1,236 matches
-
un registru de mare rafinament clipa trăită. Toamnă „ cu clipe de liniște, de Înălțare, pastel de-nchinare „(...) „Toamnă de jar, ademenește-mă cu fluturi tomnateci, zidește-mă În lutul cărămiziu, pe pragul apusului, sculptează-mi trupul printre vitralii fosforescente, În fumul frunzișului tors din tihna ta” „Toamnă cu glas de aramă, ademenește-mă sub bolta amintirilor, cu pași tăcuți, poposiți În mansarde târzii să ascult frunzele cu suflet uscat cum se leapădă de nemărginire, cum singurătatea poposește cuminte În crizantemele cu gust
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
său, panta cobora abrupt spre vale, de partea cealaltă coasta era mult mai lină. Dincolo de arboretul de pe marginea drumului forestier pădurea se întindea întunecată. Printre molizii de un verde închis ici și acolo se ițeau coroanele stejarilor și fagilor cu frunzișul mai deschis la culoare. Se ridică dintr-o dată în picioare și aruncă țigara pe jos, stri vind-o sub talpă. O idee îi trecuse prin minte. Dar dacă îl căutaseră pe Costi, parcă așa se numea șoferul camionului care dispăruse, exact
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Cursul de apă se despărțea în două șuvoaie ce se scurgeau năvalnic la vale. Zgomotul apei se auzea înfundat, atenuat de pereții ravenelor. Malurile verticale păreau formate din coloane butucănoase din calcar cenușiu. Deasupra, deoarece lumina soarelui pătrundea nestingherită de frunziș, de sub covorul de frunze veștede ieșeau firișoare de iarbă și ferigi ce se aplecau peste adânc. Privi în jos la apa ce se năpustea înspumată printre bolovanii de pe fund. Îi era imposibil să treacă pe acolo. Distanța dintre maluri era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ajunge la dânsul? Știa că este obosit și flămând și nu credea că îi arde de joacă. Își alungă repede gândul acesta din minte continuându-și căutarea. În jur se făcu dintr-o dată liniște. Până și zgomotul pașilor săi prin frunzișul de pe jos abia se mai auzea. Se opri nedumerit, tăcerea aceasta era nefirească. Ascultă atent, încer când să deslușească ceva prin negura care îl împresura. În dreapta, auzi un foșnet și se întoarse plin de speranță cu fața într-acolo. Imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
bună și aceea. Ileana luă bățul oferit fără să spună nimic și porni mai departe, sprijinindu-se în ea. Trecură peste pârâiaș și continuară să urce. Era o zi minunată de vară. Soarele strălucea pe cer aruncându-și razele prin frunzișul des. Gâzele zburau printre firișoarele de praf ce jucau în lumina ce cădea pieziș de sus. Se auzea ciripit de păsărele și foșnetul vântului printre crengi. Căldura încă nu se întețise, era plăcut sub umbra copacilor. Ileana se juca târându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
halucinații, pentru că nu-și imaginase că niște arbori pot crește atât de groși. Chiar dacă mai mult alunecau pe deasupra ajutați de toiagul lui Moș Calistrat, când se opreau să scruteze cotloanele pădurii, trebuiau să coboare la pământ. Din cauza stratului gros de frunziș umed, Cristian avea încălțările ude iar pantalonii îi erau leoarcă până aproape sub genunchi. Tocmai înconjuraseră un bolovan uriaș ce părea că rămăsese înțepenit între doi stejari care, probabil că ieșiseră din ghinde pe vremea când Attila își conducea hoardele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
vocea șoptită a lui Calistrat. Sunt aici, dacă se repede, te feresc eu. Încet, ochii i se obișnuiau cu întunericul și începu și el să distingă câte ceva în jur. Luna strălucea deasupra lor dar razele ei abia puteau pătrunde prin frunzișul des. Vedea silueta întunecată a lui Calistrat lângă el și formele fantomatice ale trunchiurilor copa cilor. Își amintea locul unde se aflase vâlva mai înainte și privea țintă într-acolo însă nu reușea nici măcar s-o zărească. În timp ce teama îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
un camuflaj satisfăcător. Continuă să cerceteze prin preajmă. Ceva mai departe se afla un stejar uriaș al cărui trunchi înfrățit chiar aproape de rădăcină se ridica semeț printre coniferele din jur. Da, acolo era mult mai bine, se putea ascunde în frunzișul des. Se apropie de copac și începu să se cațere. Își găsi un post de observație între două ramuri groase ce se bifurcau la vreo șapte metri deasupra solului. Și de acolo avea o perspectivă foarte bună asupra obiectivului. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
