70,946 matches
-
control concret al puterii executive, crearea unor jurisdicții paralele și înlocuirea controlului jurisdicțional al hotărârilor judecătorești cu un control disciplinar îndreptat direct împotriva judecătorului. Din această perspectivă, considerăm că actul normativ a fost elaborat cu încălcarea gravă a unor principii fundamentale din Constituția României", se arată în sesizarea pesediștilor. Pe de altă parte, Secțiile Unite ale ÎCCJ au decis, pe 16 decembrie 2011, după o solicitare a CSM, să sesizeze Curtea Constituțională cu privire la aceeași lege. Consiliul Superior al Magistraturii a considerat
CSM cere Preşedinţiei retrimiterea în Parlament a Legii răspunderii magistraţilor () [Corola-journal/Journalistic/23913_a_25238]
-
stat, al civilizației și al de la tribună, în rândul auditoriului aplomb steagul unei noi cruciade”. culturii”. select, interesat de subiect. Dar, se (Vezi, zicem noi o dată cu autorul, Atunci, contestarea acestor răzgândește Și, reîntorcându-se, în studiul acestuia intitulat Sfânta determinante fundamentale, de unde același loc, rostește cumva familiar: nemulțumire care oficiază despre vine, unde este capul și începătura ? „După atâta zbucium, să ne odihnim „disputa în cultura română între Restr ict iv, istor icul l i terar puțin. Să părăsim disputele, gâlcevile
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
2007, s-au împlinit 20 de ani de la să l c i i lo r, pentru prezentarea Intervenția lui Gabriel Liiceanu, moartea marelui savant?” obiceiurilor profane și religioase direct în Franța, a făcut ca ordinea și Identic, în aceeași tonalitate fundamentale ale românilor”. adevărul să fie restabilite, iar stilistică, își continuase precedentul În cadrul departamentului numit aberațiile formulate să fie înlăturate. studiu: „În 1942, în plin război, pe de noi evocări, formulate cu bucuria Aș defini toate comentariile cărții vremea când era
Reevaluările post-decembriste, încotro? - marginalii critice -. In: ANUL 6 • NR. 8-9 (16-17) • IANUARIE-FEBRUARIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/87_a_46]
-
Mircea Anghelescu Dacă eminescologia din străinătate prefera, în urmă cu o jumătate de secol, să investigheze ansamblul operei poetului nostru și să-i definească temele fundamentale insistând asupra originalității (Rosa del Conte, Eminescu o dell’assoluto, 1962, sau Alain Guillermou, La genèse intérieure des poésies d’Eminescu, 1963), cercetătorii străini din ultimul deceniu par să prefere incizia directă în problemele capodoperei care implică și sintetizează toate
Eminescu în lecturi Contemporane by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/2408_a_3733]
-
o suspectă placiditate: "Noi respectăm Constituția în vigoare chiar dacă nu sîntem întotdeauna de acord cu ea". Autorul găsește de cuviință a observa: "Foarte frumoasă formulare. Dar de ce vă prefaceți că uitați prin ce fel de mașinații a ajuns documentul acesta fundamental <în vigoare>?". Însă "politichia" perfida, insolenta și deformatoare de adevăr a Spinului e cercetată în speță pe terenul specific lui Sergiu Pavel Dan, universitar din Cluj (născut în 1936, fiul cunoscutului prozator al cărui nume se regăsește într-al d-
O carte inconformistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18179_a_19504]
-
s-apoi de la 65 încoa am auzit-o de mai multe ori: în parlament de cinci ori și de două ori în două conferințe la Ateneul vechi". Intitulată Condițiunile progresului, conferința - așa cum o rezumă Delavrancea - atinge într-adevăr o chestiune fundamentală nu numai in concepția lui Maiorescu despre progres, dar și una din dogmele mai generale ale Junimii: aceea că nu există salturi în istorie ca și în natură, că progresul este rezultatul unui proces treptat și natural. Delavrancea îi rezumă
T. Maiorescu si conditiunile progresului by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/18182_a_19507]
-
