1,444 matches
-
noapte pustie/(unei) nopți pustii • -e/-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
nopți pustii • -e/-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
-Ø: (o) băutură amăruie/(unei) băuturi amărui • -Ø/-le: (o) viață grea/(unei) vieți grele Observații: În omonimie cu pluralul, adjectivele formate cu sufixul diminutival -ică prezintă la genitiv-dativ singular dezinența -le; (o) fată frumușică/(unei) fete frumușele - (niște) fete frumușele. Sunt invariabile în funcție de caz adjectivele invariabile, la feminin, în funcție de număr: (o) fată stângace/(unei) fete stângace/(niște) fete stângace. Alternanțele care intervin în realizarea opoziției de număr caracterizează și opoziția de caz. La vocativ, adjectivele prezintă, ca și substantivul, forme
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
poruncă, un ordin: „- Dezbracă-te! poruncește D. Lefter” (I.L. Caragiale) sau mai blândă, când exprimă un sfat, un îndemn, o rugăminte: „Ai un oboroc? - Da cum să n-am. - Pune nucile într-însul, ie-l pe umăr și suie-le frumușel în pod;” (I. Creangă) „- Stăpâne, lasă să se ducă numai nevasta dumitale cu copilul, iar dumneata spune că...” (I. Creangă) Deosebirile dintre diferitele nuanțe: ordin - îndemn - rugăminte etc. sunt exterioare formei modale depinzând de contextul sintactic, de prezența anumitor elemente
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
popular, mai ales la unele adverbe, intensitatea se exprimă și prin sufixe: -ior, -ișor, -el; în funcție de conținutul lexical al adverbului, sufixele exprimă un grad de intensitate relativă superioară sau inferioară, totdeauna marcate stilistic: binișor, încetișor, depărtișor, multișor, târzior, devremior, repejor, frumușel, curățel etc.: „De lumină ca tâlharii/Se ferește binișor,/ Pe ferești se suie noaptea/Dibuind încetișor.” (M. Eminescu, I, p. 108) SINTAXA ADVERBULUITC "SINTAXA ADVERBULUI" În desfășurarea sintagmatică a enunțului lingvistic, adverbul intră în relație cu aproape toate unitățile lexico-gramaticale
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și de arheologie, în special, am simțit după ce, în primii ani de liceu, am vizitat Muzeul de Arheologie din Piatra Neamț și am ascultat „povestea“ părintelui-arheolog Constantin Matasă despre antichitățile din județul Neamț. Curând aveam să realizez că celebra stațiune eneolitică „Frumușica“ se afla la doar 2 kilometri, în amonte, de satul meu natal, pe malul stâng al Cracăului, un fel de „Ozana“ a copilăriei mele. Dar abia după terminarea liceului m-am hotărât să urmez istoria. Ce modele ați avut? Cine
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
pe cer urcând, Le surâde cald și blând. Luna martie Martie-a venit Zăpadă se topește Prin grădini acum Iarbă se ivește. Dragii de copii, Veseli și zglobii, Poartă mărtișoare Cruci și inimioare. Micul ghiocel Că un clopoțel Alb și frumușel Răsare și el. 98 De pe-o bună dimineață De pe-o „bună dimineață” Cu tulpina de cârcel, A sărit un gândăcel Cu mustățile de ață. Alți gândaci mărunți și roșii, Care-și poartă fiecare Ochelarii pe spinare, Dorm la
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
doi! Faceți toți la fel ca noi! Așa creștem noi cei mici, Sănătoși, voioși, voinici. Iubește curățenia de Florin Cristescu Vezi tu mică pisicuța Vezi micuțul porumbel? De la aste mici fapturi Cum tot mișcă din lăbuța? O, cât e de frumușel! Ia și tu învățături. De ce face ea așa? Trupul pentru ce-i lucește? Hainele să-ți îngrijești Ea se spală, draga mea. Draga mea, el se păzește. Trupul să ți-l curățești. 107 Culori de Ion Țîrlea Într-o intersecție
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
după moartea lui Mihai Eminescu, considerându-și viața fără sens. Din nefericire tentativa ei suicidală avea să reușească, intervenția doctorului Taussig fiind zadarnică. Dădea consultații la toată populația săracă a târgului cu atât mai mult cu cât poseda o avere frumușică: avea vii, case mari ca cea din str. Mârzescu unde a fost și Primăria, clădirea Notre Dame de Sion, unde pe vremuri fusese Seminarul Veniamin Costache. Locuia pe strada Stroescu, fostă Zoe și avea un fiu, Camil. Sunt multe întâmplări
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
