KorAP: Find »[drukola/base=fus & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...42 43 44 ...59 >

1,473 matches

Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734

Călușeru Teodor (preș. Comit. pentru cultură și educație socialistă). Mai sunt eliberați din funcții Secrierul Constantin (secretar), Miron Teodor (vicepreședinte) și numiți în locurile lor Brehuescu Gheorghe (vicepreședinte), Dodea Ilie (secretar), Călușer Teodor și Timofte Mihai. În plenara CJ al FUS Iași din 10 ianuarie 19753, s-au realizat înlocuirile în funcții. Astfel, sunt primiți: Iliescu Ion (președinte), Chelaru Cristea (secretar), Giligor Maria, Nagâț Dumitru, Țăranu Ion, Chriac Costache. La conferința FUS din 12 ianuarie 19804, președinte al CJ al FUS

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Călușer Teodor și Timofte Mihai. În plenara CJ al FUS Iași din 10 ianuarie 19753, s-au realizat înlocuirile în funcții. Astfel, sunt primiți: Iliescu Ion (președinte), Chelaru Cristea (secretar), Giligor Maria, Nagâț Dumitru, Țăranu Ion, Chriac Costache. La conferința FUS din 12 ianuarie 19804, președinte al CJ al FUS a fost aleasă Roșca P. Elena-Maria, iar vicepreședinți au fost: Lăcătușu Marin, Huțișoru A., Munteanu Mircea, Popovici Dan și, ca secretar, Crețu Iulian. Biroul executiv al CJ al FUS era format

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
FUS Iași din 10 ianuarie 19753, s-au realizat înlocuirile în funcții. Astfel, sunt primiți: Iliescu Ion (președinte), Chelaru Cristea (secretar), Giligor Maria, Nagâț Dumitru, Țăranu Ion, Chriac Costache. La conferința FUS din 12 ianuarie 19804, președinte al CJ al FUS a fost aleasă Roșca P. Elena-Maria, iar vicepreședinți au fost: Lăcătușu Marin, Huțișoru A., Munteanu Mircea, Popovici Dan și, ca secretar, Crețu Iulian. Biroul executiv al CJ al FUS era format din: Baciu Ruxanda, Bădărău Gheorghe, Blaga Ion, Brânzei Petru

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
La conferința FUS din 12 ianuarie 19804, președinte al CJ al FUS a fost aleasă Roșca P. Elena-Maria, iar vicepreședinți au fost: Lăcătușu Marin, Huțișoru A., Munteanu Mircea, Popovici Dan și, ca secretar, Crețu Iulian. Biroul executiv al CJ al FUS era format din: Baciu Ruxanda, Bădărău Gheorghe, Blaga Ion, Brânzei Petru, Buiuc Maria, Chele Ioan, Chiriac C., Gălățeanu Emilia, Lăcătușu Petru, Filimon Lucia, Hurjui Tatiana, Hrib Aurel, Găină Georgeta, Leon Aurel, Bârleanu Eftimie, Manciuc Gheorghe, Mircea Radu Iacoban, Murgoci Domnica

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Începând cu această conferință, se va vorbi de Organizația pentru Democrație și Unitate Socialistă (ODUS). D. T.: Dar până la ODUS a fost un traseu. Întâi s-a constituit Frontul Democrației și Unității Socialiste (FDUS) în 1980, ca o continuare a FUS, ca fiind "cel mai larg organism politic, revoluționar, democratic, reprezentativ sub conducerea partidului". Activau în el toate organizațiile de masă, politice și obștești. S. B.: Să nu se spună că propunerile veneau doar din partea PCR. D. T.: Se asigura o

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
desfășurau plenarele acestei structuri mamut. S. B.: În 1986, din biroul executiv al CJ al FDUS făceau parte: Nițescu Cătălina, Jalbă Costică, Florea Pavel, Găină Georgeta, Mihai Maria, Aruxandei Vasile și Uzier Elena. Comisia de propagandă, cultură și presă a FUS avea 54 de membri 5. Biroul Comisiei era format din: Hrib Aurel (președinte), Murgoci Domnica și Buiuc Maria (vicepreședinți), Șerb Vasile (secretar), Gălățeanu Emilia, Iacoban Mircea Radu, Leon Aurel, Bârleanu Iftimie, Floareș Alecu, Blanaru Natalia, Bujor Emilian, Creangă Ioan, Vasiliu

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
președintele FDUS era, de fapt, președintele CJ al PCR. Dar, mai apar, cu timpul, persoane care nu au fost în nicio structură de partid. De exemplu, în 1980, apar Petru Brânzei și Aurel Leon. D. T.: Ce spuneam mai devreme. FUS-ul era și cu nemembri în partid, și cu oameni care orbitau pe sateliții exteriori partidului, dar care erau niște nume. Acesta era și scopul FUS-ului, să atragă și nemembri de partid sau personalități din mediul cultural, intelectual. S.

