3,085 matches
-
promovarea competiției cu evitarea izolării, • asigurarea materialelor, a instrumentelor, a oportunităților care să satisfacă potențele individuale prin inclusiv elaborarea de lucrări individuale de exprimare proprie, • diversificarea situațiilor și a experiențelor directe de învățare, • revederea relației autoritate-libertate, • folosirea intensivă a evaluării formative, • valorificarea spontaneității și a creativității în activități, • adaptarea folosirii noilor tehnologii pentru stimularea învățării prin programe de individualizare a abilităților de evaluare critică și de adaptare, • în proiectarea acțiunilor să sesizeze confuziile, prejudecățile, neînțelegerile, experiențele neconcludente anterioare și să le
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
într-o evaluare obiectivă, completă. Desigur că nu este simplu procesul definirii și aplicării abordării prin alternative a educației, mai ales că educatorul trebuie să posede competențe specific solicitate, să acționeze constant în acest sens, pentru a deveni stil acțional, formativ în clasă și să depășească conștient obstacolele. În același sens formativ, reținem și câteva dintre limitele, dificultățile semnalate ale acestui proces (Riegle): analizele sunt adesea relativ euristice, nu se văd mai multe rute și prin mai multe metode de analiză
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
definirii și aplicării abordării prin alternative a educației, mai ales că educatorul trebuie să posede competențe specific solicitate, să acționeze constant în acest sens, pentru a deveni stil acțional, formativ în clasă și să depășească conștient obstacolele. În același sens formativ, reținem și câteva dintre limitele, dificultățile semnalate ale acestui proces (Riegle): analizele sunt adesea relativ euristice, nu se văd mai multe rute și prin mai multe metode de analiză, nu orice problemă poate fi analizată complex, are loc ignorarea sau
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilă valorizare a unei alternanțe cognitive reale acum, în construirea cunoștințelor, reprezentărilor asupra viitoarei sale practici profesionale. Mai ales, dacă avem în vedere rolul acesteia mereu de-a lungul afirmării maturizării profesionale, ea chiar poate fi considerată ca o alternanță formativă și asupra cărui rol însuși profesorul să fie conștientizat, să devină un fapt al metacogniției. Oricum, o formare de calitate a profesorilor trebuie să fie o formare în alternanță proiectivă, organizatorică, metodologică, ca articulare a formării teoretice și a celei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Alternanța și cea cognitivă, cea metodologică și cea organizatorică ridică progresiv nivelul calitativ al calificării, dacă se articulează cu practica, la fel de variată, într-o marcantă articulare de forme, pentru verificarea sau dezvoltarea componentelor profilului de competență așteptat. De aici rolul formativ al alternanței și al articulării teorie-practică, care poate fi abordat chiar ca paradigmă a noii concepții de pregătire a profesorilor (teoria verificată practic și invers, practica justificată teoretic), prin alternanță, versus vechea paradigmă a tratării distincte a celor două aspecte
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
reflexivitate, inițiativă, idei clare, sesizare și rezolvare de probleme, formulare și verificare de ipoteze, autoanaliză critică, comunicare și colaborare ș.a. Este atunci necesară o revedere a formării inițiale și apoi continue a profesorului, cea prezentă dând dovadă de multă ineficiență formativă în sensul arătat în noua paradigmă, venind timpul conturării unei pedagogii a alternanței și a articulării teorie-practică, cu accent pe aspectul constructivist și formativ. Capitolul 2 Finalitățile educației: paradigma priorității formării competențelor versus paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor 2.1
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
revedere a formării inițiale și apoi continue a profesorului, cea prezentă dând dovadă de multă ineficiență formativă în sensul arătat în noua paradigmă, venind timpul conturării unei pedagogii a alternanței și a articulării teorie-practică, cu accent pe aspectul constructivist și formativ. Capitolul 2 Finalitățile educației: paradigma priorității formării competențelor versus paradigma transmiterii și însușirii cunoștințelor 2.1. Finalitățile educației în fața schimbării de paradigmă Acuza tot mai evidentă adusă educației formale, sistemului educativ atual că nu formează explicit eficient, eficace pentru reușita
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
De aceea și BIEF, prin X. Roegiers (2004a) studiază mai amplu competențele eficace și foarte eficace, ca bază pentru noile curricula. Acești termeni forte menționați sunt apreciați ca fiind cei care diferențiază clar trei dimensiuni ale curriculumului prin semnificații: obiective formative versus cunoștințe, capacități versus priceperi, abilități și competențe, mai ales cele transversale versus cunoștințe, dar alături de alte obiective formativ-educative. În această dispută, se conturează clar valoarea esenței schimbării de paradigmă aici, pentru conceperea unui curriculum eficace: dacă spre 1980 în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de evaluare, pot fi formulate în termeni de situații problematice de rezolvat, pentru un cumul de resurse achiziționate în contexte date, cunoștințele fiind integrate în competențe fie disciplinare, fie transversale/transdisciplinare (Paquay, 2002, pp. 23-28). Atunci și orice evaluare este formativă, căci se actualizează diferitele achiziții-componente ca resurse (cunoștințe, proceduri, scheme, atitudini ș.a.), se completează, se corelează, se îmbogățesc, se aplică, apar soluții, ipoteze, reflecții, apoi se acționează pentru reglare, corectare, luare de decizii. În abordarea didactică a dezvoltării competențelor, se
