2,747 matches
-
copolimerilor, morfologie care determină destinația/domeniul de folosire a produselor respective, s-a acceptat pentru definirea porozității utilizarea nomenclaturii consacrate sorbenților și catalizatorilor (34). Conform acestei nomenclaturi, există trei tipuri de structuri morfologice poroase: structuri morfologice cu porozitate de tip gel sau de umflare care se evidențiază numai în starea umflată a copolimerilor, iar raza medie a porilor este mai mică dec=t 50 Å; structuri morfologice microporoase formate de așa numiții pori tranziționali c=nd raza medie a porilor este
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
o reglare mai bună a razei porilor (35-42). Polimerii reticulați macroporoși sunt materiale eficiente în multe procese de separare și din acest motiv ei sunt larg folosiți ca sorbenți macromoleculare specifici (43-51). În ultimele două decade structurile morfologice de tip gel ale copolimerilor reticulați au fost înlocuite de cele cu porozitate permanentă datorită proprietăților superioare. Structurile morfologice ale acestor particule sferice poroase sunt puternic dependente de condițiile de sinteză ale copolimerilor, grad de reticulare și/sau cantitatea și calitatea termodinamică a
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
reținere toluen (QT) a cărui valoare crește ușor cu creșterea gradului de reticulare p=nă la cantitatea de 30% DVB după care răm=ne constantă. Variația lui QT furnizează informații cu privire la starea de tranziție a copolimerilor de la structuri de tip gel la structuri poroase, a trecerii de la o structură expandată, cu capacitate mare de rețienere a toluenului la o structură poroasă cu faze discontinui. Valorile QT sunt date de o însumare a trei contribuții și anume, reținerea datorată expansiunii porilor ca
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
de umflare (63-65). Conform teoriei lui Flory și Rehner pentru determinarea masei moleculare dintre două reticulări se folosește următoarea ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
ecuație: unde V1 este volumul molar de solvent; ρp este densitatea polimerului, φp este fracția volumică de polimer în stare de gel umflat; χ1 este parametrul Flory-Huggins de interacțiune dintre solvent și polimer Fracția volumică a polimerului în stare de gel umflat se calculează cu relația: 6. unde Ws și Wp reprezintă masa de polimer uscat și respectiv, umflat O metodă practică de determinare a parametrului polimer-solvent folosește contribuțiile atomice de grup ale energiilor molare de coeziune. V unde R este
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
stabilității termice prin tehnicile de piroliză, cromatografie de gaz și termogravimetrie (TG). Totodata s-au determinat produsele termice de degradare și s-a stabilit mecanismului de degradare (67). Tabelul 5 prezintă probele de copolimeri VT:DVB cu structură de tip gel care au fost studiați din punct de vedere termogravimetric. În urma studiului termogravimetric, principalele produse de degradare sunt hidrocarburi aromatice, compuși care reflectă structura de bază a copolimerilor. Tabelul 6 prezintă principalele produse de degradare obținute dupa încăzirea copolimerilor la 560
Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenzen Suporturi polimerice reticulate viniltoluen: divinilbenze. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Violeta Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1452]
-
legătură individuală, este relativ labilă. Stabilitatea produsului este dată de însumarea unui număr mare de asemenea legături. Hidrofilia este un factor foarte important pentru menținerea enzimelor într-o formă înalt activă după imobilizarea lor pe suportul solid. Acest fapt plasează gelurile hidrofile într-o poziție foarte favorabilă printre suporturile destinate imobilizării enzimelor. Printre cele sintetice hidrofile, poli(acrilamida) reticulată ocupă cea mai importantă poziție. Polizaharidele și unii dintre derivații lor domină domeniul de suporturi macromoleculare naturale pentru imobilizarea enzimelor. Stabilizarea enzimelor
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