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
în 1980, apar Petru Brânzei și Aurel Leon. D. T.: Ce spuneam mai devreme. FUS-ul era și cu nemembri în partid, și cu oameni care orbitau pe sateliții exteriori partidului, dar care erau niște nume. Acesta era și scopul FUS-ului, să atragă și nemembri de partid sau personalități din mediul cultural, intelectual. S. B.: Exista vreun dialog între FUS și partid, în sensul de a cere partidului, de a face adrese, de a veni cu solicitări, exista un dialog

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
în partid, și cu oameni care orbitau pe sateliții exteriori partidului, dar care erau niște nume. Acesta era și scopul FUS-ului, să atragă și nemembri de partid sau personalități din mediul cultural, intelectual. S. B.: Exista vreun dialog între FUS și partid, în sensul de a cere partidului, de a face adrese, de a veni cu solicitări, exista un dialog instituțional sau era pur și simplu o subordonare? D. T.: Era o relație de subordonare care să se întindă până la

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
de a veni cu solicitări, exista un dialog instituțional sau era pur și simplu o subordonare? D. T.: Era o relație de subordonare care să se întindă până la nemembrii de partid, pentru a-i subordona pe toți. S. B.: Deci FUS-ul niciodată nu putea să vină să ceară partidului să ia poziții, să ceară să se rezolve ceva pentru oamenii muncii ș.a.m.d. D. T.: Nu, nu avea caracter sindicalist. Era o chestie de înregimentare. S. B.: În 1972

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
-ul niciodată nu putea să vină să ceară partidului să ia poziții, să ceară să se rezolve ceva pentru oamenii muncii ș.a.m.d. D. T.: Nu, nu avea caracter sindicalist. Era o chestie de înregimentare. S. B.: În 1972, FUS a constituit Fondul de solidaritate internațională, al cărui scop era "sprijinirea mișcărilor de eliberare națională a tinerelor state independente, a țărilor în curs de dezvoltare precum și pentru ajutorarea populației din unele țări în cazul unor calamități naturale". În 1972, suma

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
lei6. Acest fond se aduna în fiecare an? D. T.: Așa era, avea un plan de venituri. S. B.: De unde se luau banii, din cotizații sau din alte acțiuni? D. T.: Cred că din cotizații. S. B.: Ați fost membru FUS. Ați participat la vreo ședință? D. T.: Cred că la una de prin anul 1980 probabil, în 1986 nu. S. B.: Nu v-am găsit în documente. D. T.: Acestea dacă erau una pe an sau un congres la patru

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
dar mai apare ODUS-ul (Organizația pentru Democrație și Unitate Socialistă). Care era diferența între cele două? Am văzut că la o conferință din 1980 se alege președinte Roșca Elena, iar vicepreședinți Lăcătușu, Huțișoru ș.a. Biroul Executiv al CJ al FUS era format din Baciu, Bădărău ș.a. Mergând mai departe, apare un președinte al Biroului executiv. Deci avem un președinte al Consiliului Județean și un președinte al Biroului Executiv, Toma Florica, iar de-abia de acum se va vorbi de ODUS

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
avem un președinte al Consiliului Județean și un președinte al Biroului Executiv, Toma Florica, iar de-abia de acum se va vorbi de ODUS, practic ceea ce apare ca Birou Executiv după aceea apare ca birou al conducerii acestei organizații, ODUS. FUS-ul rămâne mai departe FUS, dar avem și un ODUS. D. T.: În cadrul FDUS funcționau ODUS-urile, până la nivel de bază, structurate până la nivel de județ. FDUS era cel care propunea candidații pentru Marea Adunare Națională (MAN). Știu că Ceaușescu

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Județean și un președinte al Biroului Executiv, Toma Florica, iar de-abia de acum se va vorbi de ODUS, practic ceea ce apare ca Birou Executiv după aceea apare ca birou al conducerii acestei organizații, ODUS. FUS-ul rămâne mai departe FUS, dar avem și un ODUS. D. T.: În cadrul FDUS funcționau ODUS-urile, până la nivel de bază, structurate până la nivel de județ. FDUS era cel care propunea candidații pentru Marea Adunare Națională (MAN). Știu că Ceaușescu l-a promovat ca președinte

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
ce să facă cu ei, să îi lase afară? Îmi povestea Iliescu la Hotelul Partidului odată, eram la sala de protocol. Așa s-a înființat ODUS-ul, de pe patul de spital. S. B.: Deci, ODUS avea exclusiv nemembri, căci din FUS făceau parte și membri - era și șefa Inspectoratului școlar, era o amestecătură. Deci diferența e că ODUS-ul recruta doar nemembri. D. T.: Da, aceasta este. S. B.: N-am întâlnit în toată arhiva ODUS procese-verbale cu președinți. Doar în

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
nouă universitari 21, adică 64,2%. 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale (șef: Constantinescu Constantin) cuprindea 33 de membri, din care 11 universitari 22, adică 33,3%. 5. Colectivul pentru problemele propagandei prin conferințe politico-ideologice organizate de sindicate și FUS, precum și ale muncii de educație materialist-științifică (șef: Romila Wilhelm) avea 59 de membri, din care 17 universitari 23, adică 28,8%. 6. Colectivul pentru problemele politicii externe a partidului și statului nostru (șef: Popovici Vasile) avea 19 membri, dintre care

