5,224 matches
-
însă viața sa democratică? Cu o pensie reversibilă foarte aristocratică prin mărimea ei, luată din același biet buget la care {EminescuOpXI 295} aspiră toată suflarea patriotică. Am citat atâtea cazuri de cumul al însărcinărilor publice. Un deputat ia 8 000 franci ca advocat al Brăilei, ca șef de gardă câteva sute, ca deputat doi galbeni pe zi. Un alt deputat e șef de gardă și pensionar. Un altul e advocat al statului, membru salariat al comitetului permanent și mandatar al națiunii
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
la cele ce ziceam zilele trecute asupra cumulurilor patriotice, câteva șiruri destul de clare, credem: D. general Slăniceanu (care, pe cât ne-aducem aminte, la 1876, când a fost trei-patru zile la Livadia, a luat ca speze de călătorie oficială suma de franci 10 000) a luat acum, mergând pentru o inspecție de câteva zile în Dobrogea, speze de călătorie.............................................. fr. 7 000 D. Protopopescu de la visterie, pentru o plimbare în străinătate cu familia, sub pretextul că merge să studieze cum se înmagazinează
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
titlul de lefuri, diurne, speze de călătorii și misiuni, zece patrioți, numai zece (și sânt mulți! ) înghit pe an pe puțin aproape o jumătate de milion din casa statului. Cunoaștem apoi patrioți, stâlpi ai democrației române, cari iau 100 de franci diurnă, sub titlul de misiuni ordinare și extraordinare, pentru a merge la vânătoare. Vom reveni asupra acestui obiect interesant pentru a dovedi cu bob numărat că dintre membrii marelui partid liberal-național puțini, foarte puțini sânt patrioți gratis. Apoi să nu
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
august 1880] ["TÎNĂRUL D. G. C. CANTACUZINO... Tânărul d. G. C. Cantacuzino, directorul Regiei și viceguvernatorul Băncii Naționale, ne spune nouă prin "Romînul", cum am arătat mai sus, că leafă de la Bancă nu primește încă și nu ia 48 000 franci pe an, ci numai modesta retribuție de 19 380 lei de la Regie. Ne pare rău că aceasta nu se-ntîmplă încă, dar sperăm că lucrul se va îndrepta. Doar n-o fi voind tânărul d. Cantacuzino să servească patria gratis la
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în fire. E drept că bugetul celor două cinstite Academii de la Văcărești și de la Mărcuța s-ar cam încărca; dar, în orice caz, patrioții căpătuiți în aceste două institute nu vor mai costa nația câte 24 și 36 mii de franci de obraz pe an, ci mai ieftior, mai adecuat cu meritele și capacitatea multora dintre reversibilii și mucenicii patrioți. Cât despre specioasele cercetări economice ale "Romînului" ierte-ni-se vorba, dar n-am ajuns în doaga redactorilor acelei gazete, de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
director de drum de fier, care nu pricepe nici cîtu-i negru sub unghie din ramura aceasta, luând o leafă de trei ori mai mare decât a unui ministru. Onorabilii diletanți întru ale drumului de fier iau binișor câte 36 000 franci pe an, fără să se jeneze cât de puțin de acea onoare care-i mai scumpă decât averea și decât viața. Am susținut că funcționarii înalți ai statului s-au folosit de ascendentul pe care li-l dă poziția lor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
ca ministeriul să aibă niște bani de aruncat pe fereastră pentru plimbările, în orice caz plăcute, cu cari au fost însărcinați diferiții trimiși extraordinari, că e destul ca din mizeria noastră comună, să se cheltuiască câteva zeci de mii de franci, pentru a se îndeplini o asemenea formalitate, un asemenea act de politeță, costisitor și fără umbra unei importanțe intrinsece? Ce? Era oare împăratul Braziliei sau șahul Persiei să-l dea afară pe trimisul extraordinar sau să-i închiză ușa înaintea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
a produs picanta coincidență că numele acelor domni sânt tocmai ale persoanelor a căror aptitudini individuale au început a fi utilizate. D. Verussi a vândut Ministerului Instrucției una din mânjiturile d-sale celebre expuse la "Concordia" cu 1 000 de franci; d. Bejan a ajuns profesor la Facultatea de Drept din Iași; d. Burada așteaptă postul de prim-prezident; apoi se vorbește că s-ar fi pregătind pentru Se vede dar ce a fost acea "prostia moderaților" de care pomenește d.