poate fi simplă și eficientă. Totuși, ea are dezavantajul că enzima adsorbită poate fi eluată de pe suprafața suportului în timpul folosirii deoarece este legată slab de acesta. După natura lor chimică, suporturile se pot clasifica în: suporturi anorganice: cărbune activ, caolin, gel de silice, bentonită, etc; suporturi organice naturale: celuloză , amidon, etc; suporturi organice naturale modificate: carboximetil celuloză, dietilaminoetil celuloză, nitrat de celuloză, dextran reticulat, etc; suporturi sintetice: schimbători de anioni, schimbători de cationi, etc. Adsorbția unor enzime pe un suport insolubil
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
varia de la ”zero” la valori destul de ridicate. În unele cazuri favorabile, activitatea imobilizatului poate atinge activitatea relativă a enzimei solubile. Au fost imobilizate prin această metodă enzime ca: aminoacilaza [25], adsorbită pe un suport de acrilamidămetilenbisacrilamidă (Akrilex-P), α-amilaza adsorbită pe gel de metilmetacrilat fin divizat [26], obținându-se un preparat cu o activitate enzimatică bună. Imobilizarea glutamatului de dehidrogenază, a tripsinei și glucoamilazei au fost realizate pe suporturi de palmitat de sepharoză [27]; lactat dehidrogenaza, alcool dehidrogenaza [28] au fost imobilizate
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
70-80%. Studii detaliate [49,50] ale procesului de imobilizare ionică a glucoamilazei probează posibilitatea obținerii unor biocatalizatori stabili de înaltă eficiență. Schimbătorii de ioni acrilici au fost, de asemenea, utilizați la imobilizarea tripsinei [51ț. Fenoloxidaza a fost imobilizată [52] pe gel de poli(acrilamidă), DEAE-Sephadex, DEAE-celuloză și colagen, studiindu-se ulterior temperatura optimă de acțiune a enzimei, pH-ul, specificitatea substratului, stabilitatea termică. Celulaza a fost imobilizată [53] pe schimbători de ioni de tip Amberlite observându-se o activitate enzimatică de peste
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
de aminoacilază. Procesul poate fi redat prin următoarea schemă de reacție: Reacția enzimatică de obținere a L-aminoacizilor Au fost folosite numeroase procedee de imobilizare. Aminoacilaze relativ active și stabile s-au obținut prin imobilizarea ionică, covalentă sau includerea în geluri de polimeri [54]. Imobilizarea invertazei pe schimbători de ioni acrilici prin legare ionica s-a facut pe suporturi cu grupe funcționale de etilenamină, propilendimetilamină și grupări de hidrazidă, atât în sistem baie cât și pe coloană Procesul catalitic a fost
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
toate suporturile acrilice studiate experimental. În cazul probelor 2, 3 (Tabelul 1 ) valorile celor două proprietăți menționate anterior sunt mai mari decât valorile calculate. Aceasta indică faptul că simultan cu procesul de imobilizare are loc și un proces de purificare. Gelurile hidrofobe obținute din poliamide ce conțin grupări de amină terțiară au fost utilizate pentru imobilizarea enzimelor și microorganismelor [57-61]. Enzimele cu grupări funcționale sulfhidrice (tripsina, pepsina) au fost imobilizate pe un schimbător de ioni cu grupări de vinilpiridină cuaternizată [62
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
nisipul mare 23%, nisipul mijlociu 47%, nisipul mărunt 65%, argila 70%. Solul cu o mare capacitate de reținere a apei este umed, neaerat, rece și insalubru, având capacitate de autoepurare redusă. METODE DE PREPARARE A SISTEMELOR DISPERSE ULTRAMICROETEROGENE ȘI A GELURILOR A. Metode de preparare a sistemelor disperse ultramicroeterogene (solurile) Un sistem dispers coloidal reprezintă un sistem termodinamic eterogen obținut prin amestecarea a două sau mai multor componente nemiscibile. Componentul aflat în cantitate mai mică, se numește dispersoid , iar cel aflat
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
