2,691 matches
-
Peștii erau frecați pe corpul exterior cu sare din abundență, băgați în saci din plastic și apoi în gropile astupate cu pământ, ca și în seara precedentă. Toate aceste măsuri de precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de
AVENTURI ÎN DELTA DUNĂRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1746 din 12 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/373169_a_374498]
-
surprize cu vântul sau ploaia. Apoi, am săpat cu toporișca un șanț de drenare[ Drenare = colectarea și evacuarea apei de infiltrație de pe un teren (DEX)] a apei pe lângă cort, iar pământul l-am așezat pe marginea lui, să nu intre furnicile sau gândacii. Am băgat la umbra cortului tot bagajul, iar ce era perisabil, am agățat în curentul aerului rece de pe insuliță, de crengile pomilor, apoi am avut grijă ca ușa cortului să fie bine închisă, de frica țânțarilor și la
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
Peștii erau frecați pe corpul exterior cu sare din abundență, băgați în saci din plastic și apoi în gropile astupate cu pământ, ca și în seara precedentă. Toate aceste măsuri de precauție le luam ca să prevenim vizita vreunui animal flămând, furnici sau gândaci. Era plăcut să vezi cum, după cină, la un ultim pahar cu bere, mai aruncam, din când în când, câte o mână de sare pe foc, să facă scântei și să îndepărteze țânțarii. Parcă aveam un foc de
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1496 din 04 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376056_a_377385]
-
din 05 martie 2017 Toate Articolele Autorului DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ Cununa cerului se luminează Soarele își scutură bălaiele plete Deși natura înca nu e trează Gâzele zboară pe îndelete. Pământul miroase-a primăvară Și un abur cald îl învăluie Harnice furnici încă de-aseară Prin iarba-ncolțită trebăluie. Ghioceii clopoțelu-și sună Prin petece rare de zăpadă Tuturor le urează:”O zi bună!” Iar razele se-nghesuie să-i vadă. Referință Bibliografică: DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ / Mariana Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
DIMINEAȚĂ DE PRIMĂVARĂ de MARIANA STOICA în ediţia nr. 2256 din 05 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376241_a_377570]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > GREIERUL ȘI FURNICA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 August 2014 E tot supărat din poveste greierul pe furnică... Pe el îl doare creierul, dar ea nu-i poartă pică... I-a
GREIERUL ŞI FURNICA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376275_a_377604]
-
Acasa > Versuri > Cuvinte > GREIERUL ȘI FURNICA... Autor: Nicolae Nicoară Horia Publicat în: Ediția nr. 1340 din 01 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului 31 August 2014 E tot supărat din poveste greierul pe furnică... Pe el îl doare creierul, dar ea nu-i poartă pică... I-a cântat toată vara pe săturate- oricum și ea o să-i dea din bunătățile adunate... Acum, când scriu el tace și-ascultă- toamna din poemul meu e bogată și
GREIERUL ŞI FURNICA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376275_a_377604]
-
oricum și ea o să-i dea din bunătățile adunate... Acum, când scriu el tace și-ascultă- toamna din poemul meu e bogată și multă; până la iarnă are vreme s-adune, pe cel din fabulă să îl răzbune... Referință Bibliografică: Greierul și furnica... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1340, Anul IV, 01 septembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Nicolae Nicoară Horia : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
GREIERUL ŞI FURNICA... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1340 din 01 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376275_a_377604]
-
O amețeală ușoară o clătină înainte ca genunchii să o asculte și nu reuși decât să se lase să alunece înapoi în locul pe care abia îl părăsise. Ceața spoturilor prinse a coborî înfierbântată și, prin trup, îi porniră mii de furnici un dans nărăvaș, amețitor. - Întinde-te puțin, auzi ca prin vis vocea binevoitoare a arhitectului, te las câteva momente să te odihnești și vorbim mai târziu. Nu își dădea seama dacă el ieșise din încăpere sau nu și nici nu
INCIZII PE MIJLOCUL DESTINULUI (FRAGMENT DE ROMAN) de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1835 din 09 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376204_a_377533]
-
fildeș, unde cerebelul A-nlocuit, ne cerem scuze, Marele creier. Războiul asta fratricid Între suratele selecte Și grupul care stă timid, E necesar ca să îndrepte Ca o mișcare de protest. Nu însă una oarecare Eliberarea din arest A creierului, celui mare. Furnicile încep s-acuze Că e pustiu acum castelul. Unde ne este menestrelul, L-a-nlocuit, ne cerem scuze, ... Citește mai mult La o sedinta de partid(Partidul muzelor selecte)Un grup de muze mai timidSta nemișcat pe niște trepte,Într-o mișcare
