1,089 matches
-
limită unde să ne oprim, nu din cauza inamicului, cât datorită suprasolicitării liniilor de aprovizionare" [2, p. 391]. Îngrijorările privind aprovizionarea erau absolut justificate în perspectiva luptelor contra Germaniei, unde acestea constituiau un factor limitativ. Erau zone în care se puteau fructifica benefic condițiile. Din această perspectivă putea fi privită evoluția lucrurilor după acțiunea generalului Devers în sudul Franței. Aici a fost indicată joncțiunea flancului drept al armatelor aliate cu Grupul 6 armate ale generalului Devers venit din sud [2, pp. 392
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
prezență editorială se înregistrează odată cu volumul colectiv de proză scurtă Debut ’86. Excesul de relativizare a propriei valori literare se adaugă la P. discreției aproape maladive. Scriitor care stăpânește povestirea cu un har nu deseori întâlnit, mai puțin dispus să fructifice artistic „viziuni”, cât să regizeze ingenios momente de viață, scoțându-le din banalul cotidian, artizan al cuvintelor, dar fără patima jocurilor textualiste, P. lasă criticii dreptul de a atrage atenția cititorilor asupra cărților sale. Ceea ce s-a întâmplat cu voci
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288791_a_290120]
-
hagiografie națională, până la falsa cultură, falsul civism, falsa prietenie și falsul amor"77. Conștient de opoziția dintre creația sa și direcția artistică majoritară, Caragiale este refractar conformismului superficial, demascând necruțător impostura artistică. Atitudinea sa de izolare, asociind respingerea nonautenticului, este fructificată în cel puțin două direcții: cea a profesării unei denudări a procedeelor în sens parodic și cea a "dadaismului" caragialian. Al. Călinescu a analizat modalitatea în care "prin discursul metatextual lucid, necruțător de lucid dezgolind procedeul, denunțând clișeul, îngăduind distanțarea
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
unei direcții postcaragialiene. 4.2. "Toate vechi și nouă toate"39 Cercetarea reputației operei lui Caragiale susține poziția de vârf al comediografiei românești. Deși neprecizată ca direcție autonomă, posteritatea literară caragialiană relaționează un corpus aparent eclectic de texte care, fie fructifică anumite intuiții ale marelui dramaturg, fie prelucrează inedit unele aspecte constitutive ale imaginarului său dramatic sau diegetic. Se impune astfel, așa cum spuneam, termenul de postcaragialism, în care prefixoidul post presupune conjugarea sensului de ulterior cu cele de continuator și în
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Pauker: "Astfel ne apare limpede, tovarăși, că poporul și lupta spre mai bine constituie principala forță motrícă (schimbă accentul) mótrică în transformările spre stări superioare care au survenit și survin de-a lungul istoriei..."40. În concluzie, caragialismul tipologic este fructificat în contextul ficțional al târgoviștenilor, care-i exploatează semnificațiile în scopul demistificării istoriei, printr-un demers recuperatoriu totodată, prin care i se pulsează o nouă viață și i se reconfirmă "actualitatea eternă"41. 6.2.3. Pasageri într-un "accelerat
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
4. Tipul de informație valorificată: - în artă este valorificată informația figurală sau senzorial perceptivă; - în matematică, chimie, logică se valorifică informația simbolică; - în știință, literatură, activitatea juridică și didactică, informația valorificată este cea semantică; - în politică, medicină, literatură, artă este fructificată informația comportamentală. Fiind vorba de un proces creator, indiferent de domeniu, între cele două forme esențiale ale creativității există și asemănări, în ceea ce privește unele aptitudini, dar și în privința dimensiunilor nonintelectuale. Aptitudinile solicitate de ambele forme ale creativității sunt: fluiditatea, flexibilitatea, sensibilitatea
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
teza de doctorat, primind aprecierile unanime ale membrilor comisiei și ale specialiștilor care au făcut referate. În perioada 1-14 dec. 1975 a făcut o deplasare pentru documentare în Polonia, la Institutul de Ecologie PAN de la Varșovia. Acumulările științifice au fost fructificate în multiple contracte de cercetare pe care le-a realizat în conducerea cercului studențesc de Hidrobiologie. În 1970 ocupă, prin concurs, postul de șef de lucrări și preia apoi cursul și toate activitățile practice ale laboratorului de Hidrobiologie de la prof.dr.doc.
