2,214 matches
-
să trăiesc fără să fiu deranjat.” A fost victima unei patetice vulnerabilități care l-a făcut să scrie: „Pe bastonul lui Balzac poate fi citită această inscripție: «Dărâm toate obstacolele». Pe al meu: «Toate obstacolele mă dărâmă»”. De unde venea această fragilitate? Ar fi putut să o evite? Ar fi trebuit să o evite? O Întrebare și mai insidioasă: Am fi dorit să o evite? Mărturisesc că nu-mi place eșecul. Cred că una dintre intoxicările culturale postromantice a fost preferința pentru
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
iar acum reiau cele spuse atunci: „A fost victima unei patetice vulnerabilități, care l-a făcut să scrie: Pe bastonul lui Balzac poate fi citită această inscripție: ‘Dărâm toate obstacolele’. Pe al meu: ‘Toate obstacolele mă dărâmă’». De unde venea această fragilitate? Ar fi putut să o evite? Ar fi trebuit să o evite? O Întrebare și mai insidioasă: Am fi dorit să o evite?”. Aș dori să insist pe acest ultim aspect. Am preferaoare un Kafka fericit În locul operelor unui Kafka
Inteligența Eșuată. Teoria și practica prostiei by Jose Antonio Marina [Corola-publishinghouse/Science/2016_a_3341]
-
în cazul datoriilor amânate la plățile către bugetele publice și în cazul marilor companii de stat. Dăianu (2000) aduce în discuție legătura dintre dinamica macroeconomică din România din perioada 1990-2000 și două probleme majore: moștenirea alocării greșite a resurselor și fragilitatea instituțională. Autorul consideră că „moștenirea alocării greșite a resurselor are ca rezultat o tensiune foarte intensă în interiorul sistemului când există o schimbare violentă și dramatică a prețurilor relativ la nivelurile de echilibru ale pieței. Încordarea sau tensiunea implicată explică de ce deficitele
Disciplină şi dezvoltare. In: România spre Compactul Fiscal by Cristian SOCOL () [Corola-publishinghouse/Science/206_a_422]
-
mâna. (Parke, 1979). De altfel, probabil că ați observat deja cum se comportă tinerii tătici la maternitate. Își petrec timpul jucându-se cu mânuțele bebelușului și nu prea îndrăznesc să îl ia în brațe. Putem crede că din cauza impresiei de fragilitate pe care o dă bebelușul, tații nu îndrăznesc să aibă alte tipuri de contacte... Kaitz, Good, Rokem și Eidelman (1988) și-au reiterat cercetarea plecând de la o serie de fotografii, dar incluzând de data aceasta tăticii în protocolul lor experimental
150 de experimente pentru cunoașterea sexului opus. Psihologia feminină și psihologia masculină by Serge Ciccotti () [Corola-publishinghouse/Science/1848_a_3173]
-
mai mare este fluxul de energie (entropie joasă) necesar pentru supraviețuirea sa, iar perturbația internă care rezultă este și ea corespunzătoare. Iată deci că complexitatea crescândă generează nevoia unui consum crescând de energie din mediul ambiant, ceea ce conduce la o fragilitate crescândă, dar tocmai această trăsătură a structurii disipative este la baza evoluției ei ulterioare spre o complexitate mai mare. Explicația se află În faptul că, dacă perturbația este suficient de mare, sistemul poate trece printr-o bruscă reorganizare, reușind să
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1993) și mai general, cei care intervin în relația și dezvoltarea umană. Desigur, nu vom putea niciodată afirma că psihoticul va trăi ca un nevrozat, toate aceste refuzuri a unei fatalități, desigur că va păstra multă vreme, pentru totdeauna, multe fragilități; dar, tot așa de sigur, va reuși să relaționeze cu lumea exterioară, va trăi împreună, iar situațiile ieri destructive vor deveni experiențe pozitive. Psihoterapia implică necesamente, o abordare individualizată și cadrul ei este acela al unei relații intersubiective, dar tehnicile
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
