, de colaboraționism. SCRIERI: Amar, București, 1963; Pământul oțelului, București
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286998_a_288327]
-
impulsionarea și coordonarea acțiunii mai mult decât gestionarea prestării de servicii, de a solicita mai curând adeziunea forțelor vii decât mai curând docilitatea celor supuși, de a încuraja asumarea de responsabilități politice mai mult decât prudența și anonimatul pe care formalismul acțiunii administrative clasice le întreținea. Administrare de gestiune, administrare de misiune "Administrarea de gestiune este formalistă, puțin evolutivă și, într-o anumită măsură, repliată asupra ei înseși. Ea este controlor, perceptor, cenzor, plătitor; ea așteaptă ca oamenii să se îndrepte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sovietic de biblioteconomie, care a arătat importanța așezării cărților după conținut, ca o condiție indispensabilă îmbunătățirii activității bibliotecilor. O aceeași poziție fermă este luată și împotriva altor rămășițe ale metodelor de lucru burgheze. Astfel este luarea de poziție împotriva unui formalism asemănător al cataloagelor, care, prin multiple rubrici, nu oglindeau real fondul de carte al bibliotecilor. De un real folos sunt și unele articole tehnice Cum se întocmesc fișele pentru evidența ziarelor, Ce este fișa cititorului și cum se folosește etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poezii bune dar cu lipsuri”. Dezbateri mai ample s-au stârnit în legătură cu un volum apărut în anul precedent, semnat de Eugen Frunză. UN POET APĂRAT: EUGEN FRUNZĂ Ne amintim că, în campania împotriva diferitelor - „isme” care bântuiau lirica vremii (schematism, formalism, idilism, obiectivism etc.) susținută în anul precedent îndeosebi de Almanahul literar din Cluj, o serie de exemple ilustrative pentru atari manifestări - ca și pentru altele: neglijență stilistică, manierism - erau și din poeziile lui Eugen Frunză. Ceea ce părea atunci supărător, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cu bucurie succesele înregistrate de Mihu Dragomir, cititorul este însă izbit de contrastul dintre poeziile izbutite ce alcătuiesc majoritatea volumului și unele lucrări ce denotă rămâneri în urmă simțitoare (...). Deși aceste poezii nu sunt în aceeași măsură atacate de miracolul formalismului ca acelea criticate de Scânteia, totuși există în ele serioase reminiscențe ale decadentismului. Poezia Munții Măcinului sintetizează în bună măsură principalele slăbiciuni care-l trag îndărăt pe poet. Personajul liric al acestei poezii caută la poalele munților Măcinului «pe câmpul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
aleargă nebună. Cu țipătul viu și fierbinte De-i vifor sau vremea e bună Noi mergem mereu înainte.” Horea nu mai este singur de Nina Cassian îi oferă lui Paul Georgescu 19 ocazia de a descoperi o virulentă recrudescență a formalismului: „Comparând volumul Horea nu mai este singur cu volumele anterioare ale poetei Nina Cassian, observăm că autoarea a realizat progrese pe drumul debarasării de formalism. Dacă situăm volumul în frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Cassian îi oferă lui Paul Georgescu 19 ocazia de a descoperi o virulentă recrudescență a formalismului: „Comparând volumul Horea nu mai este singur cu volumele anterioare ale poetei Nina Cassian, observăm că autoarea a realizat progrese pe drumul debarasării de formalism. Dacă situăm volumul în frontul creației noastre literare - și aceasta este perspectiva obiectivă - constatăm că el constitue o serioasă rămânere în urmă (...). Nina Cassian face parte dintre aceia care nu au înțeles deplin că o coexistență pașnică a ideologiei clasei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Nu vom analiza fiecare poezie în parte și nu vom cântări farmaceutic dacă numărul versurilor realizate întrece sau nu pe acela al imaginilor formaliste. Primul volumul de versuri al Ninei Cassian - La scara 1/1 - era o manifestare crasă a formalismului. Vom aminti - pe scurt - câteva elemente din La scara 1/1 care ne ajută să înțelegem mai bine recrudescența formalismului în recentul volum, Horea nu mai este singur (...). Imaginea patriei noastre apare în volumul Horea nu mai este singur în
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]