34,387 matches
-
buzele soarelui. Trup de lut vorbitor într-o trestie înaltă pășea gânditor prin anotimpul copt, între tăcerea mea și a ta lumina făcea popas unde-n miezul strălucitor prinde gust de fruct mai dulce decât zahărul brun, mai aromat ca frunzele de mentă. Visul se încorporează pe neașteptate într-o entitate sublimă, abia percepută de îngerii care rup rândurile obișnuinței și-ți pun la ferestre fluturi în primăveri fără de sfârșit. Referință Bibliografică: Între tăcerea mea și a ta / Llelu Nicolae Vălăreanu
ÎNTRE TĂCEREA MEA ŞI A TA de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383640_a_384969]
-
vise, drumurile toate mi-s închise, trecutul îmi fuge ca o oglindă scăpată-n tuș, mi-e teamă să mă-ntorc la fântână, verdele s-a făcut mov, adorm mereu într-o rână, când tristețea oftează-n alcov; trec mereu frunzele toamnei prin noi când sufletul privește-napoi. miercuri, 12 aprilie 2017 Referință Bibliografică: mi-e teamă / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2294, Anul VII, 12 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Ion Ionescu Bucovu : Toate
MI-E TEAMĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2294 din 12 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383647_a_384976]
-
cu scâncete lascive, moi și-ades mă trimiteai în rai cu câte-un pleacă, du-te, hai... o primăvară în absurd, eram și orb, eram și surd, cădeau din cer stele enorm și te visam adesea-n somn, ningeau la frunze de cais și tu-mi intrai mereu în vis... și în dorințele acerbe, cădeau ucise doar adverbe, te conjugam la reflexiv cu trupul dulce și lasciv cădeau vocalele-n cafea și eu voiam să fii a mea, a fost cenușă
CONJUGARE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2285 din 03 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383646_a_384975]
-
vezi moarte Asfințitul îi plin de-ntuneric e mut și posac Stelele-s altundeva.....pe cer-îs lujere de flori... Privește și imaginea mea de bătrână-n parc Curcubeul n-are culori-n noaptea cu lumânări Stâlpii de fier ruginiți au frunze verzi de smarald Covorul pământului are ochi diformi semănați.... Cuvintele au capete de balauri ce urlă Ascunzișul lugubru are colț de fildeș în gură Tăcerea are ochi de ciclop și-i plină de ură Răsăritu-i negru și-apare mereu spre-apus
IMAGINI GROTEȘTI de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383651_a_384980]
-
l-am acceptat bucuroasă. Plimbarea alături de un prieten fie el și câine, fiind de preferat solitudinii din punctul meu de vedere. Cel puțin aveam cui adresa o vorbă. Astfel se face că el acum îmi călca pe urme răscolind covorul frunzelor veștede, neliniștit mirosind urmele micilor sălbăticiuni ca: iepuri, arici,veverițe fazani și chiar vulpi ce-și făcuseră sălaș prin desișul pădurii. Figaro în ciuda taliei mari era un câine tânăr și uneori doctorul când mergea la vreo partidă de vânătoare cu
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
morii care începuseră să se învârtă mai repede, întețindu-se gâfâitul răgușit al angrenajului care le ghida. Figaro alerga ca un zănatic incitat de mici vietăți sau el știa de ce, prin tufișurile de pe mal. Eu priveam fascinată zborul cohortelor de frunze galbene aurii sau roșietice ale copacilor bătrâni, unii scorburoși precum gura știrbă a unei bătrâne ,,Befana”(vrăjitoare legată de ritualul Bobotezei în Italia) duse de curenții râului în cârdășie cu Bora, vântul rece și încrâncenat împotriva a tot ce-i
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
liber până la cinci și era abia patru însă frigul mă cam răzbise și pe mine, așa că am ascultat rugămintea lui mută și am plecat de pe pod către casă printre copaci, pe aleile cu tufe de trandafiri dezgolite pe jumătate de frunze și petalele florilor, care-și plecau capetele umilite de goliciunea lor, la trecerea noastră. Le-am mângâiat o clipă cu privirea umilința, asigurându-le că totul trece, chiar și acest vânt nemilos. Ele au prins curaj și încercau timid să
CÂND VINE TOAMNA LA CURTIS DE VADO de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1962 din 15 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/383633_a_384962]
-
Acasa > Poezie > Imagini > CIREȘELE DE MAI Autor: Maria Ileana Tănase Publicat în: Ediția nr. 2320 din 08 mai 2017 Toate Articolele Autorului Dintre frunze, delicioasele cireșe zâmbesc, iar în preajmă, doi grauri gureși pândesc, cireșele rubinii ispitesc, prin regala-culoare și privirea vrăjită degustă aromata savoare. S-au copt cireșele de mai și simt bucurie, dar gândul mă poartă la cele din copilărie; mândră le
CIREŞELE DE MAI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383653_a_384982]
-
