7,151 matches
-
este o apariție de bun-gust, al cărei conținut îmbină densitatea de sens cu frumoasa așezare în pagină. E poate revista care se apropie cel mai mult de noțiunea de document literar. Cînd o deschizi nu ai sentimentul că răsfoiești o gazetă, ci senzația că pătrunzi într-o arhivă bine păstrată: fotografiile de epocă, manuscrisele olografe și studiile introductive fac din Manuscriptum un motiv de încredere într-o lume în care literatura nu mai e încurajată aproape de nimeni. Iată că se poate
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6538_a_7863]
-
Solomon Marcus Îmi este vie în memorie nașterea României literare, ca urmașa a „Gazetei literare“. Era momentul în care interesul meu pentru viața literară se intensifică. Făceam atunci primii pași în ceea ce avea să se numească mai tarziu poetica matematică. Simțeam nevoia de a interacționa cu lumea literară, iar revista în discuție m-a
O prietenă devotată: „România literară“ by Solomon Marcus () [Corola-journal/Journalistic/6540_a_7865]
-
publică în „Ghimpele“, la 9 iunie 1874 (când, întâmplare sau nu, Grigore Ventura și Villemont vedeau Bucureștii din balon), nu-i decât un reportaj fără vârstă dintr-o realitate fără leac. Destul de subțire, ca imaginație, e un act din comèdia gazetelor, făcută să-i mire pe cei care le deschid cu prefăcută inocență. Așa află onestul locuitor al capitalei lui Gheorghe Manu, trecător grăbit pe lângă ministerele unde oficiau un Maiorescu sau Lahovary, ce pătimesc chinezii unui viitor atât de... prezent. Dincolo de
Două mii de chinezi by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6563_a_7888]
-
de personalitatea celor care o fac. Talentul și imaginația redactorilor joacă, desigur, un rol în felul în care se prezintă o revistă. În schimbare, decisiv e însă rolul cititorilor și al tehnologiei. Din 1968, de când România literară a luat locul Gazetei literare, și până astăzi, cititorii nu mai sunt, evident, aceiași. Atât cititorii așa zicând permanenți, cât și aceia ocazionali. Pretențiile lor sunt diferite de ale celor care i-au precedat. Necesitatea de a înnoi revista fiind incontestabilă, dificultatea principală provine
Un nou „format” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6586_a_7911]
-
continuitatea în schimbările inevitabile care s-au produs. De la început de tot a fost - redactor, redactor șef-adjunct și director-adjunct - Gabriel Dimisianu, care se retrage astăzi, după mai bine de jumătate de secol în care și-a legat viața de gemenele Gazeta și România literară. De la revoluție, se află în redacție Constanța Buzea și Adriana Bittel (cea din urmă începând, ca mulți din generația noastră, la corectură încă înainte de 1989), care, și ele, ne părăsesc. Tot de la revoluție sau de imediat după
Un nou „format” by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/6586_a_7911]
-
națională. Eliberează deținuții politici. Dislocă unele baraje care ținuseră prizonier spiritul critic, procese controlate de sus, bineînțeles. Cad și unele interdicții culturale, sunt reabilitate figuri ale trecutului, este "recuperat" Titu Maiorescu, până atunci demonizat. Nu trecuse mult timp de când în "Gazeta literară" se vorbea despre "fantoma lui Maiorescu", despre "despărțirea definitivă" de acesta, iar acum, în paginile aceleiași publicații era propus ca model. Este adevărat că între timp însăși "Gazeta literară" se reformase, nu mai arăta ca în 1954-1955, când își
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
Titu Maiorescu, până atunci demonizat. Nu trecuse mult timp de când în "Gazeta literară" se vorbea despre "fantoma lui Maiorescu", despre "despărțirea definitivă" de acesta, iar acum, în paginile aceleiași publicații era propus ca model. Este adevărat că între timp însăși "Gazeta literară" se reformase, nu mai arăta ca în 1954-1955, când își copia cuminte sora mai mare, "Literaturnaia Gazeta". Acum se deschidea către noul val literar ("șaizeciștii"), iar un grup de critici aflați la început de carieră, Matei Călinescu, Lucian Raicu
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
Maiorescu", despre "despărțirea definitivă" de acesta, iar acum, în paginile aceleiași publicații era propus ca model. Este adevărat că între timp însăși "Gazeta literară" se reformase, nu mai arăta ca în 1954-1955, când își copia cuminte sora mai mare, "Literaturnaia Gazeta". Acum se deschidea către noul val literar ("șaizeciștii"), iar un grup de critici aflați la început de carieră, Matei Călinescu, Lucian Raicu, Valeriu Cristea, Eugen Simion, chiar și subsemnatul, dacă mi se îngăduie autocitarea, emitea cu tot mai mare aplomb
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
Simion, chiar și subsemnatul, dacă mi se îngăduie autocitarea, emitea cu tot mai mare aplomb judecăți literare privitoare la actualitate, cântărea estetic operele care apăreau, revendicându-se deschis de la tradiția maioresciană și lovinesciană. La România literară, continuatoarea, din 1968 a "Gazetei literare", se întărește echipa de critici prin venirea lui Nicolae Manolescu, a lui Mircea Iorgulescu, a Danei Dumitriu, a lui Laurențiu Ulici. Se constituie astfel o "instanță" care mulți ani judecă actualitatea literară, mișcarea literară, emite opinii difuzate larg și
Spiritul critic și „România literară“ by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/6587_a_7912]
-
-ul mai departe. Jandarmul Lăcătuș Nicolae a devenit mai popular decât concurenții de la show-ul "Românii au talent", după ce un filmuleț în care tânărul militar interpretează piesa "Eram tânăr cu speranțe", în fața unor colegi, a fost postat pe Internet. Potrivit Gazetei de Botoșani, calitățile interpretative ale jandarmului i-au amuțit nu numai pe pe colegii săi, ci și pe cei din mediul virtual, care au ascultat înregistrarea. Lăcătuș Nicolae, este originar din Focșani, dar lucrează în Fălticeni.
