187,018 matches
-
Merde - spuse -, c'est le Blacaman de la politique. După discurs, ca de obicei, senatorul se plimbă pe jos pe ulițele satului, însoțit de muzică și petarde, asediat de oamenii care-i povesteau păsurile. Senatorul îi asculta bine dispus și mereu găsea o cale de a-i liniști pe toți fără să le promită favoruri greu de îndeplinit. O femeie cocoțată pe acoperișul unei case, cu cei șase copii mici pe care-i avea, izbuti să se facă auzită peste larma și
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
atrage mai puțin atenția doar pentru că a fost adaptat și pentru că s-a integrat imediat (datorită formei transparente, aducînd doar o mică variație în formula derivațională) într-o familie lexicală preexistentă în limbă, chiar remarcabil de bogată (în DEX se găsesc tehnic, tehnicește, tehnician, tehnicism, tehnicist, tehnicitate, a tehniciza, tehnicizare, ca și numeroase formații care conțin elementul tehno-: tehnocrat, tehnofobie etc.; evident, e vorba de împrumuturi mai vechi și mai noi, precum și de derivate produse de la ele). Sursa cuvîntului este substantivul
"Tehnicalități" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15088_a_16413]
-
sănătoasa tot așa..., acum eram pașalâc turcesc! - Lasă, mă, copilul! Ușurel, tată, ușurel! Vezi că e pe-aci! - m-a apărat bunicul când și-a dat seama că Îmi luasem inima În dinți și voiam să mă Întorc, dar nu găseam cuțitul. Porcul se zbătea și țipa ca prins În menghină. Nu mai auzeam nimic. - Hai, du-l! Du-l tu, că ești bărbat, ce Dumnezeu! - m-a Îndemnat Elena În timp ce mia pus În mână ditamai hangerul. Câteva clipe mai târziu, bietul
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
târziu, m-am gândit că diferența dintre noi ținea de felul În care ne raportam la ignoranță. Ea o accepta, eu, nu. Nu eram În stare să spun că nu știu ceva. Trebuia tot timpul să caut, iar, dacă nu găseam, tot nu recunoșteam, ci... Tăcere! Și iar căutam! Un fel de a bâjbâi după himere prin lume, prin istorie, prin timp. Inuman cu mine Însumi! De-aici și grija și tristețea! Și ambele strânse cocoloș Într-un fel de morală
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]
-
mi-a răspuns: - Știi foarte bine că o astfel de carte nu există, de vreme ce chiar dumneata ai afirmat că ar exista". Scenariul pare astfel anulat. Dar numai spre a fi reluat în fraza următoare. Dumas pretinde că, întors acasă, mai găsește o scrisoare. Ce introduce încă un manuscris... Mai poate vreun lector să se înșele? Oricît de neverosimil ar părea, Povestea unui mort... este echivalentă cu întregul ciclu al Muschetarilor, pe care îl precedă și căruia îi urmează, explicit și pe
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
atins de nici un glonte. În timpul cît au stat acolo, cei patru prieteni au fost păziți de morții părăsiți în fort după lupta ce se purtase cu o zi în urmă. Cînd, la sfîrșitul primului roman, același Athos pleacă să îl găsească pe călău, în plină noapte, peste o apă, după ce a ezitat la o răscruce și a întrebat trei trecători pe unde să o ia, e limpede că povestirea se transformă într-un basm inițiatic. Sînt mult prea multe semne spre
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
eșuată a celor patru personaje principale de a deturna cursul istoriei, salvîndu-l pe Carol întîi de la calvar. Trimiterile biblice sînt prezente la tot pasul. Tot după douăzeci de ani, cînd pleacă să-și caute prietenii de odinioară, D'Artagnan îi găsește retrași, pe fiecare, în cîte un paradis. Bucolic - pentru Porthos, iezuit - pentru Aramis și senin-didactic - pentru Athos. Dar numai morții (sau cei încă nenăscuți) pot locui în Paradis. O știu ei înșiși, fiecare. Chiar și titlul romanului ar putea să
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
e posibilă substituirea, într-o carceră de la Bastilia, dintre un episodic țap ispășitor, Seldan, cel care-și strigă, fără încetare, mama, și fratele cel geamăn al regelui Franței, iar apoi dintre acesta și regele Franței însuși. Singurul personaj care își găsește mama (de altfel, exclusiv spre a se plînge) e Philippe d'Orléans, efeminat și homosexual. Povestea spusă de naiadă și driadă e reluată, din multiple perspective, pe nenumărate zeci de pagini. Este, de fapt, în centrul intrigii și al labirintului
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
domnul Raoul-Auguste-Jules de Bragelonne". Din punctul de vedere al lui Porthos, cei trei muschetari sînt deci Athos, Aramis, D'Artagnan. Rămîne, în sfîrșit, Aramis și relația sa cu ceilalți. Nu este deloc întîmplător că singurul indiciu în acest sens se găsește nu în interiorul ciclului dedicat muschetarilor, ci în altă parte. Se știe că Aramis, cel mai "misterios" dintre cei patru, se află deseori aiurea, ocupat cu alte treburi. Indiciul îl găsim tot într-o prefață auctorială. Și anume, în "scrisoarea" ce