prindeam la ureche ca pe cercei, și de atunci am păstrat acest nostim obicei. Privesc cireșele zemoase, ce fac cu ochiul, iar graurii ciripesc... parcă i-a prins deochiul, privirea devine, din ce în ce mai, flămândă și nerăbdarea scade cu fiecare secundă. Dintre frunze, cireșele roșii se-alintă la soare, dar parcă s-au rușinat... de atâta culoare; dincolo de deliciul oferit, când sunt gustate, au ajuns prin poezii și chiar pe pânză pictate. 7 Mai 2017 Referință Bibliografică: CIREȘELE DE MAI / Maria Ileana Tănase
CIREŞELE DE MAI de MARIA ILEANA TĂNASE în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383653_a_384982]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > URCARE ÎN METAFIZIC, POEM DE AL.FLORIN ȚENE Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1382 din 13 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Urcare în metafizic Era vremea viermilor de mătase și frunze dispăreau în implozii pe crengile zilei, o luasem pe sub scoarța pământului după muze trăind din ce pusese natura în cutia milei. Din când în când îmi toceam coatele urcând în rădăcini și mai departe în crengi, eram un miriapod viermuind
URCARE ÎN METAFIZIC, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383657_a_384986]
-
crengile zilei, o luasem pe sub scoarța pământului după muze trăind din ce pusese natura în cutia milei. Din când în când îmi toceam coatele urcând în rădăcini și mai departe în crengi, eram un miriapod viermuind în gând și-n frunzele unei păduri întregi. Uneori mă strecuram în păsări și-n zbor, eram fluture vânat de cîntec și culoare, câte odată mă cuprindea vâscoza unui dor și mă urcam prin rădăcini spre soare. Oceanul de aer și lumină m-a cuprins
URCARE ÎN METAFIZIC, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1382 din 13 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383657_a_384986]
-
a rămas omenesc! De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă, Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnă Să nu dormi și să legeni pruncul care scâncește, Pe când vântul de toamnă în frunze ... Citește mai mult Viață, te invit azi să bem o cafea! De va fi poate rece, amară, ori rea,Să nu te încrunți, căci adesea mi-ai datO cafea amăruie cu gust de oftat...Te-ai uitat cum cu lacrimi
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
ce-a rămas omenesc!De va fi rea și neagră ca o noapte de toamnă,Să mi-o dai să o beau căci eu știu ce înseamnăSă nu dormi și să legeni pruncul care scâncește,Pe când vântul de toamnă în frunze ... XVI. MĂRȚIȘOR, de Gabriela Munteanu, publicat în Ediția nr. 2251 din 28 februarie 2017. Iubite, ține-mă de mână, Când primăvara cântă-n rămurele Și-n zare simți venind iar rândunele! Iubite, ține-mă de mână! Auzi? În plopul sobru
GABRIELA MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/383512_a_384841]
-
merg la braț cu ea! Ploaia cântă... și-mi bate iară-n geam. Picături-incolore se întind alene pe-un ram Ecoul nopții nebune tună,strigă-n furtună.. Năluca ploii bântuie .. iar norii se-adună! ........................................................... Suspinul ploii mi-aduce îngeri și frunze Pe aripi verzi cresc catifelate ,roșii buze! Ploaia -i acoperită cu-n giulgiu furat Din cripta timpului sălbatic plecat Referință Bibliografică: SUSPINUL PLOII / Zamfira Rotaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2330, Anul VII, 18 mai 2017. Drepturi de Autor
SUSPINUL PLOII de ZAMFIRA ROTARU în ediţia nr. 2330 din 18 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383673_a_385002]
-
prevăzusem. Mi-am făcut curaj și am decis să-mi concentrez atenția pe unde trec ca să nu mă pierd, fiind seară. Am mers drept, am trecut prin Piazza Saloto. Deși era noapte, piața era bine luminată. Treceam pe lângă magnolii cu frunze mari și lucioase de un verde întunecat, accentuat de umbrele serii, m-am oprit puțin să privesc în jur.Ieșise lumea la plimbare, fiind o seară senină și vremea destul de caldă. În comparație cu gerul de pe la noi, aici clima era mult mai
INGRID- PRIMUL CAPITOL (FRAGMENT DIN ROMANUL MEU PUBLICAT ÎN 2015) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383630_a_384959]
-
1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Pe munte cu-n rucsac în spate, Cu tine alături să pornesc. Să las tristețile deoparte, Să fiu liberă,să iubesc. În nări să simt parfum de cetini, Iar sub pași al frunzelor covor, Să fim cu gâzele prieteni, Să-mi ostoiesc al vieții dor. În simfonii de păsărele, În parc,pe cărări să ne plimbăm. Să admirăm în noapte stele, Și cu dragostea să cochetăm. Sunt numai vise efemere, Care în ziuă
AI VIEȚII PAȘI de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383684_a_385013]
-
