25,767 matches
-
în anexa nr. 2 la metodologie; ... c) înaintarea către comitetul sectorial de care aparține calificarea a unei propuneri de nivel de calificare; ... d) avizarea nivelului de calificare de către comitetul sectorial; ... e) aprobarea nivelului de calificare de către Comisie; ... f) formularea propunerii de revizuire, după caz, a Clasificării ocupațiilor din România; ... g) menționarea nivelului de calificare în Registrul național al calificărilor profesionale din România de către Autoritatea Națională pentru Calificări, conform reglementărilor în vigoare. ... (2) Procesul de alocare a nivelului de
METODOLOGIE din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/251192]
-
această verificare are semnificația întrunirii condițiilor necesare declanșării controlului de constituționalitate, respectiv a cercetării prezumției de constituționalitate a textului legal criticat. Prin urmare, realizând această verificare, Curtea se asigură că exercitarea controlului de constituționalitate cu privire la textul criticat prin formularea unei excepții de neconstituționalitate prezintă relevanță pentru soluționarea cauzei, ceea ce este de natură a valida faptul că examenul de verificare a conformității normei legale cu Constituția se plasează în cadrul controlului concret de constituționalitate (a se vedea în acest
DECIZIA nr. 530 din 15 iulie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251280]
-
criticate cu dispozițiile constituționale invocate. Or, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările și completările ulterioare, sesizările adresate Curții Constituționale trebuie motivate. Prin urmare, Curtea nu se poate substitui autorului excepției în ceea ce privește formularea unor motive de neconstituționalitate. Acest fapt ar avea semnificația exercitării unui control de constituționalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispozițiile art. 146 din Constituție. ... 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d
DECIZIA nr. 828 din 9 decembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251259]
-
condițiile în care dreptul procesual penal, ca și dreptul penal, este mult mai tehnic decât civilul și, totodată, apreciază că reglementările anterioare aveau un conținut semantic mai generos și mult mai puțin tehnic, care permitea o abordare retrospectivă, față de formularea „arestarea sau luarea unei măsuri privative pe nedrept“. Consideră că teza referitoare la măsura privativă luată pe nedrept nu implică, în mod necesar, o analiză a legalității măsurii privării de libertate. Or, redefinind și reconfigurând instituția al cărei sediu de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
încă teza legislativă a unei răspunderi obiective a statului pentru erorile judiciare. Observă că ideea subzistă, însă aplicarea ei este restrânsă prin reconfigurarea mijlocului legal, prin soluția legislativă. Apreciază că prezintă relevanță conținutul lingvistic al normei, în condițiile în care formularea „arestare pe nedrept“ nu este în mod necesar tangentă cu legalitatea actelor de procedură sau cu culpa organelor judiciare. Apreciază că principiul constituțional al egalității în fața legii este inoperant în contextul social actual, întrucât persoane care se bucură de
DECIZIA nr. 696 din 28 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251131]
-
8. Cauza fiind în stare de judecată, președintele Curții acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, pe fond, pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepției de neconstituționalitate. Arată că dreptul de acces la instanță se concretizează, în acest caz, prin formularea contestației, iar caracterul definitiv al hotărârii judecătorești pronunțate în acest sens se justifică prin specificul normelor procedurale în materie electorală, care, în temeiul art. 126 alin. (2) și al art. 129 din Constituție, pot fi derogatorii de la dreptul comun
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, precum și Decizia Curții Constituționale nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012), Curtea neputând să se substituie autorului excepției în formularea acesteia. ... 20. Totodată, în conformitate cu jurisprudența sa constantă, Curtea mai reține că legiuitorul are o marjă de apreciere referitor la alegerea materiilor exceptate de la calea de atac a recursului, cum este, în prezenta cauză, a hotărârilor pronunțate de
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
Codul de procedură civilă. Excepția a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluționarea unei cereri privind recalcularea cotelor de contribuție la cheltuielile cu întreținerea datorate de proprietar. ... 6. În motivarea excepției de neconstituționalitate se arată că în cazul formulării unei cereri de recuzare a unui expert judiciar, în temeiul dispozițiilor art. 332 din Codul de procedură civilă, legiuitorul nu a reglementat un termen cert de soluționare a acesteia, așa cum a reglementat în cazul soluționării cererii de recuzare a
DECIZIA nr. 733 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251449]
-
Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) - Serviciul Teritorial (S.T.) Cluj, pentru a beneficia de clauza de reducere a pedepsei prevăzută de art. 19 din Legea nr. 682/2002 privind protecția martorilor, republicată (reducerea la jumătate a limitelor de pedeapsă ca urmare a formulării unui denunț). DIICOT - S.T. Cluj a confirmat faptul că inculpata G.P.C. are calitatea de denunțător în Dosarul nr. 140 D/P/2021, ce se află în faza de urmărire penală, fără a se fi dispus însă efectuarea urmăririi penale față de vreo
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
conduita procesuală pe care trebuie să o adopte aceasta și stadiul cauzei în care se urmărește producerea efectelor atenuante de pedeapsă. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea unui denunț împotriva altor persoane și, pe de altă parte, facilitarea identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Cerințele au caracter cumulativ, simplul denunț formulat de persoana prevăzută la art. 2 lit. a) pct. 1 din Legea nr.