și iată-mă poposind răzleț printre stele. Cerul pare una cu marea, iar ele, stelele sunt pretutindeni, ca un omagiu adus mie, muritorului care s-a dezis de planeta lui, decis să locuiască printre aștri. Le numeam încetișor în gând: Frumușica, Zâna Mare, Zâna Mică, Crăiasa, Madona... Într-un târziu, apare albă și firavă cea din urmă stea, Luceafărul de zi, prevestind răsăritul soarelui și începutul unei noi zile. Luna cu întreg alaiul ei de stele pășește grăbită la culcare. Deșteptată
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ochii mei ceva nou și,cu mirare, credeam că era un omagiu adus mie, căci numai mie ar fi putut să-mi cadă miile și miile de steluțe. Nici nu știam cum se numesc și eu le numeam în gând :Frumușica, Zâna Mică, Zâna Mare. Mirată de tăcerea mea, mama, care nu avea liniște niciodată din cauza mea, a venit lângă mine și, parcă, ghicind starea mea, mi s-a așezat alături și, clipe lungi și dese ca umbra unei păduri am
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
cu Zâna Zăpezilor care se numea Iarna. Și Iarna asta era frumoasă și mereu simpatică pentru copii. Atunci când ea sosește, își trimite mai întâi curtea regală, așa cum îi stă bine unei prințese. Ei, bine, Curtea regală era formată din minunatele, frumușelele, drăgălașele, pe care mama mi le-a numit steluțe, călătorind în grupuri mari sau mici sub formă de fulgi. Curând , am observat că afară totul era alb. Și eu eram mică și nevinovată și am strigat : -Ce de lapte este
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
și Sandu aflați pe o bancă dintr-o grădină publică, asistă la o scenă între doi îndrăgostiți, fără să fie capabili să audă replicile, ca într-un film mut: “El - uscățiv, cu mustățile adunate, cu ceva bătrânesc în înfățișare. Ea - frumușică, gătită, roză, rotofeie și cu gropițe. Vorbea tot timpul, se apleca spre a nu-i da pace, făcea pe supărata, se alipea mângâioasă. El o lăsa în voie, puțin încovoiat, ca un om care are alte treburi, cu gândul în
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
lor politice sau cele de cucerire în carieră? Cum s-ar mai lăuda una alteia despre calitățile amanților sau despre fidelitatea și grija soților? Cine le-ar mai pregăti bicarbonatul după o beție crâncenă? Își privi din nou partenerul. Da, frumușel bărbat și se mai și intimidează atunci când ea îi vorbește protector. Combinația de teamă, admirație și respect o flata teribil. Păcat că va îmbătrâni. El, nu ea. Ea doar își va spori prestanța și prestigiul. Asta o să-i dea acces
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2085_a_3410]
-
foarte tânără, având doar 15 ani, iar Constantin Prezan 31 de ani, diferență de vârstă care, deși obișnuită în epocă, va stârni un șir întreg de invidii. Când a cunoscut-o Buhman, Olga era ,,o femeie tânără de tot, foarte frumușică și tare atrăgătoare, cu surâsul jucând în colțul buzelor roșii, o brună cu pielița obrazului mată și ochi frumoși, scânteietori...o fire năbădăioasă și o voință puternică, nu prea lesne de ghicit în statura plinuță și grațioasă ...’’ În perioada în
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
a frumuseții sufletului proiectată într-o lume mizeră, agresivă. Deși era o prostituată cu condicuță, prostituția nu o atinsese decât mecanic, nicio picătură de desfrâu nu-i pătrunsese în suflet. Sonia părea o fetiță, era blondă, mică și slabă, destul de frumușică, cu ochi albaștri minunați, cu obrăjor palid, cu glăscior blajin. Această ființă firavă, fragilă și vulnerabilă exprima bunătate și candoare, avea capacitatea de a se dărui altora, fără să pretindă nimic. Și-a vândut trupul nu din viciu, ci din
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
plătit, de cele mai multe ori umilitor, cu o rublă sau cu cincizeci de copeici, se desprind câteva figuri. Manka zurbagioaica este o pătimașă jucătoare de cărți; este blajină, bună și împăciuitoare și sare mereu să aplaneze conflictele dintre femei. Tamara este frumușică, agreabilă, blândă; fusese călugăriță, de aceea păstrase ceva din sfiala pustnicelor. Vorbește germana și franceza, de aceea patroana îi purta respect. Ca să-și alunge urâtul, brodează și din banii câștigați cumpără parfumuri, materiale pentru brodat și își întreține amantul. Katka
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