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
este deloc întîmplător că singurul indiciu în acest sens se găsește nu în interiorul ciclului dedicat muschetarilor, ci în altă parte. Se știe că Aramis, cel mai "misterios" dintre cei patru, se află deseori aiurea, ocupat cu alte treburi. Indiciul îl găsim tot într-o prefață auctorială. Și anume, în "scrisoarea" ce precedă basmul Tinerețea lui Pierrot. Adresantul scrisorii este "Dragii mei copii", iar semnatarul ei, "Alex. Dumas". Acesta pretinde că Basmul Tinerețea lui Pierrot a fost scris nu de el, ci
Mitul Muschetarilor by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/15034_a_16359]
-
structurile societății civile? De ce n-au reacționat atunci când Horia Bernea i-a incitat să se pronunțe, printr-o scrisoare deschisă referitoare la "folclor" adresată președintelui televiziunii naționale publicată cu doi ani în urmă în revista 22? Poate că Domniile lor găsesc că e degradant să se ocupe de producțiile culturale explicit sub-mentale și infra-umane. Bănuiesc că atunci când dau peste postul Etno, sar peste el printr-o mișcare de deget, tot așa cum sar și peste alte inepții mitocănești. În răstimp poporul de
Refuz by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Journalistic/15079_a_16404]
-
un deznodământ. Să se datoreze el ocupației-ataș, aici întru totul profitabile, a lecturii printre rânduri în vânătoarea de profiluri reale? Să fie oare la mijloc arta și regia unui autor care, fie și fără o dezvoltare convingătoare a unui plan, găsește resurse de a funcționa chiar și în absența unui subiect (sau numai cu jumătate din el - ceea ce, la urma urmei, reprezintă un compliment)? Să mai fie vorba și despre așteptările cititorului, care îmbogățesc lectura cu amintirea altor reușite? Poate că
Despre Ravelstein - cu și fără (r)umori by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15097_a_16422]
-
de găsire a punctelor slabe că Dan Petrescu are meritul incontestabil de a spune de multe ori, de foarte multe ori ceea ce gîndim cei mai mulți dintre noi, dar din timiditate sau calcul nu punem pe hîrtie. De foarte multe ori ne găsim intuițiile confirmate, ne bucurăm că cineva gîndește la fel și are curajul să o și spună. Cîți au mai avut curajul să spună că vastele sinteze ale mult respectatului Adrian Marino sînt atinse de mediocritate, că fie și ca instrumente
Publicistică fără nuanțe by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15083_a_16408]
-
într-un limbaj atât de frust și de necenzurat încât îi va intriga, cu siguranță, pe foarte mulți. Pe fiecare pagină se bea necontrolat, se fumează erburi, se vomită și se înjură la fiecare două fraze. Cartea nu-și va găsi admiratori printre critici, dar pentru tinerii, care atunci când piața drogurilor e-n criză se internează la dezintoxicare pentru a supraviețui cu substitute, Pizdeț ar putea fi o carte-cult. Căci, în fond, romanul lui Al. Vakulovski este mărturisirea unei crize existențiale
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
e ceva inimaginabil. E un cult, nu o bucată de carton, hârtie, ci e o oglindă prin care poți trece" (p. 52). Poeții "habar nu au de moarte", arta e falsă, iar "poezia realității imediate, necenzurate, foarte dureroasă" e de găsit doar în versurile rock și hip-hop. În ce măsură Pizdeț e cartea unei generații? E evident faptul că tinerii de azi nu mai au prea multe în comun cu cei de acum douzăeci de ani. Al. Vakulovski încearcă să traseze câteva repere
Existențialism narcotic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/15105_a_16430]
-
Radu Stanca" din Sibiu. Mărturisesc că spectacolul m-a descumpănit. Discursul scenic, dincolo de imperfecțiunile specifice unei reprezentații anume, jucate "în deplasare", mi s-a părut construit parcă prea în disprețul acelor spectatori care caută nu doar imagini, ci vor să găsească și înțelesuri. Puținele cuvinte rostite pe scenă - din roman rămăseseră doar 16 pagini de text - erau în marea lor majoritate neinteligibile, raportările la Dostoievski erau firave, gesturile, grimasele, pozele, trădau ostentativul. Am plecat de la spectacol cu sentimentul că au dreptate
Andryi Zholdak sau dinamitarea convențiilor by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15093_a_16418]
-
închisoare (inclusiv Sârbu, Balotă și alții, iar alții au fost încarcerați ulterior, ca Negoițescu de pildă). Oricând, atunci când erau împreună, era ceva formidabil, ca la Junimea, presupun, un amestec de voioșie și de inteligență și de erudiție care nu-și găsea egalul, cred, în toată România acelor vremuri. Narativ dominau Gary Sârbu și Dominic Stanca, cel din urmă prin imaginar-dramatic, cel dintâi prin experiența lui colosală, care-l ducea de la culmile olimpice ale filozofiei lui Blaga, al cărui asistent apucase să