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
o are și alegerea cu grijă a iconografiei din tratatele medicale, albume de artă etc., în scopul informativ și formativ al studenților. Desigur, observațiile de detaliu și ansamblu pe care autoarea le va primi prin bunăvoința colegilor, vor putea fi fructificate într-o ediție viitoare, potrivit dorinței exprimată în finalul volumului care „se vrea completat și continuat“ pe cât cu putință până la intrarea în mileniul III. Suntem siguri că, de la primele cuvinte: „La început a fost durerea...“ și până la ultimile invocate de
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
și viață a Medicinei, istoria ei unește epoci și locuri, școli și doctrine, eforturi și rezultate, pasiuni și idealuri, relevând personalități medicale ce au asigurat și asigură încrederea milioanelor de suferinzi în vindecarea lor. Prin caracterul său sintetic, Istoria Medicinei fructifică informații de cultură generală și de specialitate, înscriindu-se atât în sistemul științelor medicale cât și în istoria generală a culturii. Istoria Medicinei prezintă succesiunea, varietatea ideilor, preocupărilor, practicilor, a organizării ocrotirii sănătății, toate reflectate în doctrinele medicale și contribuie
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
sens, Karl Gustav Carus, medicul lui Goethe, interpretează statuia egipteanului Imhotep, care a trăit cu 2800 de ani înaintea erei creștine și care Dar cei mai mulți cercetători sunt de acord că medicina hippocratică, respectiv greacă, marchează începuturile propriu-zise ale științei medicale. Fructificând rolul cronologiei, evitând didacticismul, dar respectând cerințele didactice ca cea a accesibilității și cea specific istoriei, a succesiunii evenimentelor capitale în dezvoltarea medicinei, este de înțeles că situările geografice își au contribuția lor la edificarea și luminarea ansamblului. Considerăm că
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
a celor din văile Indusului și Fluviului Galben. În acest lung stadiu, începuturile pierzându-se în noaptea timpurilor, ființa umană s-a luptat cu o natură neîndurătoare: cataclisme, frig, secete, animale devoratoare..., s-a luptat cu uitarea și a supraviețuit fructificând resursele spiritului. Și-a făurit unelte din piatră, os, silex, mai târziu din metale, cărora la un moment dat le va adăuga scrisul pictografic și ideografic cu care va intra în istorie. Dar până la scris, anii, secolele, mileniile sunt greu
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
matematician, negustor și politician, a rămas în memoria lumii ca filosof: consideră apa principiul vital, factor universal, unic, veșnic generator și regenerator. UNII MEDICI SUNT FILOSOFI Prin finalitatea profesiei și într-o Grecie a gânditorilor, medicii nu puteau să nu fructifice confruntările de idei în aprofundarea și conturarea unui orizont medical al completitudinii; unii adeverindu-se chiar filosofi, sau filosofi fiind prin dotație, au devenit și medici prin formație. Empedocles (482 - 425 î.Chr.) ctitor al școlii de la Agrigente — Sicilia, era
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
concis, aforistic, nelipsind circumstanțele îmbolnăvirii pacientului. Multe din aforismele sale circulă și azi didactic. Hippocrat caută să-i lase medicinei înțelepciunea (sofia) ei, încercând s-o debaraseze de speculația filosofică, în mod expres de cea magică. Cărțile sale au fost fructificate și-n marginea lor au apărut interpretări, comentarii, analize, adaptări, sinteze, luminate de conexiunea știință-conștiință. Principiul necesității în funcționarea sănătății este capital și valabil. De asemenea principiul corelării cosmice a ființei umane, respectiv a integrării sale în ecosistemul general. Desigur
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
stabilirii diagnosticului. Notată și sistematizată ea devine știință întrucât e luminată de principii, de legi care fac capacitatea medicului să se afirme. Lăsând religiei partea ei de încurajare și grija pentru viața de aici și de dincolo, medicina trebuie să fructifice darurile pe care zeii le-au pus în resursele umane de a se salva și operând limpeziri metodologice, să acționeze pragmatic, ajungând, prin dragostea de semeni, la aceeași finalitate: salvarea lor. Cunoscând boala trebuie să cunoști foarte bine și bolnavul
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
preocuparea lor pentru chirurgie, stomatologie, terapia leziunilor oculare, hepatice, a articulațiilor, osoase, etc. În farmacologia etruscă se utilizau produse vegetale, animale, minerale; foloseau argila, diverse unguente, loțiuni etc. Preventiv recomandau mișcare, aer, apă viață echilibrată. Spiritul lor inovator l-au fructificat mai ales în acțiuni de urbanizare: canale, rigole, pavaje, construcții pentru habitat și instituții, dar și în secarea bălților și eradicarea focarelor de infecții, a țânțarilor. Acest popor curios prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
în secarea bălților și eradicarea focarelor de infecții, a țânțarilor. Acest popor curios prin natura sa, prin limba greu de situat lingvistic, prin credința lui, s-a dovedit foarte sensibil la practicile medicale ale altora și a știut să le fructifice creator. MEDICINA îN DACIA „Nu se poate să vindecăm trupul, fără să îngrijim sufletul“ Un medic trac către Socrate Apud Platon: Charmides (De la Zalmoxis la Gengis-Han) ARGUMENTE PENTRU MEDICINA DACĂ Am văzut că medicina romană a fost în bună măsură
