25,627 matches
-
Ce uriași, stăpîne?... Păi ce vedeți Luminăția voastră acolo, - îl preveni scutierul, - nu e uriași, e mori de vînt... - E clar că habar n-ai, că nu ești citit, răspunse Cavalerul, ia-o din loc, șterge-o, dacă ți-e frică. Și, zicînd acestea, dete pinteni Rosinantei, și porni la atac. Morile, la o boare de vînt, începură a se mișca. (Traducere din memorie). În amintirea lui Sancho Pança, omul simplu, de rînd, al planetei, care a îngropat atîtea utopii, caut
Madrid by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16770_a_18095]
-
în gîndirea occidentală, care consideră că a căuta să găsești și să definești sinele e fie imposibil (căci scotocind în noi înșine după acel miez misterios de identitate ne vom izbi totdeauna de un simplu amestec de senzații, ca foame, frică, frig, etc.), fie complicat pînă la a conduce la aporii sterile (cf. Wittgensten sau Parfitt, ca principali reprezentanți). Direcții de gîndire mai "optimiste" decît cea lansată de Hume apelează frecvent la elementul temporal al identității de sine, îndemnîndu-ne să căutăm
Supraviețuindu-ne nouă înșine by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16793_a_18118]
-
mic defect: o condamnare la doi ani pușcărie. Sentința nu e definitivă, dar e. Un motiv serios pentru Cornel Nistorescu de a se întreba cum a fost posibil ca organizatorii festivalului să defileze cu el. Scrie Nistorescu: "omul simplu, cu frică de lege și de Dumnezeu, are tot dreptul să se simtă ofensat. Morala publică suferă și ea un afront, iar scara valorilor seamănă cu o grămadă la rugby. În alte țări, o vedetă suspectată că nu și-a plătit impozitele
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16813_a_18138]
-
nacela a suferinței, figură lui Michael Caine și beția drogului, suferință topită în eter, livadă însorită, o pădure, o apă, o trusă medicală, un cinematograf în aer liber... O distribuție inspirată, condusă de un regizor (suedez) căruia nu-i e frică de sentimentalism - Lasse Hallström: n. 1946, lansat pe orbită atenției internaționale prin My Life aș a Dog, în 1985 (pentru amatorii de coincidențe: 1985 e și anul în care s-a lansat românul "The Cider House Rules"). Regizorul acestui film
Ucenicia lui Homer by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/16810_a_18135]
-
diversele reprezentări, în toată ingenuitatea lor. Iată una dintre ele, sugerată personajului de strivirea unui pește sub picior. " El simțea încă în tălpi furnicătura rece din ponor, când cleanul se zbătea să scape de sub apăsare. Poate că, de greață și frică, împinsese prea tare și-i rupsese într-adevăr șira spinării. Fără să vrea, își privi labele picioarelor. Nu le avea așa mari ca Feri, dar peștelui i s-or fi părut uriașe cum îl strângeau acolo în fundul ponorului. Ca ale
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16837_a_18162]
-
articole consacrate apropierii marii sărbători naționale, iar după de reacții și comentarii la discursul Tovarășului. Pe atunci aveam impresia că marea majoritate a colaboratorilor care scriau asemenea articole n-ar fi avut chef să le scrie, dar o făceau din frică unii, alții pentru că o mai făcuseră. Mai erau și unii care visau să obțină promovări cu ajutorul acestor articole. Spectacolul era interesant, dacă stau să mă gîndesc acum, la fel cum interesante erau și măsurile de securitate suplimentare care erau luate
August 23 by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/16853_a_18178]
-
înainte, și altele, făcînd elogiul intuițiilor mele și punîndu-mă într-o lumină cît mai favorabilă, astfel încît, în cele din urmă, anchetatorii schimbaseră priviri uimite între ei, crezînd tot ce le spunea Nego (cazuri în care, dimpotrivă, cel întrebat, de frică, îl cam înfundă pe cel suspectat). Imposibil ca această anchetă să nu fi fost consemnată... Sigur, datorită lui Ion Negoițescu fusesem "amînat". În orice caz, portretul pe care mi-l făcuse Nego, spre surprinderea celorlalți, mă salvase. Trebuie să mai
În amintirea lui Nego by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16897_a_18222]
-
a imaginilor. Copil de circ, eroina cărții trăiește spaima permanentă că și-ar putea pierde mama, "femeia cu părul de oțel" al cărei număr de rezistență constă în executarea acrobațiilor sub cupola circului, atîrnată de păr. Pentru a-i risipi frica, sora mai mare îi povestește eroinei istoria copilului care fierbe în mămăligă și căruia mama i-a împlîntat o foarfecă în obraz. Tatăl este clown și, în timpul liber, cineast amator. Întreaga familie a fugit din România de teama Securității, cu
