1,578 matches
-
douăzeci de ori, neputință a minții de a porni. Anotimp mort, pe care l-am așteptat cu spaimă întreaga viață. Ce să faci în zilele astea lungi, decât să zaci în umbra camerei tale pline cu un aer care te frige sau să-ți lași, ca într-un derizoriu Hali of Fame, urma pașilor imprimată în asfaltul topit? Pentru că nu poți scrie, nici măcar dimineața devreme, când ai scris bine întotdeauna, încerci măcar să citești. Plimbi după tine, prin troleibuze sufocante (vai, ai
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
rare. Aproape că-mi dau duhul prin mațele astea de piatră. Trec de poarta de opal, apoi de cea de turcoaz. N-o pot găsi pe a treia. Viața îmi scade mereu. Monștrii mi se furișează prin spate și mă frig cu ghearele lor. Alunec disperat pe esplanade de fosfor. Deodată, arma-mi dispare și-mi văd acum înainte doar brațele goale, păroase. Nu mă mai pot apăra. Fug, mă ascund, diavolii zbiară triumfători. Merg în echilibru pe o punte ca
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
a unora mai tare, a altora mai puțin. Arsura i-a făcut pe unii aproape negri, ca noi, pe alții negri de tot. Unii au asudat și s-au fiert: aceia s-au făcut roșii. Pe alții soarele i-a fript ușor, și pielea lor s-a făcut ca arama. Dar unii au găsit umbră și peșteri și acolo soarele nu i-a mai ajuns. Au rămas albi cum erau în peștera lui Love... Povestea lui Agbongbotile n-a izbutit să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
cerul ca un stâlp de văpaie cu iuțeala celei mai repezi lănci. Tatăl tatălui meu se plimba într-un câmp pustiu, după seceriș. Era preot tânăr și se închina Zeului Apelor. Departe, în marginea câmpului, erau câțiva oameni care-și frigeau o capră, pregătindu-se de ospăț. La vreo cincizeci de pași de tatăl tatălui meu, stâlpul de foc a căzut din cer și s-a înfipt în câmp. Tatăl tatălui meu s-a prăbușit la pământ, izbit de tăria unui
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
deodată bătrânul preot. Dacă am putut să ne gândim că soarele se rotește împrejurul pământului și nu cade, de ce să nu ne gândim că se învîrtește pământul în jurul soarelui fără să cadă? Oare învîrți focul în jurul căprioarei pe care o frigi, sau învîrtești frigarea... Căci dacă socoteam altcândva că pământul stă, ne gândeam că se reazemă pe ceva. Dar acel ceva pe ce se reazemă? Altă dată încredințat de marea înțelepciune a acestui bătrân, Tefnaht clătină din cap cu îndoială, părîndu-i-se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
slujitor care a văzut începutul nenorocirii și știe să povestească frumos. - Aduceți-l! În scurtă vreme, o barcă se duse și se întoarse cu acel slujitor. Pe o masă dintre jilțuri se aflau poame și vinuri, carne fragedă de păsări fripte pe jăratic, turte de grâu cu miere... Preoții se desfătau cu acestea, iar slujitorul adus se așeză pe punte cu picioarele îndoite sub el și începu să povestească: - Am văzut o stea căzută din cer pe pământ și i s-
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
copaci, fără ierburi. Numai un izvor avea. Câteva tufe sărace mai creșteau printre pietre și oamenii mâncară frunzele. Apoi din crengile tufelor își făcură undițe, înnodînd la capăt fire împletite din părul femeilor. Aprinseră câteva focuri cu tufele rămase și fripseră pește. După aceea, îl mâncară crud. Într-o dimineață când nu mai aveau foc, nici frunze zăriră la miazănoapte mișcîndu-se ceva pe apă. Stătură pe țărm și strigară o zi. În dimineața celei de-a doua, iarăși strigară. Și atunci
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
ascunsă sub pămînt: - Dacă ar fi de papirus, nu mi-ar mai folosi la nimic, zise el. Dar pene și panglici putem să-i punem, nu mă supără. Să ne dea Ntombi niște pene de la păsările pe care le-a fript! - Ntombi le-a aruncat în apă! spuse vinovat Mai-Baka, sărind în picioare și punând mâna pe arc. Dar dacă zeul poruncește, pot să vânez alte păsări. - Deocamdată nu! Odihnește-te, Mai-Baka, îl opri străinul râzând. Numele date de logodnica pământeană
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
intervine Amanda Drummond: — Dar, cu siguranță, În profesia noastră de ofițeri care apără legea, trebuie să acceptăm responsabilitatea pentru problemele din societate. Asta-i implicit, aș crede. Ești o pizdă tâmpițică. Asta-i explicit, aș crede. Nici vorbă să-l frigi pe B.R., păsărică bulangioaică. Se aplică aceleași reguli și aici, la maximum fetiță. — Eu vorbeam ca persoană. M-am gândit că asta vreți. Nu să ne ascundem În spatele profesiei, cred că ni s-a spus la ședința de dinainte de curs