copiii dau năvală cotropind trotuarele pictate în buline colorate - de gume mestecate și scuipate - și-alergă țipând și săltându-și ghiozdanele pline curând pentru mulți dintre ei inutile în veacul junglei - încă invizibile - ce va urma o bătrânică-și rupe frunze verzi și proaspete de brusturi pentru un leac știut numai de ea și-aude - încă fără să-nțeleagă - uscatul foșnet - ora de nisip - ce-și scurge clipele-n clepsidră în ritm alert și hotărât la fel cum roiul de furnici
ORA NISIPULUI de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2353 din 10 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383679_a_385008]
-
grele se frâng...... XXVI. DIALOG CU TIMPUL, de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016. Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors... Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
în urmă se lasă noaptea, dând loc reflectării sub privirile tăcute ale lunii și mângâierile miliardelor de ... Citește mai mult Am întrebat timpul de ce trece mereu lăsând în urma-i chipuri acoperite de vălu-i misterios... Mi-a răspuns șoptind duios, printre frunze ruginii căzute și adieri târzii de toamnă, împletite cu primii fulgi din iarna ce străbate în zări, dansând lin, că nu există drum al vieții dus-întors...Apoi am întrebat timpul de ce tristețile din inimi nu sunt trecătoare asemeni lui, ci
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
în vârfuri de atingeri tactile ale luciului podelei, abia sesizabile, ... XXXIII. ÎNCEPUT DE NOIEMBRIE..., de Cristina P. Korys, publicat în Ediția nr. 2133 din 02 noiembrie 2016. Un alt miracol al toamnei Coboară amețitor, în zări, Fiind leagăn lent al frunzei, Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu, Pășind agale, oameni, păsări Își întâlnesc al lor pustiu, Și-n ochi par a li se cuibări... Tristeți, ori dulci melancolii Se revarsă-n sublime magii, Lăsând mister și
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
-mbelșugate Îmbracă noi, aceste timpuri... Printre reci brume, se zăresc Priviri amare, îndulcite De seninul ce le-nsoțesc În inimi, traversând grăbite... Ca o blandă mângâiere, ... Citește mai mult Un alt miracol al toamneiCoboară amețitor, în zări,Fiind leagăn lent al frunzei,Ce se așterne, căzând în scări! Pe drum de covor ruginiu,Pășind agale, oameni, păsăriîși întâlnesc al lor pustiu,Și-n ochi par a li se cuibări...Tristeți, ori dulci melancoliiSe revarsă-n sublime magii,Lăsând mister și emoții,Peste
CRISTINA P. KORYS [Corola-blog/BlogPost/383536_a_384865]
-
Acasa > Strofe > Timp > EVIDENȚĂ Autor: Lia Zidaru Publicat în: Ediția nr. 1384 din 15 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Cad frunzele. Să le contabilizăm! Unele în contul cinci patru arămii și cele mai multe în șapte zero roșiatic. Plopul negru piramidal ne supraveghează și trimite din a lui înălțime, viziuni despre căt, cum și înspre care timpuri, numărulul lor evoluează. Verdele capătă regim
EVIDENŢĂ de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383682_a_385011]
-
un anotimp divin, Vin graurii în stoluri din zări tot mai flămânde Și strugurii din vie bolborosesc în vin... Ce-ai dăruit în viață să nu ceri înapoi, Lumina împărtășită nicicând nu-i o povară, Nu-i bai că pică frunza în clipa dintre noi, Atât cât se cuvine, ne-am bucurat de vară! Nuntașii de pe vremuri se-aud venind pe drum, Din amintiri răzbate o muzică ciudată, Cu-aceeași bucurie să ne-adunăm de-acum Risipa fericită în care-am
DIN TOAMNĂ... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1383 din 14 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383691_a_385020]
-
de vreme și mai ales de prevestirea timpului. Așadar, se spune că dacă în octombrie cade multă brumă și chiar zăpadă, luna ianuarie va fi mai blândă și călduță, dacă în Brumărel tună, sunt semne de iarnă ușoară, cu cât frunzele copacilor cad mai curând, cu atât mai roditor va fi anul care va urma. Așa cum ne-am obișnuit, tradițiile românilor însoțesc, de asemenea, marile sărbători religioase. Prin urmare, obiceiurile din Brumărel sunt și ele legate de cele două mari sărbători
TRADIŢII ŞI OBICEIURI ÎN LUNA OCTOMBRIE de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383687_a_385016]
-
o eclipsă. Capul meu se plimba pe cer, l-am chemat bătând din palme, El m-a mușcat de umăr, a spus, am revenit, nebunatic trubadur, Dar ce vei face? Mă paște timpul ca pe iarbă, copacii mor începând cu frunzele, Renasc cu frunzele, eu cum renasc? Rădăcinile gem sub greutatea cerului. Un asin calcă pietrele filosofale, ele plâng, când o cireașă cade în iarbă, Furnicile se bucură. Vorbele mele cad și ele. Stau pe o veche cutie de gramofon, înăuntru
TRĂDAREA TRĂDĂRII de BORIS MEHR în ediţia nr. 1384 din 15 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/383688_a_385017]