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
A.V. (Fața i se luminează dintr-odată și răspunde cu entuziasm, din toată inima): Da! Foarte mult! R.B.: Criticii care v-au recenzat pînă acum cartea au observat că există în text și în subtext expresia, urmele unei permanente frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
se luminează dintr-odată și răspunde cu entuziasm, din toată inima): Da! Foarte mult! R.B.: Criticii care v-au recenzat pînă acum cartea au observat că există în text și în subtext expresia, urmele unei permanente frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
frici... De unde vine această frică? Vă dați seama de ea? A.V.: Da, eu cred că da; unul din motive este că mama stă agățată de păr de cupola circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de acolo. De aceea ea "erfinden"... R.B.: ...inventează... A.V.: ...da, inventează povestea copilului care fierbe în mămăligă, fiindcă atunci îi va fi mai puțin frică de ce i se poate întîmpla mamei... R.B.: Povestea cu mămăliga este
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
circului și fetiței care vorbește în carte îi este tot mereu frică să nu cadă de acolo. De aceea ea "erfinden"... R.B.: ...inventează... A.V.: ...da, inventează povestea copilului care fierbe în mămăligă, fiindcă atunci îi va fi mai puțin frică de ce i se poate întîmpla mamei... R.B.: Povestea cu mămăliga este prin urmare un antidot... Sunt însă foarte multe elemente de legătură între dumneavoastră și mama. Spuneați aici că doar cu mama mai vorbiți românește. Ce înseamnă mama pentru dumneavoastră
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
se poate întîmpla mamei... R.B.: Povestea cu mămăliga este prin urmare un antidot... Sunt însă foarte multe elemente de legătură între dumneavoastră și mama. Spuneați aici că doar cu mama mai vorbiți românește. Ce înseamnă mama pentru dumneavoastră, dincolo de această frică din paginile cărții? A.V.: Ah, îmi este foarte greu să explic. Simt față de ea o mare atracție și... (face semn cu mîna ca și cum ar respinge pe cineva)... R.B.: ...rezervă... A.V.: (Aprobă, dînd din cap): Mama mea este o
Aglaja Veteranyi - Salt mortal de la circ la literatură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/16884_a_18209]
-
oferi revistelor texte despre natura și serbările partinice ale patriei și volumul Povara celor zece porunci (poeme inevitabile), postfățuite de prof. Valeriu Filimon, nu e nici o legătură. Reciclarea e absolut remarcabilă. Mai ales din partea unui autodidact ce versifică acum cu frica lui Dumnezeu dar și cu elanul redundant, inerțial al poetului inevitabil. Intrând în deja răsuflatul cadru de imitatio Christi, autorul declamă incontinent, căzând în plasa verbului apter a simți. O inflație de cuvinte din repertoriul religios (cruce, Sf. Duh, Creatorul
Un bilanț by Geo Vasile () [Corola-journal/Journalistic/16982_a_18307]
-
Responsabilul vilei "Căprioara" uitînd de clienți, preocupat doar de servirea (cu cotlete de batal) a procurorului-șef al județului venit la vînătoare. Relații feudale în plin "socialism". Milițianul de la aeroportul Băneasa țopăind pe loc, dezarticulat, nemaiștiind ce să facă de frică, - la ordinele unui ofițer care zbiera departe de el să oprească circulația. Era un milițian proaspăt venit de la țară și el reacționa ca un rob față de un vechil, același care îi teroriza pe străbunii săi pe moșie... Ritualul ca o
Țărani în lift by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16969_a_18294]
-
o dată eu/ un zeu primitiv,/ decapitat la piciorul trestiilor?/ Capul mi-e o piatră/ pe care apele au spălat toate liniile./ îngenunchez în mlaștină,/ căutându-mă în începuturi/ și dincolo de ele./ Numai mormolocii/ îmi alunecă printre degete/ și mi-e frică de propria-mi atingere/ ca de veșnicie." (Oglinda) Alunecarea rapidă din proza vieții în metafizică este acrobația poetică pe care Nora Iuga o practică și în prezent, cu o siguranță uimitoare. Iată ca exemplu un scurt poem din volumul Spitalul
ÎNTÂMPLĂRI ÎN SUPRAREALITATEA IMEDIATĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16962_a_18287]
-
Dorin-Liviu Bîtfoi Frica de libertate apare în 1941 - anul extremei radicalizări a militarismului german. Pentru bibliografia de peste 20 de volume a lui Erich Fromm, titlul de mai sus rămâne unul de referință. Paradoxal, provocator, angajat, el este o marcă inconfundabilă a dialecticii insurgente
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