din punct de vedere psihoterapeutic nu mai este vorba doar de reconstituirea stării dinaintea decompensării, ci în primul rând de evitarea cercului vicios "în care realitatea întărește în permanență aspectele negative ale realității și ale sinelui" (Benedetti, 1987). 2.2. Fragilitatea. Este alimentatăde o individualizare și o structurare incompletăa EU-lui ce se va regăsi într-o suită de elemente negative: fragilitatea EU-lui; tulburări de identitate și o lacună narcisiacă. Fragilitatea EU-lui, înțeles în sensul de capacitate intrinsecă pe care o posedă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
evitarea cercului vicios "în care realitatea întărește în permanență aspectele negative ale realității și ale sinelui" (Benedetti, 1987). 2.2. Fragilitatea. Este alimentatăde o individualizare și o structurare incompletăa EU-lui ce se va regăsi într-o suită de elemente negative: fragilitatea EU-lui; tulburări de identitate și o lacună narcisiacă. Fragilitatea EU-lui, înțeles în sensul de capacitate intrinsecă pe care o posedă fiecare persoană de a integra evenimentele externe și interne diverse. La persoana psihotică lumea obiectivă transformă incontinuu pe cea subiectivă
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
aspectele negative ale realității și ale sinelui" (Benedetti, 1987). 2.2. Fragilitatea. Este alimentatăde o individualizare și o structurare incompletăa EU-lui ce se va regăsi într-o suită de elemente negative: fragilitatea EU-lui; tulburări de identitate și o lacună narcisiacă. Fragilitatea EU-lui, înțeles în sensul de capacitate intrinsecă pe care o posedă fiecare persoană de a integra evenimentele externe și interne diverse. La persoana psihotică lumea obiectivă transformă incontinuu pe cea subiectivă și invers. Capacitatea de raționament, ordonare, contextualizare sunt reduse
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
adesea cu ședințe, ce le privilegiază și pe unele și pe altele. Desigur fiecare din scopurile precedente ar merita o dezvoltare aparte, dar nu vom relua decât pe acelea care sunt circumscrise scopurilor parțiale. Scopurile parțiale. 1. Susținerea familiei în fragilitatea sa complexă prin constituirea de repere, sprijinite pe puncte pozitive și pe capacitatea de responzabilitate care este variabilă și evolutivă cu timpul. Există un echilibru între tendința de a gira în totalitate acțiunile schizofrenului și aceea de a-l considera
Particularităţi în debutul schizofreniei : strategii de evaluare şi abordare terapeutică by Andrei Radu () [Corola-publishinghouse/Science/1840_a_92284]
-
său argentinian, unde imaturitatea devine un concept aproape ontologic: existența scriitorului se ordonează aproape exclusiv În funcție de acesta. E adevărat, exercițiul confesiv al polonezului exilat vizează direcția contrară- a fugii de moarte -, Însă argumentele sale par a fi aceleași). Conotând femininul, fragilitatea, nevroza, sinuciderea este, În fond, un act de-o brutalitate tipic masculină. Indiferent cum s-ar manifesta ea, așa-zicând „În practică”, de la modalitatea soft a sticluței cu cianură, la aceea hard a spânzurării, a Împușcării, defenestrării - ca să nu menționăm
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
și literaturii. Nu doar prin curmarea carierei scriitorului, ci prin Însăși scurtarea duratei jurnalului. Pulsiunile morții, cum le numește psihanaliza, intră În cercul complet al rotației viață-moarte-viață. Sinucigașul este o cutie de rezonanță, un amplificator al mișcărilor de-o imperceptibilă fragilitate ale morții. El trăiește În avans, cu voluptatea iluminatului și cu abandonul de sine al celui care se știe predestinat - experiență pe care cei mai mulți dintre oameni o resimt la nivelul profanului și al statisticii. Există aici, fără Îndoială, și un
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
toți vom muri fără a avea putința să ne alegem clipa și, foarte adesea, felul morții, el Își construiește iluzoriul privilegiu că se substituie destinului. Toți autorii de jurnale intime care ajung la sinucidere lasă, Într-o primă instanță, impresia fragilității și a instabilității psihice. Ei sunt, Într-o terminologie folosită abundent, personalități accentuate. În fapt, aproape fiecare dintre ei este o ființă cu o capacitate extraordinară de a rezista suferinței. Șirul exasperant de boli cărora trebuie să le facă față