se ridice ca și cum ar fi pășit pe peretele vertical. În timp ce punea un picior în fața celuilalt, se rezema cu spatele în copac. Apoi, cu o mișcare bruscă își sălta și restul corpului. În câteva minute, acesta dispăru printre crengile pline de frunziș. Inspectorul îl urmă imediat. Nu-i venea să creadă cât de repede ajunsese sus. Aici, însă, lucrurile se complicau puțin. Se afla într-o poziție dificilă, era pe buza râpei și nu mai avea în ce să se sprijine cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
din cap în semnul acela de aprobare al oamenilor, și-a scuturat tot trupul cu putere, și-a învârtit coada cât a putut să cuprindă și a scuturat scurt din picioare. Un stol întreg de muște a fost proiectat prin frunziș și puține au scăpat cu viață. Băiatul a înțeles că se opune să o ducă așa, trasă de căpăstru și a dojenit-o: Ba, nu! Vei merge cuminte după mine. Nu vreau să te mai rătăcești. Vezi bine ce se
Captiv pe tărâmul copilăriei by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/630_a_1234]
-
Am găsit-o pe strada Triumfului, cu trudă puțină și noroc mult. Era o odăiță așa cum dorisem, cu mobilă nouă, scoarțe, tablouri și, mai ales, perdele care făceau noapte chiar ziua-n amiaza mare. În fața casei un tei al cărui frunziș acoperea curtea ca o umbrelă, iar ceva mai departe o grădină cu pomi roditori. ― Aici, să știi, e un adevărat paradis pentru amorezați, zise proprietarul, un bătrânel oacheș, adus de spate, cu chelie strălucitoare și prietenos din fire. Până acum
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
datorită metodei Mulțimii. Dar în orice caz datorită minții mele de copil. Stăteam alături de Adél pe divan și am adormit. Strângând între timp în mână singurul meu obiect nefolositor, un cristal de sare. Biserica e încă departe, aproape înghițită de frunzișul ruginiu. Se scaldă în soare. În umbra cărării e o femeie. Cu tuburi mici de vopsele în mână și cu niște funii ude pe braț, pe care probabil că le-a spălat, iar acum le duce să le usuce. Cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
privit și s-a uimit, apoi și-a adus aminte despre discuția pe care a avut-o bunicul cu niște localnici. A reținut de atunci că pădurea de fag este acea pădure care se caracterizează prin lipsa altor specii. Primăvara frunzișul apare mai târziu în comparație cu alte specii. Legenda care circulă prin partea locului spune că Dumnezeu a orânduit așa ca fagul să înfrunzească mai târziu, astfel ca soarele să ajute ieșirea la suprafață a ghiocelului, leurdei și a altor plante. După ce
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
pădurea de fag îmi găseam liniștea sufletească, fiindcă misterul din acea dimensiune mă determina să văd cu ochii minții că sunt pregătit să înțeleg multe lucruri, de aceea sunt primit cu bucurie de locuitorii acelei păduri. În pădurea de fag frunzișul apare mai târziu decât în alte păduri cu alte specii, de aceea întotdeauna am fost convins că fagul este alesul spiritelor dintre aștri. Prima plantă care se naște în pădurea de fag este sfântul ghiocel care anunță primăvara, urmat de către
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
culoarea albă care simbolizează Marea sărbătoare a pământului Învierea Domnului Iisus Hristos. După sărbătorile de Paște se nasc flori ca vioreaua, urzica moartă, papucul-doamnei miereaursului, măseaua-ciutei, poroinicul, precum și altele. După ce zăpada se topește vântul de primăvară zbicește pământul și apare frunzișul fagului, în poieni iese iarba odată cu flori cum sunt: lumânărica medicament pentru stomac, năpraznicul puternic luptător și eliminator al celulelor canceroase, vinarița, omagul, slăbănogul, și altele. Pentru că primăvara mă simt împlinit și sărbătorile de paște sunt zilele în care trebuie
LA DEPĂNAREA FUSULUI by COSTANTIN Haralambie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1621_a_2949]
-
niciodată cifra exactă -, ostateci, duceau o viață lugubră în periferiile luxuriante și îndepărtate. O viață lugubră pentru că ei considerau Gorgzid-ul ca un oraș provincial și se simțeau jigniți. Gosseyn zărea unele dintre casele lor, splendide locuințe ascunse printre arbori și frunziș veșnic verde, case care ocupau dealuri întregi, se târau până în văi și se pierdeau în depărtări cețoase. Gosseyn întoarse încet spatele priveliștii. De un minut, sunete ciudate ajungeau la el de la ușa opusă. Se îndreptă într-acolo, conștient că întârziase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85126_a_85913]
-