ca și între cea exterioară și cea interioară, ori între cea fățișă și cea anonimă. Există de asemeni o diferență netă între distructivitatea ca reacție și distructivitatea nemotivată, între distructivitate în general și tendințele sado-masochiste, între revoluționar și rebel etc. Frica de libertate apare atunci când eul se dovedește prea slab - sau prea slăbit - pentru a-și mai asuma răspunderea propriilor alegeri, renunțând ca atare la puterea de decizie. Fromm vede în această capitulare o trăsătură inaugurală pentru ceea ce el numește caracter
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
nu o dată adresat teoriei psihanalitice, dar care în cazul principalului reprezentant al revizionismului neofreudian aglutinează conotații suplimentare). Traducerea acestei cărți a lui Fromm stinge în fine o datorie veche de câteva decenii a culturii române. De altfel, problemele dezbătute în Frica de libertate își mențin și azi actualitatea. Mai mult, ele dobândesc contururi noi - aici, acum. Nu trebuie uitat că personalități de primă importanță ale spațiului cultural german - ca Jaspers, cu Conștiința culpei (1946), sau Jung, cu Wotan (1936), După catastrofă
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
catastrofă (1945), sau Lupta împotriva umbrei (1946) - au încercat încă de foarte devreme să deceleze și să elucideze accentele iraționale ale nazismului. În ceea ce ne privește, asemenea tentative - având ca obiect comunismul - încă lipsesc, cu foarte rare excepții. Erich Fromm, Frica de libertate, trad. Magdalena Măringuț, Universitas, Editura Teora, col. "Archetypos", București, 255 de pagini, preț nemenționat.
Vindecarea eului by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/16998_a_18323]
-
Și încă: "Cilibi Moise este așa de rău bolnav la pungă încît nu se găsește nici un medic să-l poată vindeca". Sau la secțiunea "povețele lui Cilibi Moise" (alte cugetări din experiența sa bogată) își previne cititorii: "Să-ți fie frică de D-zeu și de acel ce nu se teme de D-zeu". Și: Decît cu un mojic în lojă, mai bine cu un filosof la arest". Sau: "Să nu te rogi la D-zeu să-ți ajungă prietenul om
Un înțelept by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16984_a_18309]
-
fi, așa cum fetița nu e de fapt bolnavă de turbare, deși cei din jurul ei cred/se tem că ar fi. Demonii sînt mulți și fără chip, iar ei sălășluiesc în fiecare dintre personaje. La unul se cheamă singurătate, la altul frica de îmbătrînire, la altul orgoliu, sau lașitate. Sînt toți demoni, dacă nu atemporali, în orice caz ai timpului nostru. Gabriel Garcia Marquez, Despre dragoste și alți demoni, traducere de Tudora Șandru Mehedinți, Editura Rao, București, 2000, 251 pagini, preț nemenționat
Demonii vremii noastre by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17010_a_18335]
-
mult. Un alt punct de vedere eminamente personal al d-lui Răzvan Theodorescu constă în denigrarea Pieței Universității sub raportul disocierii sale de Revoluție: Acolo au fost precumpănitor, eu sugerez o proporție de 95%, oameni care nu și-au strigat frica la revoluție. În Piață s-au dus ultimele cohorte de oameni care își strigau, în sfîrșit, teama de libertate". De unde știe, mă rog dl. Theodorescu că manifestanții nu erau adesea, așa cum e firesc, unele și aceleași persoane cu participanții la
Piața Universității în cheie polemică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17016_a_18341]
-
de întrebare hi hi hi doamna plecase ora se făcuse ceva peste zero" (ibidem). Grotescul dobîndește o înfățișare blajină, de simbol al solitudinii ce se resemnează cu cochetărie: "Celebritatea mea e o broască țestoasă voi o vedeți venind legănîndu-se-ncet și frică vă e că o bombă despre a cărei naștere nu știți mai nimic va exploda în creierul vostru foarte electronic pus la punct după ultimele rețete ale doamnei Melancolia et comp." (Viață publică șIIȚ). Liniștea însăși e resimțită ca o primejdie
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]
-
numărul intra prin/ cîrciumi cu arlechinul bețiv la braț.// șahiști metafizici dădeau mat unor iluzii/ după fiecare catastrofă fericirea e mult/ mai concretă în subsolurile credinței/ numai dumnezeu încape în picioare./ foșnetul trupului trece în cuvinte dă alarma" (Exilul și frica). Sau: " Toamna de acum. de sub pupile ies zeii/ și pleacă pleoapele noastre aripi fiindu-le/ pînă departe. e un spectacol de ochi/ lichefiați pe ferestrele zilei moare liliachiul/ din frunze mor locuitorii șoaptelor de/ iubire cu capul pe malul de
Poeți ai "Școlii nemțene" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17052_a_18377]