Virgil Nemoianu în dialog cu Carmen Firan: Despre I. D. Sârbu și alții by Carmen Firan () [Corola-journal/Journalistic/15103_a_16428]
-
Davide Rondoni, pun alături - în ordine alfabetică! - o sută cincizeci și șapte de autori din toate generațiile care au dat versuri de mare valoare în ultimele trei decenii. Alături de Biagio Marin, Diego Valeri sau Eugenio Montale, născuți înainte de 1900, îi găsim pe Vittorio Sereni și Mario Luzi, născuți în preajma primului război mondial, pe mult mai mai tinerii Andrea Zanzotto, P.P. Pasolini, Giovani Giudici și Maria Luisa Spaziani, pe cei veniți pe lume în anii '30, precum Silvio Ramat și Giovanni Raboni
Poeți români în antologii italiene by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/15096_a_16421]
-
Cristian Teodorescu Niște amărîți de țigani care trăiesc din ce găsesc prin gunoaiele Bucureștiului au fost amendați de curînd cu cîte un milion de lei. Tartagă-fiul a fost eliberat din închisoarea unde n-are de stat decît vreo doi ani după ce a ucis doi oameni, judecătorii miloși l-au trimis să
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
care vor să-l dea majoritatea măsurilor enunțate mai devreme ar fi, în esența lui, unul pozitiv: "Ordine, umanitarism și anticorupție!" Dar amendînd țigani care n-au după ce bea apa, face ordine poliția în București? Cu Tartagă jr. și-au găsit judecătorii din Brașov să facă pe miloșii? Ce e în capul lui Băsescu vrînd să-i învețe pe bucureșteni să zboare? Etc... Cînd dinspre autorități vin asemenea semnale aiuritoare ce să ne mai mirăm că prin licee se consideră încercare
Realitatea care nu se poate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15099_a_16424]
-
și timpanul. Dar toate calculele pălesc în fața evidenței că, deși "radical înnoit", Serviciul Român de Informații se ocupa exact cu aceleași măgării care făcuseră faima odioasei Securități. Ce altceva să fi făcut, la urma urmelor, când în fruntea ei se găsea un fost colaborator "amnezic" al Securității și când statul a ajuns să reprezinte doar forma de organizare a noii mafii politico-economice? Cunosc destul de bine situația din orașele transilvănene, unde biografia securiștilor s-a schimbat într-un singur fel: prin avansarea
Îngerii din tura de noapte by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15102_a_16427]
-
materiale, lucrează la comandă sau fără, livrează la termen sau își organizează expozițiile care sînt simultan și forme de ofertă. Și oricît ar fi piața de palidă sau, mai bine zis, oricît nu ar fi ea deloc, tot se mai găsește cîte un cumpărător din țară ori din străinătate care să acopere exact intervalul pînă la venirea celui de-al doilea. Și așa, mai cu vînzarea, mai cu simpozionul și cu sponsorizarea, artistul se integrează rezonabil în societate și în tranziție
Artistul și piața by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15094_a_16419]
-
cu glasul unui "conservator" și "neaoșist" care încă nu și-a ideologizat mesajul. Cu același profil politic apare și cel aproape idolatrizat de autor - domnitorul Constantin Brâncoveanu. Evident, Principatele se aflau "pe marginea prăpastiei" și "clasa politică" se zbătea să găsească o soluție crizei în plină desfășurare. Se înfruntau două viziuni - cea a "deschiderii către occident" prin acțiuni concrete și fără echivoc, aici remarcându-se Cantacuzinii și Dimitrie Cantemir, și cea conservatoare, care punea pe prim plan, prin manevre sofisticate și
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
extrase din Réveries d'un promeneur solitaire: Va fi vorba mult despre mine, căci un solitar care gîndește se ocupă mult de el însuși, în chip necesar. Afară de aceasta, toate ideile străine care îmi trec prin cap plimbîndu-mă își vor găsi de asemenea locul lor". D-sa se simte un emaculat moral: "Față de forma anticilor, modernii ar fi, cum zic, efeminați. Poate că și sînt. De multă vreme, extragem literatură din feminitatea sufletului nostru, pe care cei vechi o ignorau". Sau
Pornind de la un jurnal (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15111_a_16436]
-
o putere nesimțită și rapace prin "majorare substanțială". Secondați de aliații întru ticăloșie, adică partidele din restul spectrului politic, politicienii își cumpără sedii, călătoresc în draci și își dotează birourile cu aparaturi de neimaginat. Pentru fandacsiile hămesiților de la putere se găsesc fonduri - pentru cazări la hoteluri de patru stele, că doar reprezintă un popor de nababi, și nu se pot înfățișa Occidentului oricum! Pentru inutile, jalnice spectacole în cinstea cutărei mărimi cu veleități artistice, pentru finanțarea a tot felul de proiecte
Viața ca o indexare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15124_a_16449]