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
conduita procesuală pe care trebuie să o adopte aceasta și stadiul cauzei în care se urmărește producerea efectelor atenuante de pedeapsă. Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea, de către martorul participant la o infracțiune, a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea, de către același martor denunțător, a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
data judecării definitive a cauzei având ca obiect infracțiunea comisă de către martorul însuși. Instanța a reținut că din economia textului de lege rezultă că, pentru ca acesta să fie incident, este necesară întrunirea cumulativă a mai multor condiții, respectiv formularea unui denunț și facilitarea organelor de urmărire penală pentru identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave. Așadar, un denunț în urma căruia nu s-au realizat identificarea și tragerea la răspundere penală a
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
acel moment, concluzionându-se de către procuror că inculpatul ar putea beneficia de prevederile art. 19 din Legea nr. 682/2002. Analizând acest text de lege, instanța de fond a constatat că trebuie îndeplinite în mod cumulativ două condiții esențiale, respectiv formularea unui denunț în timpul urmăririi penale sau al judecății, iar denunțul să aibă ca urmare identificarea și tragerea la răspundere penală a altor persoane, care echivalează cu situația emiterii unui rechizitoriu. Instanța de fond a reținut că, deși inculpatul F.
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
la răspundere penală a persoanelor denunțate. • Decizia nr. 129/A din 12 aprilie 2017 a Secției penale Instanța de apel a constatat că jurisprudența anterioară identifica ipoteze în care denunțătorul putea beneficia de reducerea cu jumătate a limitelor pedepsei în cazul formulării unui denunț doar dacă se ajunsese la trimiterea în judecată a persoanelor denunțate. Deși această ipoteză era întrunită în favoarea inculpatului, instanța de apel a subliniat că această interpretare a art. 19 din Legea nr. 682/2002 restrânge nejustificat sfera aplicării
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
conduita procesuală pe care trebuie să o adopte aceasta și stadiul cauzei în care se urmărește producerea efectelor atenuante de pedeapsă. (…) Categoria cerințelor ce țin de conduita beneficiarului efectelor cauzei legale de reducere a pedepsei subsumează, pe de o parte, formularea, de către martorul participant la o infracțiune, a unui denunț împotriva altor persoane care au săvârșit infracțiuni grave și, pe de altă parte, facilitarea, de către același martor denunțător, a identificării și tragerii la răspundere penală a persoanelor denunțate. Ambele
DECIZIA nr. 79 din 18 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251235]
-
cauzei deduse judecății (Decizia nr. 5 din 10 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 183 din 11 martie 2016). Ca atare, pentru a constitui o problemă de drept, premisa de la care se pornește în formularea întrebării ce reprezintă obiectul sesizării trebuie să își găsească izvorul în dispozițiile legale, și nu într-o stare de fapt, aplicarea legii la situația factuală, astfel cum aceasta a fost stabilită în baza probatoriului administrat, fiind atributul exclusiv al instanței
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
către instanța de trimitere nu este interpretarea de principiu a unei dispoziții legale, ci lămurirea unei situații concrete, ce face obiectul procesului aflat pe rolul Curții de Apel Ploiești, Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie, prin formularea sesizării tinzându-se, de fapt, la rezolvarea conflictului de drept penal dedus judecății și, implicit, la soluționarea de către instanța supremă a fondului cauzei, în sensul de a stabili dacă fapta ce face obiectul acuzației penale este sau nu prevăzută
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
sesizarea trebuie să vizeze interpretarea in abstracto a unor prevederi legale determinate, iar nu rezolvarea unor chestiuni ce țin de particularitățile cauzei, dar și că, pentru a exista o veritabilă problemă de drept, premisa de la care se pornește în formularea întrebării adresate Înaltei Curți de Casație și Justiție, în procedura reglementată de art. 475 și următoarele din Codul de procedură penală, trebuie să își găsească izvorul în dispozițiile legale, și nu într-o stare de fapt, aplicarea legii la o
DECIZIA nr. 68 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/250575]
-