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
le facă față Virginia Woolf sau agresiunea permanentă a anemiei fizice asupra unui psihic oricum fragil, la Pavese, ființa umană secătuită de presiunea trăirilor metafizice, la Sylvia Plath, ar fi doborât, În mod normal, chiar ființe mai robuste - fizic vorbind. Fragilitatea invocată de către mai toți comentatorii, atunci când ajung să explice opera prin biografie, e doar urma scrisă a unei bătălii purtate cu o disperare tragică. Sinuciderea se dovedește, În aceste cazuri, unica soluție rezonabilă (rezonabilă În legătură cu ce?), unica ieșire din impas
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
scape chiar și autorului. Personaj al propriei sale drame, scriitorul Încarcă de sensuri un univers pe care, paradoxal, Îl visează diminuat la elementaritatea gesturilor primordiale. Viața și moartea „conviețuiesc”, dacă se poate spune astfel, În genul acesta de jurnale, În fragilitatea unui echilibru pe care cuvintele, avalanșa de gânduri contradictorii, Îl Împiedică să se destrame - dar nu-i infuzează destulă forță Încât să-l sustragă deznodământului dinainte știut - ori măcar intuit. Sinuciderea intră În cadrul așa-numitelor teme macabre ale literaturii, devenind
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nimic În viață nu i-a ieșit cum trebuie. Cinismul și răceala spiritului, calculul fără scrupule nu i-au adus, totuși, fericirea visată. Jurnalul e dominat de frustrările unui ins cu un temperament despotic, dar de o sensibilitate și o fragilitate neverosimile. Jurnal atipic, caietele lui Drieu la Rochelle relevă drama unui intelectual prins În menghina istoriei și incapabil să se sustragă maleficelor tentații de a-i deveni personaj. Atipicitatea Însemnărilor lui Drieu provine din luciditatea autorului. Excepțional analist al evenimentelor
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
Exaltată, ușor romanțioasă, ea comunică multă vreme În clișeele imaturității pe care știe să o mimeze cu un farmec provenit dintr-un Îndelung exercițiu al autoanalizei. În tonuri Întunecate, cu un atent cultivat aer desuet, cu o prețiozitate pe care fragilitatea vârstei o răscumpără miraculos, Sylvia Plath pare mai degrabă destinată unei cariere filozofice decât uneia literare. Analizează până la obsesie cele mai mici detalii ale banalei vieți de adolescentă și, fără nici un fel de ironie, Încearcă să ridice la rangul de
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
nu o ajută, totuși, să stabilească un raport corect cu exteriorul, ci pentru a tulbura și mai mult datele unei probleme sortite să nu-și găsească o finalitate acceptabilă. Nerăbdarea animalului tânăr e dublată de calculul rece, ușor cinic, al fragilității care Își descoperă, de la bun Început, limitele. În paralel cu obsesia scrisului se dezvoltă o egal de insuportabilă centrare pe sine: Nu iubesc; nu iubesc pe nimeni În afară de mine Însămi. E un lucru mai degrabă greu de admis. N-am
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
o picătură Într-un ocean tumultuos de Îndoieli, nehotărâri și frustrări. Își percepe viața ca pe o monotonă, monocordă, inutilă cursă solitară spre moarte. Totul e tautologie, lucru știut și răsștiut, rutină și previzibilitate. Se știe invulnerabilă, iar imensa ei fragilitate acționează tocmai În numele conștiinței că n-o poate atinge nimic. „Adevărat, spune ea, mâine e o altă zi În drumul spre moarte (dar asta nu mi se poate Întâmpla mie, pentru că eu sunt eu)!” Ignorarea cu superbie a primejdiilor e
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