Vocea unui jandarm face furori pe Internet - Video by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/64677_a_66002]
-
a scris cu pricepere și a tradus poemele lui Ioan Paul al II-lea, sau lucidul Czeslaw Milosz, de la care ai priceput tactică unui ,,ketman'', cum au fost și la noi, mulți intelectuali. Al treilea reper e negreșit ziaristul de la „Gazeta Wiborcza'', Adam Michnik, cel care a stat drept alături de mișcarea „Solidarității" de la Gdansk, omul care a vorbit despre iertare și despre inutilitatea răzbunării, despre „griul" democrației, despre puterea celor fără putere, despre eroare și lustrație, despre false entuziasme antidictatoriale. Intelectualul
Katin, Czestochowa, Gdansk by Adrian Popescu () [Corola-journal/Journalistic/6367_a_7692]
-
pe care l-a cunoscut el însuși în anii '30-'40. Henriette Yvonne Stahl a abordat problema modului în care presa interbelică s-a raportat la utilizarea narcoticelor în România. În romanul Între zi și noapte (1942), prozatoarea scria despre „gazetele în care, cu mari detalii senzaționale și fotografii, erau tipărite reportaje asupra prigoanei duse [de poliție] împotriva traficanților de morfină" sau despre faptul că, „după o serie de articole [de ziar], poliția începu o campanie de urmăriri, descoperiri, cercetări, mușamalizări
Narcotice în proza românească interbelică by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/6372_a_7697]
-
în supermarket, când la un moment dat, a ajuns în dreptul unui raft cu produse românești. Bucuria i-a fost curmata repede când s-a uitat mai bine și a observat că în dreptul produselor stătea mândră stema Republicii Socialiste România, scrie gazeta românească.ro. "Nu mică mi-a fost mirarea zilele trecute când, căutând un articol într-un magazin "Carrefour Market" am rămas blocat în fața unui raft cu sticle, cu capace roșii, pe care scria cu litere (cam de mărimea celor cu
Gafa incredibilă făcută de italieni. Un român a rămas cu gura căscată by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/63762_a_65087]
-
dar în afara României, una în Franța, în 1975 (în românește, într-o revistă de exil, sub pseudonim 1), cealaltă în Rusia, mai întîi în 1913 și apoi în 1926 (în limba rusă, iar prima dată tot sub pseudonim, într-o gazetă din Kiev2). Amîndouă au rămas necunoscute în România pînă în ultimul deceniu al secolului trecut. Amîndouă se întemeiază pe una și aceeași scriere a lui Caragiale, comedia în patru acte O scrisoare pierdută. Amîndouă fac din această piesă de teatru
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
președintele consiliului general și aspirant la funcția de prefect. Cum Simeon, fost acrobat internațional de circ sub numele „Simeon Universul", în prezent „om politic influent", este și publicist, Troțki citează începutul unui editorial scris de președintele Consiliului general pentru propria gazetă. Editorialul lui Simeon se referă la un discurs ținut la Constanța în 1908 de Take Ionescu, cînd gruparea acestuia s-a despărțit de conservatori și s-a prefăcut în partid, Partidul conservator-democrat. „Am fost la Paris, la Londra, la Copenhaga
Caragiale povestit de Troțki by Mircea Iorgulescu () [Corola-journal/Journalistic/6389_a_7714]
-
Bratu Iulian Cătălin Tolontan și Moise Guran au anticipat că România va fi obligată să restituie fonduri europene, cu doar câteva ore înainte ca ministrul " Chiar credeți, la Gazeta Sporturilor, că există o conspirație în utilizarea fondurilor europene?", a fost întrebat Cătălin Tolontan de către Moise Guran, în ediția de joi a emisiunii "Biziday", de la TVR. Da. O superclasă de funcționari intangibili din ministere comit fraude și nereguli, nu absorb
Tolontan și Guran au anticipat dezastrul cu care se confruntă România by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/64110_a_65435]
-
județul Iași, așa cum arată el acum, ca cea mai de preț bijuterie a domeniului de verdeață de 55 de hectare pe care se află, a mai trăit vremuri cu lume fermecătoare, cu ceaiuri, baluri elegante și muzică de pian, cu gazeta citită în liniște pe terasă de familii boierești, între anii 1888, când a fost finalizată construcția lui, și 1946, când regimul comunist a hotărât să și-l însușească și să depoziteze aici, unde vreme de 43 de ani a funcționat