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
internaționale - șef: Karețki Aurel; adj: Popovici Vasile. 3. Colectivul pentru problemele învățământului ideologic al UTC - șef: Iosub Alexandru; 4. Colectivul pentru problemele predării științelor sociale - șef: Constantinescu Constantin; 5. Colectivul pentru problemele propagandei prin conferințe politico-ideologice organizate de sindicate și FUS, precum și ale muncii de educație materialist-științifică - șef: Romila Wilhelm; 6. Colectivul pentru problemele politicii externe ale partidului și statului nostru - șef: Popovici Vasile; 7. Colectivul pentru problemele de metodică, informare, documentare și materiale didactice - șef: Morariu Constantin; adj: Gîlea Ion

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
instruirea șefilor acestora, controlul acțiunilor în acest sens); 2) organizarea și desfășurarea învățământului politico-ideologic (instruirea propagandiștilor, învățământul ideologic din fabrici, orașe și sate, deschiderea cursurilor Universității politice și de conducere din Iași, reactivarea de către organizațiile de partid, sindicate, UTC și FUS a centrelor de documentare politico-ideologică, deschiderea a șase școli serale UTC - trei în Iași pentru muncitori, elevi și studenți și trei în celelalte orașe); 3) îmbunătățirea activității cultural-educative, artistice și de creație (pregătirea primului festival "Cântarea României", organizarea mai bună

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
C., Todose Aurora (director CCD), Bîrleanu Alistar (directorul Universității politice de conducere), Constantinescu Constantin (inspector școlar pe științe sociale), Iosub Alexandru (șef sector probleme muncă ideologică al UTC Iași), Romila Wilhelm (secretar al Comisiei județene pentru răspândirea cunoștințelor științifice a FUS), Morariu Constantin (șef comisie metodică a cabinetului județean), Șoldan Constantin (activist al Consiliului județean al sindicatelor). Ce era această comisie, ce raporturi existau între ea și CJEPCS? D.T.: Înainte trebuie spus că acel Consiliu al Culturii și Educației Socialiste s-

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
o structură. Noi le primeam ca pe niște daturi, veneau de sus, nu te întreba nimeni dacă ești sau nu de acord. Erau niște scheme care trebuiau umplute cu oameni. Nu erau alternative, nu era societate civilă, aceea era înregimentată, FUS-ul era înregimentat. S.B.: Cu toate structurile acestea, până la urma urmei nu se călcau pe picioare oamenii aceștia, nu erau chestii de orgoliu? D.T.: Exclus! Dimpotrivă, pe de o parte, de sus, de la nomenclatură, trebuia să te bazezi pe cadre

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Comitetul județean de partid Iași, 1975. Plan de măsuri privind organizarea celei de-a IV-a ediții a Campionatului mondial universitar de handbal masculin, seria a III-a, Iași, Dosar Cultural/1/1975, Arhiva CCTS. Proces-verbal al plenarei CJ al FUS din 10 ianuarie 1975, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean FDUS, 1975. Proces-verbal al ședinței biroului Comitetului județean de partid din 8 aprilie 1975, Dosar 2, Fond 30, Comitetul județean al PCR Iași, 1975. Proces-verbal al Plenarei Comitetului de partid

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Comitetului de partid al Centrului universitar Iași pentru trimestrul III/1980, Dosar 31, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980. Precizări cu privire la organizarea și desfășurarea concursului național "Măreția omului" pentru studenți, Dosar 9/1980, Arhiva CCTS. Proces-verbal al conferinței FUS Iași, din 12 ianuarie 1980, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean al FDUS, 1980. Proces-verbal al plenarei Comitetului de partid pe Universitate din 3 aprilie 1980, Dosar 32, Fond 31, Comitetul municipal al PCR Iași, 1980. Proces-verbal al Conferinței organizației

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
1972, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean FDUS, 1972, filele 1-31. 2 Cei eliberați din funcții au fost: Buculei Constantin, Nicolescu Ioan, Niță Magdalena, Niculescu Niculae, Mocanu Cornelia, Merea Rodica, Tache Ștefan, Gârbea Viorica. 3 Proces-verbal al plenarei CJ al FUS din 10 ianuarie 1975, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean FDUS, 1975, filele 1-12. 4 Proces-verbal al conferinței FUS Iași, din 12 ianuarie 1980, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean al FDUS, 1980, filele 1-35. 5 Tabel nominal cu comisia

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]
Constantin, Nicolescu Ioan, Niță Magdalena, Niculescu Niculae, Mocanu Cornelia, Merea Rodica, Tache Ștefan, Gârbea Viorica. 3 Proces-verbal al plenarei CJ al FUS din 10 ianuarie 1975, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean FDUS, 1975, filele 1-12. 4 Proces-verbal al conferinței FUS Iași, din 12 ianuarie 1980, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean al FDUS, 1980, filele 1-35. 5 Tabel nominal cu comisia de propagandă, cultură și presă, Dosar 1, Fond 36, Consiliul județean al FDUS, 1980, filele 109-111. Iată care erau

[Corola-publishinghouse/Science/84949_a_85734]