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
comune e numai de 300 000 lei. D. deputat Marghiloman s-a oferit a plăti o arendă de 300 000 lei numai pentru sporul din județul Buzău. În județul Buzăului îndeosebi proprietatea țăranilor, în masă, s-a urcat la 20 franci pogonul ca evaluare de venit - în plasa Câmpului; și aceasta la toate pogoanele fie mocirlă, fie râpe. Pe proprietatea Macoveiul {EminescuOpXI 431} s-au împroprietărit sătenii pe 6 000 pogoane. Impozitul sătenilor pentru aceste 6 000 pogoane e mai mare
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
că toate rublele se vor primi spre schimbare, d. ministru de finanțe a declarat deja la 1 decemvrie în Adunarea Deputaților că, față cu mulțimea de ruble cari circulează, ministeriul nu dispune decât de mica cantitate de 5 milioane de franci în piese noi de câte 5 fr. Mai considerând că nici biletele Băncii Naționale nu sânt confecționate, că ea se servește deocamdată c-un fel de plastografii, cu exemplarele neemise ale biletelor ipotecare pe cari le-a supus unui tratament
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
drumurile de fier plătind 60 procente pe hârtii ce făceau numai 20 procente, nu noi ne-am îmbogățit din afacerea aceasta ca cinstitele Caradale de toată mâna, nici ne-am creat noi vrodată lefuri de 30 - 40 de mii de franci ca aceleași Caradale, Costinești, Stătești ș. a.; nu noi am făcut la Ploiești cinstita Republică, nici n-am fost puși în slujbă pentru acest merit, nici am scris poezii asupra "șarlei", nici am luat medalia Bene-merenti, nici n-am scris broșură
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nici n-am scris broșură despre Spionul prusian, nici am numit pe M. Sa agent al d-lui de Bismarck, nici am felicitat ca "revoluționari romîni" pe Rochefort, nici am scris panegirice lui Blanqui; n-am introdus rubla pe patru franci, n-am propus categorii de împămîntenire, n-am făcut din advocați directori de drum de fier, nici din Caradale directori de bancă, n-am numit pe Pietraru funcționar la Ministerul de Finanțe, nici pe Sihleanu prezident al Comisiei financiare, c-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partid, în recunoștința lor pentru toate bunurile de cari se bucură și dânșii, să-i fi acordat o recompensă din averea d-lui proprie. N-ar fi fost nimic de zis. Dar, din averea statului, un capital de 150 000 franci și câte 14 000 pe an! Considerând cifra pensiilor ce se acordă în alte țări, bunioară în Franța, unui general Cavaignac, unui d. Guizot și la cei mai eminenți bărbați cari au adus țării servicii reale, nu proclamate de un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prelungite norme comuniste, personificată de același inevitabil Iliescu, s-a numit Emil Constantinescu. Uimitorul învingător într-o țară cu memoria atrofiată. Și învins, pînă la urmă dar, poate temporar de cea pe care el însuși a identificat-o atît de franc: Securitatea. Dictatura lui Iliescu una soft, moale, raportată la antecesoarele ei nu mai seamănă, evident, cu a predecesorilor. Nu mai seamănă în exercițiul ei vizibil, dar nu stă prea departe de ele, dacă ne dăm seama că își extrage seva
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
pielea lui efectele... literarității marxiste nu a putut prilejui dorita replică. Surpriză: la cîteva zile, cineva îmi relatează momentul în care Liviu Antonesei, crezut de mine absent, aflat însă în sală, mi-a tradus acolo, chiar atunci în stilul său franc elegant indispoziția. Relevîndu-i, probabil, lui Adrian Cioroianu stînjenitorul derapaj. Ocazia de a-l felicita mărturisindu-ne, de altfel, amîndoi, admirația pentru tînărul istoric s-a ivit curînd în aceeași regală incintă în care, sub șarmantul patronaj al directorului Fundației, Alexandru
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
După războiul Crimeii se construiau la Galați bastimente cu lemn (de frasin) din Bulgaria, fier din Constantinopol, funii din Odessa și Triest, pânză din Odessa. Catargele din brazi, ieftine, lucrate în Moldova, costau, unul, pentru vase de 600 tone, 62-64 franci, în timp ce la Constantinopol prețul lui era de 210-220 franci. Corăbiile construite la Galați nu depășeau mărimea de 300-350 tone și durau 20 ani. La Galați și Brăila se găseau buni lucrători constructori angajați cu câte 20-25 franci pe săptămână și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