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
realiste, ca o revoluție didactică. Aceasta ar însemna: • considerarea cunoștințelor ca resurse mobilizabile, • învățarea regulată prin rezolvarea de probleme, • crearea și utilizarea de diferite mijloace de instruire, • negocierea de proiecte cu educații, • proiectarea suplă cu posibilitatea de improvizare, de evaluare formativă, de deschidere disciplinară. Chiar dacă sunt precizate competențele prioritare în programe, dar nu sunt conturate și alternativele metodologice necesare exersării lor, atunci ele nu vor putea dovedi capacitatea personală a educatului de a se adapta în stil eficient la situațiile-problemă ale
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
să fie conceput ca experiențe de învățare (nu materii), cu activități pentru pregătirea reală, cu afirmarea rolului școlii ca proces în ghidarea introducerii în viața reală, punerea în diferite situații și rezolvarea lor prin colaborare și cooperare, cu prioritatea evaluării formative, cu sprijinirea afirmării creativității în instruire, cu valorificarea evenimentelor organizate în viața clasei. De asemenea, sunt avansate și alte ipoteze (Scott, 2003, pp. 39-44), ca principii de reflecție asupra curriculumului: • să prezinte progresele în știință, în toate domeniile și să
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Scott, 2003, pp. 39-44), ca principii de reflecție asupra curriculumului: • să prezinte progresele în știință, în toate domeniile și să nu le reducă doar la anumite standarde, • educația să fie prioritară față de instruire, cu aducerea în prim plan a obiectivelor formative (procese, reflecție, critică, experiment), • să fie construite programe deschise, flexibile și bazate pe cercetare, • construcția curriculumului să fie abordată critic, ca să rămână instrument pentru cunoaștere și cercetare, • să aibă loc diversificarea metodelor de predare-învățare, pentru a evita transmiterea cunoașterii, pentru
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Interesul major aici s-a manifestat în construirea de curricula orientate spre eficiența ulterioară socio-profesională, exprimat prin conceptul de "obiectiv terminal al integrării" și care determină o adevărată schimbare de paradigmă în modul de abordare a curriculumului și a practicii formative (Roegiers, 2003 b). El reflectă un alt mod de abordare a cunoștințelor și a celorlalte achiziții: prin integrarea lor pe diferite criterii, cu eliminarea detaliilor, cu structurări pentru posibilitatea formării de capacități și competențe tot mai largi, necesare rezolvării de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
logic pregătite: precizarea conținuturilor structurate pe conceptele esențiale ale domeniului și a obiectivelor terminale, generale și specifice, echilibrate pe dezvoltarea personalității și pe raportarea la așteptările socio-profesionale (profilul, referențialul de competențe). La care se adaugă și evaluarea criterială, mai ales formativă și în situații, sarcini, probleme, proiecte efective, complexe care să mobilizeze integrat cele învățate, să le utilizeze ca resurse în demonstrarea competențelor. Indiferent de etapele parcurse pentru definirea unui curriculum conform acestei paradigme, schimbarea conceperii lui este importantă la nivelul
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curriculare a generat și alternative de paradigme particulare (microparadigme), principii în elaborarea programelor disciplinare, cu consecințe metodologice de aplicare diversificată a lor, deși acestea nu sunt folosite în stare pură, ci prin combinații diferit proporționate, după criteriile de eficiență, eficacitate formativă alese. Astfel regăsim, în primul rând, abordarea clasică prin conținuturi (cu structurarea materiei după conceptele, cunoștințele principale, ordonate după logica cunoașterii științifice. În acest caz, constatăm paradigma educației cu sprijinul, în jurul mediului de unde ia informații, concepte, fapte și se transmit
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
analiză comparativă, priorități actuale. Aplicație în domeniu Elemente de structurare Posibilități de concepere a aplicării programei și realizării unității de învățare în situații practice. Capacități cognitive • Profilul de formare și precizarea scopurilor și obiectivelor unui curriculum. Aplicație în domeniu • Finalitățile formative categorii, roluri. Analize de text, din curriculumul oficial • Logica derivării, definirii finalităților și consecințe • Efecte ale utilizării lor în proiectarea activităților Cunoștințe procedurale pentru rezolvarea situațiilor reale de învățare. Managementul procesului. Capacități Competențe. Atitudini • Cum se diferențiază categoriile de finalități
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Materiale-suport. Instrumente • Sunt specificate distinct pentru fiecare dintre categoriile de cunoștințe, capacități, competențe antrenate și evaluate Metode clasice și constructiviste • Sunt specificate distinct, nu global, pentru fiecare dintre categoriile de obiective stabilite. Evaluare Autoevaluare Reflecții • Sunt specificate formele evaluării (inițială, formativă, sumativ-integrativă) la categoriile de obiective și acțiuni. • Sunt specificate acțiuni, situații, proceduri de stimulare a afirmării de reflecții și elemente de metacogniție. Eficiența, eficacitatea acestei programe curriculare constructiviste au putut fi apreciate în raport cu cel puțin trei criterii esențiale: • evaluarea în raport cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