care scrie. Acuta subiectivitate a autorului de jurnale se vede contrariată de obiectivitatea involuntară, când nu de-a dreptul contraproductivă, a scrisului. Dorința de mărturisire și de eternizare (prin scris) a mărturisirii, de a marca trecerea clipei - toate, Însemne ale fragilității psihice - se devoalează, asemeni celebrului desen din covor al lui Henry James, recunoscând În el trăsături, obiceiuri, acte care alcătuiesc personalitatea autorului de jurnal. Desigur, e vorba de un autoportret fulgurant, care nu are decât arareori consistența și coerența autoportretului
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
astfel de cazuri, putem vorbi de veritabile auto-negări ale funcției comunicaționale a eului. Sau, În terminologia lui Jean Rousset, de o eclipsă a eului 16. Sunt acestea mecanisme de apărare ale sensibilității autorului? Sunt ele simple strategii menite să apere fragilitatea și lipsa de precizie a ceea ce autorul Își Închipuie că știe despre sine? Dezvoltând astfel de modalități de apărare a intimităților ființei, el răspunde semnalelor venite dinspre o realitate care-l obligă la prudență? Sau unei iluzii provenite din convingerea
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
întru apărarea frontierelor României Mari, se va nărui într-un timp record - de la 26 iunie până la 30 august 1940. Și aceasta prin acceptarea, sub presiunea imperialismelor vecine, mari și mici, în condițiile unei izolări politico-diplomatice internaționale depline și ale unei fragilități interne inimaginabile, a rapturilor teritoriale în folosul URSS-ului, al Ungariei și Bulgariei, prin cedarea provinciilor istorice Basarabia, Nordul Bucovinei, Ținutul Herța, Nord-Vest Transilvaniei și Cadrilaterului. Fără discuții, nu este cazul să intrăm în detalii, întrucât problema a fost investigată
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
căsătorie religioasă sau simplă coabitare. Familia a variat, și-a schimbat forma, dar ea nu a încetat să fie considerată drept una din bazele societății. Așa a fost chiar și în situațiile de criză, după cum este cazul și acum. În ciuda fragilității tot mai mari a uniunilor, toate anchetele sunt unanime când afimă că reușita cuplului și apariția unuia sau mai multor copii fac parte din aspirațiile profunde ale contemporanilor noștri. În asemenea măsură încât cei care în anii '60 și '70
Sociologia valorilor by Rudolf Rezsohazy [Corola-publishinghouse/Science/1070_a_2578]
-
incizală mai lată, cu fața vestibulară relativ dreptunghiulară (indice mezio-distal foarte mic), -la pacienți cu igienă bucală corespunzătoare, -alte indicații reies logic din contraindicații. Contraindicații: -pe dinții cu carii, care nu pot fi incluse în preparație, -pe dinți depulpați, din cauza fragilității dentare crescute și a discromiei care va apare în timp, -pe dinți mici, scurți, subțiri, înguști, -pe dinți triunghiulari sau globuloși (indice mezio-distal mare - fig.10.5), -pe dinți cu cingulum foarte aproape de gingie (deci cu zona cingulo-gingivală cu înălțime
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]
-
și obturații mari nearmate, -fracturi coronare în treimea mijlocie sau cervicală, -malpoziții care nu pot fi corectate ortodontic sau chirurgical, -dinți cu abrazie de gr. III-IV, când spațiul interocluzal de repaus permite realizarea coroanei de substituție, -displazii, distrofii, asociate cu fragilitatea și friabilitatea țesuturilor dentare, -ca element unitar, dar și ca element component al unor construcții protetice plurale (retentor de punte, ancorare de proteză mobilizabilă), -se indică numai pe rădăcini tratate endodontic, mai comod de realizat pe monoradiculari. Contraindicații: -canale radiculare
Modulul 1 : Explorări minim invazive şi radio-imagistice : (termografie computerizată, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat - radiologie, explorări funcţionale ale sistemului stomatognat, imagistică şi informatică medicală) by Norina-Consuela FORNA () [Corola-publishinghouse/Science/101013_a_102305]