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
muzeCe se tot plimba prin castelulDe fildeș, unde cerebelulA-nlocuit, ne cerem scuze,Marele creier.Războiul asta fratricidIntre suratele selecteși grupul care stă timid,E necesar ca să îndrepteCa o mișcare de protest.Nu însă una oarecareEliberarea din arestA creierului, celui mare.Furnicile încep s-acuzeCă e pustiu acum castelul.Unde ne este menestrelul,L-a-nlocuit, ne cerem scuze,... IV. MAI AM CEL PUTIN .... O DUZINĂ DE DUZINI DE CUVINTE, de Gelu Odagiu, publicat în Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014. Doișpeina de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/379658_a_380987]
-
ales liberă. Dar știu toți să-și gestioneze așa cum trebuie aceste drepturi? - Ai dreptate. Se zice că te naști cu o mică bocceluță, al cărui conținut tot crește pe timp ce înaintezi în viață. Tot aduni în ea ca o furnică ce se pregătește de iernat, lucruri pe care crezi că-ți vor fi necesare și când devin prea multe, îți vine greu să le mai cari după tine, sau să te desparți de ele. Și atunci ce faci? - Tocmai! De
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
de teatru pentru care ca să aibă succes la public, trebuie să faci cât mai multe repetiții. - Ai dreptate, timpul nu ne așteaptă. Dacă nu am știut cum să-l folosim în favoarea noastră, vin peste noi bătrânețile și ne întreabă precum furnica pe greiere în fabula lui La Fontaine, ce-am făcut cu tinerețea, cu viața în ansamblul ei? - Ce bine mă simt cu tine. De când nu ne-am mai văzut să putem sta la un pahar cu suc sau o cafea
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1497 din 05 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374631_a_375960]
-
Pe cerul ... X. REGRET..., de Gheorghița Durlan, publicat în Ediția nr. 1900 din 14 martie 2016. REGRET... Regret că nu am învățat de la pământ tăcerea și de la floare unde se-ascunde mierea, că n-am privit mai cu atenție-al furnicii mers, ca să-nțeleg că drumul vieții oricum e ne-nțeles, că nu am observat ce forme norii desenează, ca să pricep că cerul prin ei m-avertizează, că nu am stat mai mult ca să mă spele ploaia, ca-n iadul vieții
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
nu e nimic pierdut, căci de-aș primi o clipă a vieții ce-a trecut, ... Citește mai mult REGRET...Regretcă nu am învățat de la pământ tăcereași de la floare unde se-ascunde mierea,că n-am privit mai cu atenție-al furnicii mers,ca să-nțeleg că drumul vieții oricum e ne-nțeles,că nu am observat ce forme norii desenează,ca să pricep că cerul prin ei m-avertizează,că nu am stat mai mult ca să mă spele ploaia,ca-n iadul vieții
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
nucile pentru a le cerceta interiorul, făceam gropi mari în pământ și scoteam pietre și alte obiecte nedegradate în lupta contra timpului și a solului, scoteam rădăcini lungi și lemnoase, uneori în astfel de expediții dădeam din greșeală peste lăcașurile furnicilor și ale altor viețuitoare subpământene. Odată am dat peste culcușul unor pui de cârtiță. Stăteau, într-o crăpătură de pământ, niște animale minuscule. Cum se zbăteau ele așa, fără blană și fără ochi, păreau niște purceluși. Pielea lor era roșiatică
PTIUUU’, SĂ NU TE DEOCHI! de DANIEL SAMUEL PETRILĂ în ediţia nr. 2262 din 11 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375635_a_376964]
-
Sfânt sau părticica din el care se află în tine. Este deci imperios să faci ce este necesar ca să-ți strângi vara fărâmiturile pe care le vei folosi iarna. Dacă cânți toată vara, chiar popește, meriți să mori de foame. Furnica, cât este ea de furnică în raport cu Dumnezeu gândește Dumnezeiește în fabulă deși nu este permanent îndrumată de Duhul Sfânt din ea. Cine este Duhul Sfânt din Treimea Dumnezeiască Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, a pus întotdeauna probleme dogmatice. Problema a
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
care se află în tine. Este deci imperios să faci ce este necesar ca să-ți strângi vara fărâmiturile pe care le vei folosi iarna. Dacă cânți toată vara, chiar popește, meriți să mori de foame. Furnica, cât este ea de furnică în raport cu Dumnezeu gândește Dumnezeiește în fabulă deși nu este permanent îndrumată de Duhul Sfânt din ea. Cine este Duhul Sfânt din Treimea Dumnezeiască Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, a pus întotdeauna probleme dogmatice. Problema a fost totuși soluționată de însuși
REPLICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 2003 din 25 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375721_a_377050]