Idee de vacanță: Ca pe vremea boierilor la Conacul Polizu by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/63604_a_64929]
-
Luminița Marcu Titlurile care ies în evidență în numerele anului 1966 sînt cu preponderență cele legate într-un fel sau altul de ideea patriotică, fie că se vorbește despre „Specificul național în literatura română” (la o masă rotundă a Gazetei literare preluată în numărul din 7 aprile), despre daci, într-o tabletă a lui Tudor Arghezi intitulată chiar așa, despre „O hartă sui generis a țării” (chiar dacă subiectul reportajului este unul ce ține de sculptură) sau e o pagină întreagă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
pildă, în numărul 23, latinitatea și dacismul sînt amestecate probabil din greșeală, pentru că o poezie argheziană intitulată „Latium” este ilustrată cu două monede dacice de la Muzeul din Baia Mare. Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, așadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în această perioadă invazia istoriei, în ilustrații, în texte ocazionale, articole sau poezii. (...) Ocazional, tematica partinică revine pe prima pagină a Gazetei și atunci prima pagină cel puțin poate fi lesne confundată cu o primă pagină din
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
Muzeul din Baia Mare. Oricum, patria e indisolubil legată de istorie, așadar multe prime pagini ale Gazetei literare vor suporta în această perioadă invazia istoriei, în ilustrații, în texte ocazionale, articole sau poezii. (...) Ocazional, tematica partinică revine pe prima pagină a Gazetei și atunci prima pagină cel puțin poate fi lesne confundată cu o primă pagină din anii 1954 sau 1955. Numărul 18 din 5 mai are ca editorial un text de Zaharia Stancu cu un titlu imens, cu litere roșii, „Glorioasă
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
trei îi aparține de asemenea unui vechi poet combatant, Radu Borureanu, iar a treia, mult mai metaforică, mai discretă, dat totuși la fel de închinată partidului chiar dacă în spatele unei metonimii solare, îi aparține lui Ștefan Aug. Doinaș. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/4741_a_6066]
-
Gabriel Dimisianu Am citit cu nescuzabilă întârziere romanul Spre seară al lui Mihai Giugariu (Ed. Vremea, 2010). Cu debutul autorului , petrecut în 1968, am fost ceva mai prompt, comentându-l în „Gazeta literară” de îndată ce s-a produs. Era vorba despre nuvelele din Fata și bătrânul despre care spuneam că ne propun „un autor format, cu un scris extrem de sigur și de matur în articulațiile sale, trădând exersarea îndelungată, în secret, a uneltelor”. „Atitudinea
Drama clasei mijlocii by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/4769_a_6094]
-
Luminița Marcu Gazeta literară începe anul 1964 sub semnul bilanțului. Primul îl face Mihai Beniuc în numărul 1 de joi 2 ianuarie 1964, într-un editorial festiv. Ceea ce subliniază Mihai Beniuc (...) ține de un canon ce nu include nici un nume de tînăr poet
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
ale maselor populare”. Un bilanț mai cuprinzător se face însă în interiorul revistei, în toată pagina 3 și continuat în pagina 7, în cadrul a ceea ce constituie o rubrică nouă, „Cronicari literari despre cărțile anului 1963”. Este vorba nu doar despre cronicarii Gazetei literare, ci despre noii cronicari afirmați în ultimul timp în diverse publicații, invitați acum de Gazetă și omologați astfel ca fiind cei mai îndreptățiți în a selecta campionii: Virgil Ardeleanu, I.D. Bălan, Ion Lungu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Ov.S. Crohmălniceanu
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]
-
și continuat în pagina 7, în cadrul a ceea ce constituie o rubrică nouă, „Cronicari literari despre cărțile anului 1963”. Este vorba nu doar despre cronicarii Gazetei literare, ci despre noii cronicari afirmați în ultimul timp în diverse publicații, invitați acum de Gazetă și omologați astfel ca fiind cei mai îndreptățiți în a selecta campionii: Virgil Ardeleanu, I.D. Bălan, Ion Lungu, Nicolae Manolescu, Eugen Simion, Ov.S. Crohmălniceanu. Exemplele tinerilor cronicari diferă de cele ale lui Mihai Beniuc, chiar dacă Nicolae Manolescu are prevederea să
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5010_a_6335]