răsărit? Unde a găsit-o rotofeiul ăsta? Domnul Rodolphe Boulanger avea treizeci și patru de ani; era brutal din fire și de o inteligență pătrunzătoare; avusese de altfel mult a face cu femeile și se pricepea la ele. Asta i se păruse frumușică, așa că se gîndea la ea și la bărbatul ei. Cred că-i tare prost. Și ea-i sătulă de el; nu încape îndoială. Are unghiile murdare și e neras de trei zile. În timp ce el bate drumurile pe la bolnavii lui, ea
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
faci vreo prostie!” “Lasă că mergem încet”, scrâșnește omul. Ajungem la spitalul de prestigiu. Curățenie peste tot. Gresia strălucește. Intrăm la Camera de Gardă. Zubar a dispărut: nici nu am apucat să-i plătesc. Mă primește o doctoriță tânără, destul de frumușică. Mamă, ce baftă am! Îi spun eu despre nepotul meu: strâmbă din nas. “E în concediu. Dar care-i problema?” Îi povestesc printre gemete bucuria care mă aduce la ea. “Din păcate, nu am nici un pat liber acum...” Din păcate
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
ușor, socotea în gând de zor: "Banii din vânzarea nouă, am să-i vâr în niște ouă; patru cloște am să pui și-am să scot atâția pui. Fură gaia opt sau nouă, însă tot rămân destui și, vânzându-i frumușel, am să-ngraș și un purcel; iar cu banii de pe el, cumpăr vacă și vițel. Uite, parcă-l văd cum sare Prin cioporul de mioare!...". Și sărind și ea la fel a vărsat întreaga oală pe cărare. Adio, cloșcă, pui
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
-voi la pămîntul cel fără de apă chedru și tisă și mirsină și chiparos și plop” (Isaia XLI, 19)1), dar după aceea aproape că dispare. Poeții Văcărești și Conachi sînt impreciși cînd e vorba de arbori: „într-un copaci zarifior [frumușel - n.m],/ Un șoim prins în lănțișor/ Strigă amar ciripind,/ Norocul său blestemînd”2) etc. Cuvîntul „plop” reapare abia la contemporanul lor, Dinicu Golescu. Acesta i-a remarcat departe de țară, mergînd de la „Minhen” (München) la Nimfenburg, o localitate satelit
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
M. Kogălniceanu: „Cavalerul are voie să ieie între vals și contradansă, din vreme în vreme, cîte un posmag...” (Opere, 1, Text stabilit de Dan Simonescu, Ed. Academiei, 1974, p. 36) Următoarea e într-un vers de Anton Pann: „Numai cele frumușele valsul, jocul învîrtea” („Despre învățătură”, în Povestea vorbii, Ed. Facla, 1991, p. 191), adică din 1851. Valsul devine popular spre sfîrșitul secolului al XIX-lea, odată cu democratizarea distracțiilor, prin înființarea sălilor de bal, teraselor și grădinilor de vară. Bacovia, care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
își revine, moartea doar jucându-se cu ea. Apoi mai era un tichinigiu care a venit într-un oraș în care toți locuitorii se temeau să îngroape trupul unui londonez decedat într-o cârciumă din vecinătate. Orășenii plătesc o sumă frumușică tinichigiului pentru a îngropa cadavrul, iar când acesta îl îngroapă, fură punga cu bani a mortului, în care găsește suma de șapte lire. După înmormântare, el se întoarce în oraș cântând "Mai aveți londonezi de îngropat, hei, mai aveți londonezi
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
de nul mai poate sătura nici pământul”; Setilă este „fiul secetei, născut În zodia rațelor și Împodobit cu darul suptului”; Ochilă „vede toate și pe toți altfel de cum vede lumea cealaltă; numai pe sine nu se vede cât e de frumușel”; În sfârșit, Păsări-Lăți -Lungilă e o sinteză, „fiul săgetătorului și nepotul arcașului”. Comică este starea fiecăruia dintre ei la momentul Întâlnirii, dar râsul lui Harap-Alb le sugerează răspunsul: „Râzi tu, râzi, Harap-Alb... dar unde mergi, fără mine (zice fiecare) n-
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de industria teatrală franceză, apoi traduse ori localizate În românește de oameni ce nu se pricep...” Nici jocul acestor producții nu este Însă „cumsecade”. „Un rege... ghebos, urât, bătrân, șiret, buhav, roșu și creț” este jucat „de un băiețandru Înalt, frumușel, spițelat... cu barba neagră...” (5) Artistele au numai trei rochii și le Îmbracă „În orice rol din fie orice piesă”. Nu există nici un criteriu În privința distribuirii rolurilor. „Părinții sunt mai tineri ca copiii și copiii mai bătrâni ca părinții”... „stăpânii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]