programe curriculare constructiviste au putut fi apreciate în raport cu cel puțin trei criterii esențiale: • evaluarea în raport cu contextul, cu cadrul conceptual, în fiecare fază a experimentării ei, cu pertinența definirii elementelor sale componente, cu gradul ei de fezabilitate și aplicare, cu efectele formative manifeste, • evaluarea în raport cu nivelul inițial și apoi final al subiecților, având în vedere dificultățile identificate la începutul experimentului, care au prelungit etapa de corectare a experiențelor cognitive, a motivației anterioare și introducere în metodologia constructivistă de învățare și • evaluarea finală
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
evaluare continuă a progresului în formare și sumativă, în sprijinirea aplicării managementului de proiect. Evaluarea programei-construct experimentată a fost raportată și la criteriul fezabilității ei, în baza fundamentării științifice specifice, dar a trebuit și demonstrat că a devenit un instrument formativ. Au fost de reținut aici și dificultățile manifestate în construirea și aplicarea ei, cauzate de: • existența doar a unor criterii generale de concepere astfel (derivate din teoria curriculumului și a constructivismului), • afirmarea doar a unor dispute asupra definirii conținutului tematic
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
stimulare, facilitare, oferirea de oportunități pentru experiențele de construire a învățării. Paradigma învățării este prioritară, exprimă aplicarea tezei centrării pe educat, reprezintă o schimbare a paradigmei clasice a instruirii, explică de ce aceasta nu este funcțională pentru noile scopuri și obiective formative, mai ales după anii '80, determinând reforme educaționale, axate pe căutări de soluții ale eficienței și calității educației. Noua paradigmă orientează atenția către dinamica generării de procese ale cunoașterii directe de către educat. Deși sensul se schimbă, totuși baza se regăsește
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implică atitudine pozitivă și percepere adecvată a semnificațiilor ei, ca experiență, ca proces de cunoaștere bazat pe clădirea înțelegerii proprii. Astfel cere extinderea, redefinirea cunoștințelor și a cunoașterii în dinamica ei, cere o atenție sporită pentru noile obiective de natură formativă (capacități, competențe, atitudini), corespunzător cu crearea mediului, contextului pedagogic favorabil acestor activități, mai ales acum și diferențiate. Cercetări pedagogice variate completează mereu paleta avantajelor adecvării la realitatea situațiilor educaționale a noii paradigme, chiar pornind cu clarificarea mediului, contextului specific. Acesta
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
curricular poate fi raportată la prelucrarea, adaptarea la înțelegerea fiecărui educat, învățarea prin înțelegere și nu transmitere, dictare integrală, la dezvoltarea și afirmarea capacităților cognitive prin învățarea lui, cu centrarea prelucrării pe obiective, cu selectarea lui (care este mai evident formativ, cum să schimbe atitudinea față de noul său rol de instrument, cum să fie adaptate temele și sarcinile la diferențele elevilor, cum să fie înlănțuite activitățile de învățare implicate, cum să se facă diferite corelații ș.a.). ► Metodologic, facilitarea contextului oportun noii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
aprecierii unei sarcini în raport cu realitatea. ► Adaptarea procesului de evaluare a proceselor realizate, a calității învățării și nu doar a însușirii simple a cunoștințelor, înseamnă și aprecierea nivelului reducerii stresului în experiențele de evaluare, cu introducerea aici a elementelor de feedback formativ. Dar sunt afectate și alte probleme ale contextului evaluării: însăși esența ei, rolurile în diagnoză și formare, metodele și instrumentele de verificare, raportarea la cerințele mediului real viitor. 4.4. Centrarea pe educat și contextul clasei Educatul este format acum
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
sale specifice, totalitatea oportunităților necesare afirmării acestora, în care se aplică strategiile activ-constructiviste de dezvoltare a potențialului cognitiv și noncognitiv al educaților. Dar și crearea de medii alternative pentru diferențiere, în care se afirmă procesul efectiv de învățare constructivistă, evaluarea formativă, proiectele de dezvoltare. Prin aceste oportunități incluse în contextul specific, dacă instituția și educatorul au viziunea adecvată, educații pot deveni responsabili de acest mod de învățare, poate avea loc continua identificare, dezvoltare, implementare, verificare a învățării efective, ca și utilizarea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
Actualizarea ca expert în domeniu. • Pregătirea clară a prezentării conținutului, lecturilor. • Predarea este o activitate de rutină pentru transmiterea conținutului dat. Scopuri, obiective • Scopul ultim educații nu sunt produse finite, ci continuă dezvoltarea diferitelor dimensiuni. • Sunt combinate obiectivele generale, cele formative cu interesele, așteptările proprii ale educaților. • Scopul major educații ca produse ale școlii, instruirii. • Scopurile, obiectivele sunt stabilite centralizat în curriculum, ca definind profilul formării și Criterii Paradigma centrării pe educat (pe învățare) Paradigma centrării pe educator (pe predare) • Educații
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]