600 tone, 62-64 franci, în timp ce la Constantinopol prețul lui era de 210-220 franci. Corăbiile construite la Galați nu depășeau mărimea de 300-350 tone și durau 20 ani. La Galați și Brăila se găseau buni lucrători constructori angajați cu câte 20-25 franci pe săptămână și mâncare. Rezultă, așadar, că în Moldova existau posibilități de asigurare a transportului pe apele interioare cu mijloace de comunicație corespunzătoare. Rămâne de văzut în ce măsură erau sau puteau fi făcute navigabile râurile noastre în epoca regulamentară. Cercetări neizbutite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de la Galați erau o întreprindere manufacturieră. Aici, în 1839, s-au construit șapte corăbii, iar în 1840, zece corăbii. După războiul Crimeii, la Galați se construiau corăbii ce atingeau o mărime de 350 tone. Forța de muncă era salariată: 20-25 franci de lucrător pe săptămână și mâncarea. Firește că, cooperarea lucrătorilor de diverse specialități (lemnari, fierari etc.) presupune existența diviziunii tehnice a muncii, iar volumul lucrărilor executate ne dă certitudinea că numărul muncitorilor trebuie să fi fost de cel puțin câteva
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cerut deja ofițeri francezi, dar că, „din simpatie” pentru polonezi, ei sunt gata să primească doi artileriști și un genist, după care el i-a și chemat din Galiția pe Tacki și Kielski, cărora li se dă câte 200 de franci pentru călătorie; românii n-aveau nici tunuri, nici puști, nici muniții, nici săbii; Bălcescu l-a însărcinat să-l roage pe Adam Czartoryski să ceară francezilor ofițeri și arme, la care el, Zablocki, adaugă rugămintea de a i se trimite
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Ed. Economică, București, 2003, p. 11 16 Frank Lavedoux et al., Handbook for the European Negotiator, EIPA Maastricht, 2004, p. 123 17 Fred Charles Iklé, How Nations Negotiate, Harper of Row, Publishers, New York, 1987, pp. 3-4 18 Paul Meerts and Franc Cede (Edited by), Negotiating European Union, Basingstoke, Palgrave Macmillan, 2004 19 Ole Elgström and Christer Jönsson (Edited by), European Union Negotiations, Routledge, London and New York, 2005 20 Derek Beach, The Dynamics of European Integration, Palgrave, Macmillan, New York, 2005 21 Jonas
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
pînă cînd Conwenna i-a convins să se alieze împotriva Continentului (cf. S.F. Damon). Cordella: (cf. Monmouth: Cordeilla; cf. Shakespeare: Cordelia) Fiica cea credincioasa a regelui Leir. După ce a fost alungata de Leir, Cordelia s-a măritat cu Aganippus, regele francilor; alungat la rîndul sau din propriul regat, Leir a fugit la ea, si Aganippus a recuperat regatul. După moartea lui Leir, Cordelia a devenit regina Angliei; apoi cei doi fii ai celor două surori ale Cordeliei, iritați că o femeie
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
să asiste la premiera. Și de fiecare dată când s-a întâmplat așa, patriotismul local s-a simțit ultragiat și primirea operei a fost ostilă. Lui Verdi i s-a reproșat că după ce își umpluse buzunarele cu lire englezești și franci francezi, ar fi putut să-și permită să studieze puțin și pe clasici. Era pur și simplu expresia resentimentelor locale. Dar nici alte teatre nu au preluat cu prea mare entuziasm opera Îl Corsaro, deși aceasta nu a fost uitată
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lui Victor Hugo, Ruy Blas, dar propunerea a fost respinsă de direcția teatrului. Pe 3 Iunie 1861 Verdi a semnat un contract ferm prin care se obligă să furnizeze o operă pentru stagiunea 1861-62 contra unui onorariu de 60.000 franci, plus cheltuielile sale de deplasare. Cu Ruy Blas respins, Verdi și-a reamintit de o piesă spaniolă pe care o citise cu doi ani în urmă - Don Alvaro sau La Fuerza del Șino de Angel Pérez de Saavedra, Duce de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ben mio, inexistent în partitura originală a operei Îl Trovatore de Verdi început repetițiile cu opera La Forza del Destino. Tarul își pusese corul Regimentului de Gardă la dispoziția compozitorului, iar direcția teatrului a aprobat o sumă de 200.000 franci pentru montarea operei. În ciuda faptului că tenorul Tamberlick nu era în cea mai bună formă vocală, din cauza numeroaselor și obositoarelor ore de repetiție, iar restul distribuției era cam uzata, premieră a fost un mare succes. Presă și critica locală din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o temă egipteană. Khedivul dorea în acest fel să adauge la prestigiul noului său teatru de operă și faima prezentării în premieră a unei noi lucrări a lui Verdi. Conform termenilor contractuali Khedivul i-a trimis în primă instanță 50000 franci și a mai depus alți 50000 de franci într-o bancă pentru a-i fi plătiți compozitorului în momentul predării partiturii. Camille Du Locle, un prieten apropiat a lui Verdi din zilele în care lucraseră împreună la montarea operei Don
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]