-
în viață. Știința îl împlinește și nu lucrurile trecătoare ale vieții. Ridicolul situației e diferența dintre cel care știe să escaladeze înălțimile și cel care se târăște pentru a câștiga un loc confortabil în societate. „- Eu te privesc de sus, furnică, / Și-mi pari atât de mica! / Te văd cum jos muncești / Din greu, / Ca să trăiești; / Când eu / Stau sus, stau sus ca Dumnezeu, / Pe frunza-naltului copac / Pe care trupu-mi se răsfață. / Stau sus: atâta numai fac / Ca să câștig comoda
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
pari atât de mica! / Te văd cum jos muncești / Din greu, / Ca să trăiești; / Când eu / Stau sus, stau sus ca Dumnezeu, / Pe frunza-naltului copac / Pe care trupu-mi se răsfață. / Stau sus: atâta numai fac / Ca să câștig comoda-mi viață! / Furnica e de obicei / Cam prea modestă (treaba ei!); Dar socoti ca d-asta dată / Din cale-afară e prea lată / [...] / Eu merg, nu mă târasc ca tine! / Stai sus pe-o frunză cocoțată / Ce mâine va muri uscată, / Când toată seva
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
toată seva-i vei fi supt; Dar eu, d-aici de dedesubt, / [...] / Îti strig, omidă parvenită, / Că ești o parazită! Când eu trăiesc prin mine însămi, / Tu îți furi hrana de la alții, / Și doar târându-te te-nalți!“ (Omida și furnica, George Ranetti) E tristă realitatea dar cel care iubește știința nu ar alege niciodată frunza omidei, ciocolata sau vila. Nu ar alege niciodată drumul ocolit în viață, ci drumul cel drept asemenea emirului din Noapte de decemvrie a lui Alexandru
NU TE-NTRISTA! de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369124_a_370453]
-
Adică să nu „dăm dracu'”, să nu rupem copacii, florile, că și ele au viață și sunt făcute tot de Dumnezeu. Să nu chinuim animalele. Și multe ne mai spunea nenea. Eu m-am speriat, pentru că aveam obiceiul să număr furnicile de pe malul pârâului Beica și, când una nu intra în pluton, o striveam. Ba, mai mult, prindeam și fluturi. Îi țineam în mână, le luam puful de pe aripi, și mă bucuram când vedeam că nu mai puteau zbura, că astfel
DRUMUL SPRE SUFLET SAU...FETIŢA CARE ŞI-A SĂRIT UMBRA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1146 din 19 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362127_a_363456]
-
este cheia de descifrare a sensului vieții creștine, de înțelegere a principiilor existențiale ale omului, a universului, a întregii lumi. Creștinul să se coboare sub toată zidirea lui Dumnezeu, adică nu numai semenilor, ci oricărei vietăți pământești și chiar unei furnici să dea întâietate. Cunoașterea de sine înseamnă aflarea neputinței proprii și așteptarea ajutorului lui Dumnezeu care se cere prin rugăciune și smerenie; de asemenea, înseamnă cunoașterea firelor nevăzute, dar foarte puternice, care ne leagă de lume, anulându-ne libertatea. O dată ce
“CUNOAŞTE-TE PE TINE ÎNSUŢI!” de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1972 din 25 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378678_a_380007]
-
rău al deznădejdii? P.D.: Smerenia. Ea este cea mai mare bogăție a călugărilor. Sfinții Părinți ne spun că omul trebuie să se considere sub toată zidirea lui Dumnezeu. Nu numai față de semeni, ci față de toate vietățile pământului, chiar și unei furnici să dea întâietate. Apoi, spovedania urgentă, rugăciunea stăruitoare cu tot trupul, milostenia și, nu în ultimul rând, munca în sensul bun, adică să ai o preocupare tot timpul, dar o preocupare responsabilă. P.Ș.: De multe ori am auzit de la
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
unde să cazi și atunci te ridică Dumnezeu în slava Lui. Smerenia, acesta este marele secret al cărții Sfântului Siluan, iar mesajul este: iubește toată zidirea lui Dumnezeu, nu numai pe semenii tăi, ci toate vietățile pământului, chiar și unei furnici să dai întâietate. P.Ș.: Pe cine ați recomanda Sfinția Voastră, cu toată inima, cititorilor dintre Sfinții Părinți, spre folos duhovnicesc în problema deznădejdii? P.D.: Recomand cu toată dragostea, în special tinerilor, cartea “Te cunoști pe tine însuți?”, avându-l
INTERVIU CU PARINTELE SINGHEL DANIEL PRODE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378679_a_380008]
-
doară, de dorul copiilor mei. Alină-mă soare de vară, cerul imens când privesc, Gânduri la mare îmi zboară, de șase veri eu lipsesc. Alină-mi, tu, soare de vară, dragostea mea - Maricica Vine trudită spre seară, aleargă mereu ca furnica. Alină-mă, soare de vară, mângâie-al inimii dor, Până ajung într-o seară, iar la măicuța-n pridvor. . . Alină-mă soare de vară, toamna de aur când vine, Cu rod bogat peste țară, să fiu acasă la mine!. Alină
IONEL DAVIDIUC [Corola-blog/BlogPost/377604_a_378933]