enumerare a unor dispoziții constituționale sau convenționale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituționalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepției de neconstituționalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanța de control constituțional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituționalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condițiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curții Constituționale se dispune de către instanța în fața
DECIZIA nr. 324 din 18 mai 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251484]
-
și în situația în care s-a solicitat executarea silită a hotărârii judecătorești, sancțiunea pentru nerespectarea dispoziției legale criticate fiind nulitatea tuturor formelor de executare. În această situație, chiar dacă partea a obținut o hotărâre judecătorească definitivă, tot este necesară formularea unei cereri către expropriator și aprobarea acesteia. În acest sens, menționează Decizia nr. 16.264 din 26 aprilie 2016, pronunțată de Tribunalul București. ... 7. În continuare precizează că în jurisprudența sa Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reținut că faza executării
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
criticat introduce o barieră în fața executării silite a creanței prin obligativitatea adresării unei cereri autorității care, într-o situație normală, ar urma să fie debitorul procedurii de executare silită. Prin urmare, executarea silită a unei hotărâri judecătorești depinde de formularea unei cereri către cel care urmează a fi executat silit. ... 8. De asemenea, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că autoritățile statale sunt cele care trebuie să efectueze toate demersurile și diligențele necesare punerii în executare a hotărârilor judecătorești
DECIZIA nr. 664 din 19 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255705]
-
Române“; ... k) Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară. ... Articolul 2 Scopul Comisiei este de a asigura o abordare coerentă și coordonată a procesului de reglementare privind restituirea și înregistrarea imobilelor în sistemul integrat de cadastru și carte funciară, prin formularea de propuneri de amendare a legislației în domeniu. Articolul 3 În vederea îndeplinirii scopului prevăzut la art. 2 , Comisia exercită următoarele atribuții: a) asigură identificarea direcțiilor strategice de acțiune și prioritizarea nevoilor de reglementare; ... b) efectuează documentarea și analiza procedurilor
DECIZIE nr. 342 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255804]
-
vedea, în acest sens, Decizia nr. 101 din 25 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 364 din 12 mai 2016, paragraful 16). Așadar, în cadrul procedurii speciale privind cererile de valoare redusă, părțile au posibilitatea formulării și depunerii apărărilor pe care le consideră necesare, iar împotriva hotărârii instanței părțile pot uza de căile de atac deschise de lege. ... 21. În prezenta cauză, dispozițiile legale sunt criticate din perspectiva faptului că hotărârea prin care a fost soluționată
DECIZIA nr. 607 din 30 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/255696]
-
nominală a Comisiei este prevăzută în anexa care face parte integrantă din prezenta decizie. (5) Secretariatul tehnic al Comisiei este asigurat de către Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare în Informatică - ICI București. Articolul 3 (1) Comisia are ca obiectiv identificarea și formularea soluțiilor legislative necesare pentru crearea unui Sistem Național de Evidență al Emitenților și Activelor Digitale (NFTs-Non Fungible Tokens). (2) În vederea îndeplinirii obiectivului prevăzut la alin. (1) , Comisia solicită date și informații instituțiilor publice ce desfășoară activități pe domeniile de
DECIZIE nr. 343 din 30 mai 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255805]
-
Justiție, acordă cuvântul reprezentantei procurorului general cu privire la admisibilitatea sesizării. ... 7. Doamna procuror Daniela Băloi pune concluzii în sensul că sunt îndeplinite cumulativ condițiile de admisibilitate a sesizării prevăzute de art. 475 din Codul de procedură penală referitoare la formularea sesizării de către o instanță învestită cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, la faptul că de lămurirea chestiunii de drept depinde soluționarea pe fond a cauzei, iar problema de drept nu a fost soluționată de Înalta Curte de Casație și
DECIZIA nr. 14 din 11 martie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/255632]