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
doilea cartier roșu din Amsterdam, cu curve la-ndemână dacă ești prea leneș ca să traversezi Damrak-ul. Deși eu nu-s, așa că Îi fac repede vânt lui Bladesey și mă duc În explorare. Preacurvirea temeinică este o activitate solitară. Îi prea frig să port pantofi, mai ales din ăia care se pun ușor În picioare, da tresă te-nțolești când te duci la curve și nu ține să te lași agasat ca dracu de șireturile unor ghete mai Înalte. În ciuda frigului, doar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
bat acasă, iesî cî sî bat șî că au vălmășâie, cî au harcât șî panaramă. Dacă-i lucru' cel rău pi dânsu' iasâ niști șărchi iaca așa, iaca așa în strachinâ la mini. I lucru cel rău, sî schimosăști. Mă frig, m-am fript și eu iote ia, îs tot friptă di la cosâtor. Și aici, și aici, și aici iote ia... Cî diavolul apari pi mini cî eu îl disfac, eu nu fac și el ar răpune cî sî mă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cî sî bat șî că au vălmășâie, cî au harcât șî panaramă. Dacă-i lucru' cel rău pi dânsu' iasâ niști șărchi iaca așa, iaca așa în strachinâ la mini. I lucru cel rău, sî schimosăști. Mă frig, m-am fript și eu iote ia, îs tot friptă di la cosâtor. Și aici, și aici, și aici iote ia... Cî diavolul apari pi mini cî eu îl disfac, eu nu fac și el ar răpune cî sî mă răpui...nu mă
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
cî au harcât șî panaramă. Dacă-i lucru' cel rău pi dânsu' iasâ niști șărchi iaca așa, iaca așa în strachinâ la mini. I lucru cel rău, sî schimosăști. Mă frig, m-am fript și eu iote ia, îs tot friptă di la cosâtor. Și aici, și aici, și aici iote ia... Cî diavolul apari pi mini cî eu îl disfac, eu nu fac și el ar răpune cî sî mă răpui...nu mă poati. Semnele apar în funcție de evenimentele care i
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
lucru rău". La fel și formele contorsionate și ascuțite. În general, ele pot simboliza răul: piedici, boală, ceartă etc. Mai mult, semnele pot fi citite nu numai în cositor, ci și în anumite întmplări legate de acesta. De exemplu, atunci când frige, este semn rău. Secvența nr. 13 09. 01-10.09 " -Și mata ce-ai pus aici? -Aicea? Aghiazmă șî busuioc șî aghiazmă di șapti feluri: șî aghiazmă mari șî di Bobotează șî di tăti celea șî când vini cu Postu' mari
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
în târziul serii, sosesc la lăcașul lor Odiseu, Diomede și Foinix ca să-l împace pe Ahile, Patrocles, văzându-i intrând, se ridică o dată cu acesta să-i primească, apoi le dă de băut, aprinde focul în vatră și, după ce s-a fript carnea, pune pâine pe masă în niște coșuri frumoase și, înainte să se așeze cu toții să mănânce, aduce ofrande zeilor. Prietenia lor este, în chip firesc, și una de luptă. Patrocles i-a fost tovarăș lui Ahile în toate expedițiile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãții by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în târziul serii, sosesc la lăcașul lor Odiseu, Diomede și Foinix ca să-l împace pe Ahile, Patrocles, văzându-i intrând, se ridică o dată cu acesta să-i primească, apoi le dă de băut, aprinde focul în vatră și, după ce s-a fript carnea, pune pâine pe masă în niște coșuri frumoase și, înainte să se așeze cu toții să mănânce, aduce ofrande zeilor. Prietenia lor este, în chip firesc, și una de luptă. Patrocles i-a fost tovarăș lui Ahile în toate expedițiile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
lar (i)dum > rom. lard „slănină“ (azi păstrat doar în Ardeal), lat. mustum > rom. must, lat. vinum > rom. vin, două verbe care denumesc acțiunea de preparare a mâncărurilor, lat. coquere și lat. frigere, devenite în română (a) coace și (a) frige, iar dacă ceva nu a fost bine fript s-a spus că e crud < lat. crudus (tot cuvânt panromanic). Toate limbile romanice au păstrat și nume de pomi fructiferi și fructe, de arbuști cu fructe comestibile, de cereale, de legume
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