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de 256 de formule variate și sistematizate care, secole la rând a servit medicilor occidentali și universităților de medicină, apărute tot pe lângă mânăstiri. în aceleași vremuri tulburi, nesigure a apărut și Tratatul despre gută al lui Demetrios Papagomenos care îi fructifică pe Jac Psychristul și pe Alexandru din Tralles. El a fost completat de Johannes Chumnos cu profilaxia dietetică a gutei. în secolul XIV călugărul medic Maximos Planudes și Johannes Actuarios scriu un tratat de semiologie uroscopică pentru învățământul medical. Așadar
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Colombo (1558), Chirurgia lui Franco (1556), Observațiile anatomice - lui Fallope (1561), Tratatul Ciumei a lui Paré (1568), Cartea nervilor a lui Varole (1583) care sunt și astăzi cercetate de pasionați. Iată de ce Renașterea nu este reductibilă la resuscitarea clasicilor Antichității. Fructificând critic pe înaintașii din diferitele domenii ale medicinii, făcând loc și conferind autoritate unor nume de savanți constatăm că medicii au ținut pasul cu pictorii, arhitecții, sculptorii și filosofii. Medicii au dovedit că medicina reflectă toate științele și artele și
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Amsterdam, fondat în 1626, devine New- York. Evanghelizatorii înfruntă riscuri, dar unde ajunge Cuvântul lui Christos, ajunge și grija față de suflet, trup și de ambient, față de sine și de semeni. Noile condiții restructurează orientările, dinamizându-le. Toți vor să le fructifice și să le ilustreze faptic. Ecoul avântului renascentist e prezent. în fond și medicii si filosofii și oamenii celorlalte științe îl cultivă, despărțindu-se de Renaștere prin critica neîmplinirilor, a unor teorii și mai ales a absenței unei metodologii mai
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
la zestrea embriogenetică, foarte cercetată și azi. El a fost un prieten și admirator nedisimulat al celebrului Harwey ca și John Locke și Newton față de Sydenham, medici de care vom vorbi. Observarea, experimentul, metoda inductivă, dubitorul, propus de Descartes sunt fructificate cu discernământ de medicii timpului, fără a le absolutiza și aplica în mod exclusiv, întrucât gândirea sistematică medicală nu poate renunța la deducție pe care Harvey o utilizează cu succes în explicarea circulației sanguine generale. ȘTIINȚELE FUNDAMENTALE ÎN SPRIJINUL MEDICINEI
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
naturii în care se află și cauzele și leacurile bolilor. Prietenul său John Loke, filosof, medic empirist și practician, l-a apreciat mult, operele lor interinfluențându-se. Ca șef de școală și formator al atâtor clinicieni Sydenham a știut să-i fructifice selectiv pe înaintași și tot selectiv să asimileze curentele științifice și filosofice ale timpului său. Acest spirit electic și exclusivist l-a comunicat discipolilor, ecoul său în secol fiind incontestabil. Ilustrativ este cazul medicului olandez Herman Boerhaave (1668 - 1738). Cunoscător
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
paralizii. în 1786 Galvani descoperă electricitatea de origine musculară și o explică în: De viribus electricitatis in motu musculari (Despre puterea electricității în mișcarea mușchilor). În 1792, Volta demonstrează electrostimularea fiziologică. Până la descoperirea legilor fundamentale ale electricității și electromagnetismului, medicina fructifică bioelectricitatea și electroterapia. însă electrofiziologia se va contura în secolul următor. Aceeași afirmare o va avea și fotometria cu filtre, diafragme, adaptând la microscoape lentilele cromatice, folosite la lunete și realizate în 1757. Biofizica, asemenea biochimiei, se va constitui ca
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
de ani, dar nu înainte de a face cunoscută și opera magistrului său Pierre Desault pe care o prezintă sub titlul: Oeuvres chirurgicales (1798). Pe lângă tratate, Bichat a trudit și la fondarea societății medicale de emulație (Société médicale d’émulation - 1796). Fructificând metodologic pe Haller, Spallanzani, Bordeau și manifestând rigoarea științifică a experimentaliștilor, de anvergura lui Morgagni, Bichat unește de fapt medicul, cu anatomistul, cu chirurgul, cu fiziologul și cu histologul. El afirmă că ființele sunt o asamblare de organe diferite, fiecare
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
s-a continuat apoi și pe calea microbiologiei, fecundă mult timp și ale cărei baze și dezvoltare inițială are loc tot în sec. XIX. Progresul științelor, culturii, al medicinei duce la independența lor. Dezvoltarea științelor ca fizica, chimia, biologia sunt fructificate și evaluate benefic de avântul medicinii. Personalități medicale, formate și afirmate 148 în a doua jumătate a sec. XVIII publică în primii ani ai noului veac tratate celebre. Așa este cazul meteoricului Xavier Bichat care publică în 1800 Recherches physiologiques
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
În Transilvania guvernată medical de legile sanitare imperiale austriece se distinge prin profesionalism medical, erudiție și energie medicul Vasile Popp, cunoscător de limbi europene dar și de latină în care publică poeme, precum și teza sa de doctorat în medicină (1817) fructificând folclorul înmormântării la români. în 1821 publică la Sibiu Despre apele minerale de la Arpătac, Bodoc și Covasna, prima carte medicală în limba română. Un alt erudit transilvan este Pavel Vasici Ungureanu, autor de cărți medicale în limba română precum: Antropologia
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]