sale persoane. Dintre locatarii pensiunii, Alfiorov este cel pe care il disprețuiește cel mai intens, tocmai pentru că sînt atît de diferiți; dar tocmai cu el, cu acest individ jalnic care îl scoate zilnic din sărite, se nimerește să aibă ceva fundamental în comun. Pe Masenka. Cedînd într-o bună zi efuziunilor profesorului și acceptînd să vadă portretul soției mult așteptate, Ganin constată, înlemnit, că femeia este aceeași cu marea iubire a vieții sale. Ceea ce urmează este o așteptare în paralel, ca
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
puși pe chicoteala ca niște femei, cu nașuri pudrate și coapse musculoase", cum îi descrie, într-una dintre puținele, dar semnificativele dați cînd vine vorba despre ei. Travesti-ul, ca ascunziș de sine și de ceilalți, reprezintă tot un element fundamental al nostalgiei, al depărtării de o identitate pierdută pe care încerci să o suplinești negîndu-i necesitatea. Interesant, acesti dansatori par nu doar cei mai împliniți dintre toți locatarii, în sensul că au ce lucra și deci se pot întreține altfel
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
în același timp, pasionată și ciudat detașata, alintata și severă, o sumă de paradoxuri și contradicții care fac din ea o făptura fermecătoare, așa cum o reconstituie filmul amintirilor lui Ganin. Cu toate acestea, ea rămîne, după mine, personajul în chip fundamental absent. Nu numai pentru că tot ce aflăm despre ea reprezintă proiecția nostalgica a lui Ganin, ori pentru că misterul căsătoriei ei cu mediocrul Alfiorov rămîne o piedică în priceperea unei logici a personajului, ci mai ales pentru că e esențial că ea
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
adult, dar de cele mai multe ori vocea lui narativa și episoadele pe care le notează sînt ale copilului care voiajează, cu o înțelepciune intuitivă și misterioasă, către propria să viața de adult. Bergman, ca regizor, descoperă în acest român, o problemă fundamentală, implicită la un scriitor, dar scormonita pe fata de el: cea a realității. Ce înseamna realitate pentru personajele lui? Pu alunecă de la visele lui de copil temător, la segmentele de pașnic interior familial, la scenele de mai tîrziu ale unei
Nostalgia by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18188_a_19513]
-
unei noi propagande. Poate mai eficiente, dar la fel de nociva că orișice altă propagandă. În fapt, continuitatea culturii românești nu a fost niciodata întreruptă, cultura a putut fi interzisă administrativ, măsurată strîmb, rău interpretată dar ruptă, nu. Ea este o componentă fundamentală a legitimității existenței românilor! Intervenții mai mult sau mai putin inteligente de "scoatere" din literatura română a unor autori sau opere pornind de la principii politice sau de interes de grup, ori de politică literară în numele unei "noi literaturi" care să
Chiar trebuie să descoperim apa caldă? by Eugen Uricaru () [Corola-journal/Journalistic/18178_a_19503]
-
asupra definirii naturii noastre, atunci cînd ne autocondamnăm, cu vorbele anticului homo homini lupus: biologia modernă avansează ipoteză, susținută cu dovezi oferite și de antropologi, că natura umana ar fi, comparativ cu a altor ființe vii cel putin, în chip fundamental bună. Așadar, instinctul nostru nu este de a face rău, ci, dimpotrivă, de a ierta, de a ajuta și a cere ajutorul semenilor noștri, de a ne sprijini unii pe ceilalți. Această descoperire a naturii bune a omului, așa cum o
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
descoperire a secolelor civilizate, deci implicit măcar la origine a unei culturi a salonului, cumva a plictisului existențial dispus să se complice în ritualuri, e fals. Originile gentileței față de Celălalt, se pare, merg mult îndărăt, către un soi de primitiv fundamental al naturii umane. Sîntem politicoși, sau ar trebui să fim, unii cu ceilalți, nu pentru că răspundem unor norme, ci dintr-o neputința pe care o compensam astfel. Ca să supraviețuim, trebuie sa domolim demonul din noi și să scoatem cît mai