unul după altul. Militarii, care nu făcuseră mai nimic altceva decât să se înghesuie prin felurite campamente, se ridicară imediat pentru a se dispune în coloane. Rânduindu-se pe trei șiruri, se aliniară cu drapelele sus. Verdeața munților înconjurători și frunzișul verde pal din apropiere foșneau înmiresmate în timp ce briza ușoară a serii plutea peste nenumăratele chipuri. Cornul sună iarăși - de data asta, din pădurea îndepărtată. Din curtea capelei închinate lui Hachiman, zeul războiului, Mitsuhide și generalii săi ieșiră echipați strălucitor, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2248_a_3573]
-
trezită de zgomotul pe care-l făcea galopul unui cal. A tresărit și ridicându-se a văzut un cavaler în armură. Neștiind dacă nu trebuia să se teamă de el, inima a început a-i bate cu putere. A dat frunzișul la o parte pentru ca să poată vedea cine era, dar abia îndrăznea să respire, de teamă să nu se trădeze. Cavalerul s-a trântit pe malul înflorit și lăsându-și capul pe cotul mâinii a căzut în visare. Apoi a prins
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
crăcii cu perfidă bucurie, privind cum Bradamanta se prăbușea în fundul cavernei. ‘’De-ai fi intrat cu tot neamul tău acolo, a murmurat el, ca să vă stingeți până la unul.’’ Dar mârșava dorință a lui Pinabel nu s-a îndeplinit. Ramurile și frunzișul crăcii i-au încetinit căderea,iar Bradamanta a ajuns jos prea puțin atinsă, deși, oarecum amețită. De cum și-a revenit ea a aruncat o ochire în juru-i și a văzut o ușă prin care a trecut într-o a doua
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
guste dulceața odihnei când a văzut că Hipograf, pe care-l legase de mirt, speriat de ceva, se smucea și mungea cu disperare pentru a scăpa din priponeală. Zbaterile sale scuturau mirtul atât de tare încât o bună parte din frunzișul său bogat fusese smuls și risipit pe jos. Trosnete ca de lemn arzând în foc păreau a ieși din mirt, la început slab și nedeslușit, apoi din ce în ce mai puternice și în cele din urmă se auzi un glas care vorbi astfel
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
cam pe la mijlocul celei de a treia zi când paladinul a ajuns pe malul unei ape ce străbătea șerpuind, o livadă smălțuită cu flori. Copaci înalți ale căror vârfurei se îmbinau formând o boltă, umbreau râulețul, iar zefirul care le legăna frunzișul tempera căldura. Aici veneau ciobanii să-și astâmpere setea și să se adăpostească de arșița amezii. Aerul îmiresmat de flori le turna parcă puteri noi în vine. Roland a simțit imediat o înrâurire binefăcătoare, deși era în armură. El s-
AVENTURI ALE PAIRILOR De la curtea lui Carol cel Mare sec.al VIII-lea e.n. by Thomas Bulfnich () [Corola-publishinghouse/Imaginative/349_a_559]
-
mult mort decât viu. Abia reintrat în torpoarea orașului cu asfaltul topit, am primit un telefon vesel și fericit de la Rodica. Abia aștepta să ne reve dem. Și ne-am și revăzut a doua zi, prin Ciș migiul năpădit de frunziș gras, cu iarba proaspăt cosită. Ne plimbam de mână, când - nu mă-ntre bați de ce - am început să-i povestesc toată aventura mea din tabără, în detaliu, de parcă i-aș fi povestit-o vreunui amic la o halbă de bere
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
Sondelor“ „...Toate drumurile României o văd roșind noaptea și ziua (...). Automobilul futuriștilor români, care mă duce, e un fluture crepuscular vrăjit. Tactilismul lunecos al goanei noastre. Ca un demon zburător prin văzduhu-i natal. Roșu negru. (...) În preajmă se învoaltă din frunziș frumoasele românce cu o ederă de pasiune voioasă pe fustă și pe mînecile umflate de fum alb. (...) Cu sărituri mediteraneiene, artiștii futuriști români rup rîndurile. Sculptorița Pătrașcu cu mîini încîntate sculptează de-a dreptul în jăratec. (Irina) Codreanu elansează ideal
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pus mâna pe Flora, sunt și puțin invidioși însă nicio grijă, ’’are balta pește’’. Au luat-o încetișor spre casa Malvinei și după ce sau despărțit de ea, Flora, respirând adânc i se confesă repede, continuându-și plimbarea, sub crengile cu frunziș întunecos al copacilor și în zgomotele obișnuite ale serii de vară: - Malvina este un copil mare, a venit din Ardeal în vacanță, să câștige o bucată de pâine, aici la niște rude care i-au oferit bani, cazare și masă
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
un târziu, - Mai bine ne sărutăm! Ajung vorbele! Ea repetă încet: - Iubitule! Iubitule îl domină cu intensitate și când totul se împrăștie și se prăbușește asupra lor, el o privește prin perdeaua de întuneric a razelor de lună strecurate prin frunziș și se întreabă nesigur: - Oare este mulțumită de mine ? E atât de frumoasă! Voi vedea dacă mâine mă va lua tot pe mine, în parc ! Zâmbește și se aude spunând forțat, cu vocea răgușită, gâtuită, parcă se transformase în altul
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]