fel de mâncare care conține „zarzavat copt la foc iute, mișcat tot timpul, ca să nu se ardă“. Cuvântul apare prima dată la Brăescu, la începutul secolului 20, și provine din fr. sauté, participiul verbului sauter care are și sensul „a frige la foc iute“. La sfârșitul mesei, se pot oferi diverse preparate dulci. Brioșa este un „produs de patiserie, preparat prin coacere în forme mici, rotunde și ondulate, a unui aluat de cozonac“; cuvântul a fost înregistrat prima dată în DEX
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
Pe când ceata tâlharilor se ocupa cu pregătirea acestui ospăț original, se auzi un pocnet ca al unei bombe... «Acest sunet va să zică, cocoane, c-a venit timpul să vă puneți la masă.» [...] «Și de ce a pocnit mielul, frățioare?» « Fiindcă s-a fript de ajuns.» «[...] Dar ia spune-mi cum se numește felul acesta de friptură?» «Miel înăbușit, boieri domnia voastră, miel fript hoțește...»“ Oaia la groapă sau mielul haiducesc sunt feluri de mâncare născute în condițiile precare oferite de codru, fratele românului, dar
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
codru, fratele românului, dar mai ales al haiducului; și nu numai al haiducului român... În cartea sa de bucate, Mihail Sevastos susține fără nici o ezitare originea grecească a acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți, armatoli (ostași) și kleftes (haiduci) - în sensul de „patrioți“ sau „partizani“ - se ospătau cu miei fripți în blana lor. Această practică a trecut și-n țările noastre, cunoscută
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
acestui preparat culinar, a mielului à la armatoli kai kleftes: „Așa se frigea mielul în Balcani, în timpul rebeliunilor împotriva stăpânirii turcești. În păduri, în munți, armatoli (ostași) și kleftes (haiduci) - în sensul de „patrioți“ sau „partizani“ - se ospătau cu miei fripți în blana lor. Această practică a trecut și-n țările noastre, cunoscută sub numele de «miel fript hoțește».“ Dacă există o dimensiune sacră în această rețetă, ea este foarte originală, din moment ce nu respectă unul dintre principiile sacrificiului, anume separarea rituală
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ficat, plămân, splină, rinichi și inimă) sunt părțile bogate în sânge, sânge din care sunt făcute. Ritualul insistă în două feluri asupra opoziției dintre viscere și carnea de consum: prin separarea în timp și prin modalitățile de pregătire. Viscerele sunt fripte la proțap, într-o primă fază a sacrificiului, și mâncate imediat, la locul sacrificiului, de către cei puțini care participă în mod direct la ritual, în timp ce bucățile de carne, puse la fiert, sunt destinate unui ospăț mai amplu, deseori mai depărtat
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
din pricina mirosului specific), sunt, probabil, unele dintre puținele unicate ale gastronomiei noastre, dar asta deoarece mai peste tot în lume ideea de a mânca ștevie la grătar (frunzele se leagă mai întâi în forma unor păpuși și, după ce s-au fript, se consumă ca un fel de zeamă primitivă, cu ardei iute, cu ulei, oțet și apă fiartă) a fost abandonată. Se știe cu certitudine că ștevia (Rumex patientia, rudă cu măcrișul, Rumex acetosa) este o plantă europeană; majoritatea istoricilor alimentației
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
brânza dinăuntru. Savuros! La fel de bună este și Polenta del reggitore: mămăliga răcită se taie felii; pe fiecare dintre ele se pune brânză rasă, se acoperă cu o altă felie de mămăligă, se lipesc cele două felii, iar acest sandviș se frige la grătar. Delicioși, dar mult mai originali, sunt și rebecchini. Mămăliga întărită este decupată în formă de discuri (se poate folosi gura unui pahar); pe fiecare dintre acestea se pune umplutura, făcută din fileuri de anșoa și capere, prăjite în
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
să vorbești cu cineva, și se mestecă c-un băț de alun cu care s a omorât vreun șarpe.“ Iată unde se ascund rădăcinile magice, sensul tradițional, ancestral al marii bucătării românești: în bucatele simple, la îndemâna țăranilor, nu în mielul fript la groapă, miel pe care bietul țăran nu prea punea gura decât de Paști. Tot din lucrarea lui Mihai Lupescu vom mai pomeni câteva bucate „țărănești“: plachiile (cuvântul, ca și preparatul originar, ne-au venit de la greci), adică mâncăruri scăzute
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]