De la lupi la îngeri by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18173_a_19498]
-
concepție rudimentara asupra transcendentului. Unele dintre luările de poziție "anti-metafizice" ale multiculturalismului par scoase din broșurile comuniste de propagandă ateista la sate din anii ^50. Nu-i de mirare că "ideologia" multiculturalismului îi lasă rece pe membrii departamentelor de stiinte fundamentale din marile universități americane. "Anti-metafizicianul" Derrida continuă să entuziasmeze pe "literați", în Statele Unite, cel putin, dar este ignorat de filozofii serioși. Dar să revin la discursul lui Havel. Conștient că Toma Necredinciosul post-modern stă și-l pîndește, Havel nu a
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
ceh readucea astfel dimensiunea ontologica în discursul politic contemporan. Plasînd metafizicul într-un context post-modern de maximă actualitate, Havel lega transcendență de problma formării identității individuale și culturale, a responsabilității și a respectului de sine într-o lume post-modernă. Probleme fundamentale care preocupă actualmente societatea occidentală în cel mai înalt grad. Dar Havel a încercat să facă un pas înainte. A încercat să lege transcendență de soarta democrației însăși. În loc să elogieze condiția actuala a democrației occidentale, Havel le-a vorbit profesorilor
HAVEL SI MULTICULTURALISMUL by Ovidiu Hurduzeu () [Corola-journal/Journalistic/18139_a_19464]
-
Potrivit unei descrieri făcute de Academia Română, care de-a lungul timpului i-a acordat mai multe premii, George Antoniu a contribuit "hotărâtor la explicarea corectă a instituțiilor penale, la aprofundarea acestora și la desprinderea de valoroase concluzii practice din cercetarea fundamentală". George Antoniu a activat ca judecător militar la Tribunalul Militar Teritorial București, între anii 1952 și 1954, la Tribunalul Militar pentru unitățile Ministerului de Interne (1955-1961), dar și ca judecător la Tribunalul Suprem, Secția penală, până în 1971. Din acel an
George Antoniu, unul dintre cei mai apreciați penaliști, a murit by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/21321_a_22646]
-
nonformale” care să îi atragă pe elevi. În acest sens, Paul Iulius Negoiță dă exemplu "Școala altfel" când, timp de o săptămână, cei mici iau parte la activități demne să le stimuleze interesul. "Educația nonformală și extrașcolară are un rol fundamental în dezvoltarea abilităților elevilor. Odată cu implementarea acestui tip de program, educația nonformală va contribui tot mai mult la șlefuirea unor personalități complexe, capabile de socializare și adaptabile la mediul extern. Elevii își vor îmbogăți experiența școlară cu aceste forme de
Prof. Paul Negoiță explică cum poate fi evitat eșecul școlar by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21332_a_22657]
-
fapt văd interesul pentru studiul istoriei. Cît despre a treia deschidere a întrebării Dv., privind "morală literaturii", aș spune că nu sînt, desigur, pentru transformarea literaturii într-un rezervor de povestiri morale. Cred că morală scriitorului se raportează, în mod fundamental la propria creație. Un scriitor moral nu e cel care ofera bune lecții de morală, ci unul care scrie cu cea mai mare exigenta interioară față de sine, care ajunge la gradul de adevăr omenesc cel mai înalt. Un Shakespeare - ca să
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
posibilitate de schimbare... - Cred ca visurile de perfecțiune sînt foarte periculoase și că, așa cum spunea Rousseau, binele și răul curg din același izvor. Egoismul, generozitatea, cruzimea, sacrificiul de sine rezidă deopotrivă în aceleași caracteristici ale speciei noastre, ale nevoilor noastre fundamentale. Calitățile pozitive și negative provin din aceleași nevoi omenești de a trăi împreună cu altii și de a depinde de ceilalți. Deci nu există oprire. Nu se visează la perfecțiune, ci se crede - și e tot ce se poate spune că
În exclusivitate, un dialog cu TZVETAN TODOROV "NU SUNT FOARTE OPTIMIST PENTRU VIITORUL IMEDIAT" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/18183_a_19508]
-
România, despre limba română și despre istoria românilor, despre politica sângeroasă a comuniștilor și esență integrării Republicii Moldova cu Europa și România. Declarația domnului Mihai Ghimpu că este român și unionist nu trebuie să „șocheze” pe cineva. O asemenea opțiune este fundamentală pentru că a fost expusă de un politician, de un om matur care a luptat toată viața pentru dreptul de a se numi român. De asemenea putem fi de acord cu părerea politologului român Dan Dungaciu că în prezent despre unionism
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
la baza Uniunii Europene se știe stau valori și principii, precum: respectarea transparenței, a obiceiurilor statelor membre în privința riturilor religioase, a tradițiilor culturale, combaterea oricărei forme de discriminare, libertatea, democrația, justiția socială, legea egală pentru toți, respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale cetățenilor. libertatea de expresie. Nouă realitate politică din Republică Moldova, constituirea unei alianțe politice și exprimarea aspirațiilor de integrare europeană a noii guvernări moldovene după alegerile parlamentare din 2009 a provocat Rusiei o reacție vădita de nervozitate. În special
Unirea R. Moldova cu România Calea cea mai scurtă de integrare în UE. In: Editura Destine Literare by Mihai Ciubotaru () [Corola-journal/Journalistic/85_a_450]
-
Percepem munca din perspectiva utilității practice, vocației, evoluției pe scara socială. Condiție fundamental umană, munca sub varietatea formelor ne îndepărtează de stigmatizarea semenilor, ne ajută să nu pierdem identitatea, ne oferă stima de sine. Ce facem însă în cazul în care avem o dizabilitate fizică? Dacă în Uniunea Europeană, ocuparea forței de muncă de către
De ce persoanele cu dizabilităţi nu au acces pe piaţa muncii () [Corola-journal/Journalistic/21597_a_22922]
-
rând, o delimitare de teoria ontologică a adevărului (a adevărului corespondență) și, totodată, o delimitare față de alte teorii, cum ar fi cea utilitaristă, analitică etc. Gânditorul german fundamentează teoria consensuală a adevărului, după ce face precizări care delimitează cele două forme fundamentale ale comunicării: acțiunea comunicativă și discursul, afirmând faptul că „un discurs în care se tratează pretenția de adevăr a enunțurilor este un discurs teoretic, iar un discurs în care se tratează pretenția de justețe a normelor este un discurs practic
Marea Adunare Națională, singurul Parlament consensual la români. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/85_a_446]
-
Palatul Cotroceni, că România este în "recesiune" și riscă să intre în criză economică. Șeful statului a făcut multe paralele cu guvernul Tăriceanu, care, la fel ca Executivul condus de Ponta, "mințea că duduie economia". Băsescu a listat patru cauze fundamentale ale intrării în recesiune și a ținut să sublinieze că reducerea CAS va duce la ruperea acordului cu FMI și Uniunea Europeană. Cele mai importante declarații ale președintelui Băsescu: - Am mai văzut acest film, tot cu un guvern care mințea că
Băsescu: Români, criza e aproape. Trag un semnal de alarmă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21660_a_22985]
-
trimestre consecutive - Cauzele sunt multe, în primul rând, generic vorbind, este proasta guvernare. Și impresia că suntem guvernați pentru că premierul merge la televizor, unde vorbește despre economie fără să înțeleagă ce se întâmplă în urma deciziilor pe care le ia - Cauza fundamentală este reducerea investițiilor, fenomen asupra căruia am atenționat continuu. S-a făcut o reducere a investițiilor cu 22,5% față de primul semestru al anului trecut - A doua este reducerea investițiilor străine directe. Pe primele șase luni, scădere de 10% față de
Băsescu: Români, criza e aproape. Trag un semnal de alarmă by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/21660_a_22985]