acid sulfuric concentrat, în picături, are loc o reacție de oxidoreducere în urma căreia se obțin, în soluție, sulf și SO 2 . Se formează, sub agitare continuă, un sol de sulf de culoare alb-gălbui, puternic opalescent. B. Metode de preparare a gelurilor Gelurile sunt sisteme cu structură spațială care au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Ca și solurile, gelurile pot fi obținute prin procedee fizice și chimice. Procedee fizice Obținerea gelului de amidon: Se cântăresc la balanța
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
sulfuric concentrat, în picături, are loc o reacție de oxidoreducere în urma căreia se obțin, în soluție, sulf și SO 2 . Se formează, sub agitare continuă, un sol de sulf de culoare alb-gălbui, puternic opalescent. B. Metode de preparare a gelurilor Gelurile sunt sisteme cu structură spațială care au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Ca și solurile, gelurile pot fi obținute prin procedee fizice și chimice. Procedee fizice Obținerea gelului de amidon: Se cântăresc la balanța tehnică
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
formează, sub agitare continuă, un sol de sulf de culoare alb-gălbui, puternic opalescent. B. Metode de preparare a gelurilor Gelurile sunt sisteme cu structură spațială care au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Ca și solurile, gelurile pot fi obținute prin procedee fizice și chimice. Procedee fizice Obținerea gelului de amidon: Se cântăresc la balanța tehnică aproximativ 10 g de amidon care se amestecă în 50 ml apă distilată rece. Într-un pahar Berzelius de 150 ml
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
opalescent. B. Metode de preparare a gelurilor Gelurile sunt sisteme cu structură spațială care au proprietatea de a-și mări volumul prin absorbție de lichid. Ca și solurile, gelurile pot fi obținute prin procedee fizice și chimice. Procedee fizice Obținerea gelului de amidon: Se cântăresc la balanța tehnică aproximativ 10 g de amidon care se amestecă în 50 ml apă distilată rece. Într-un pahar Berzelius de 150 ml se aduc la fierbere 50 ml de apă distilată, pe o sită
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
sită de azbest. Se adaugă, sub agitare continuă, amidonul amestecat cu apa rece. Se lasă să ajungă din nou la fierbere și se menține timp de câteva minute la flacără cu intensitate redusă. Prin răcirea soluției coloidale se va obține gelul de amidon. Procedee chimice În unele reacții chimice se obțin ca produși de reacție precipitate gelatinoase. a) Reacția ionului Fe 3+ cu hidroxizi alcalini (NaOH, KOH) Se formează un precipitat gelatinos roșu-brun de hidroxid feric, insolubil în exces de reactiv
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
cuprică. e) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu acidul sulfuric diluat Prin acțiunea acidului sulfuric (sau în general a acizilor) se formează în soluțiile concentrate de silicați alcalini un precipitat alb gelatinos de acid silicic, care este de fapt un gel bogat în apă. Precipitarea acidului silicic se explică prin hidroliza silicaților alcalini în soluție apoasă, reacție catalizată de acizi. f) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu clorura de amoniu Sărurile de amoniu (în cantități mari) formează în soluțiile concentrate de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
silicic. g) Reacția ionului silicat (SiO 32) cu molibdatul de amoniu La soluția de silicat alcalin se adaugă o soluție proaspăt preparată de molibdat de amoniu și se acidulează ușor, formându-se silicomolibdatul de amoniu, de culoare galbenă, impregnat în gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) , ferocianura de zinc și potasiu, un precipitat alb gelatinos, insolubil în acizi. ÎMBIBAREA GELURILOR (GELUL: AGAR-AGAR) Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
formându-se silicomolibdatul de amoniu, de culoare galbenă, impregnat în gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) , ferocianura de zinc și potasiu, un precipitat alb gelatinos, insolubil în acizi. ÎMBIBAREA GELURILOR (GELUL: AGAR-AGAR) Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
-se silicomolibdatul de amoniu, de culoare galbenă, impregnat în gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) , ferocianura de zinc și potasiu, un precipitat alb gelatinos, insolubil în acizi. ÎMBIBAREA GELURILOR (GELUL: AGAR-AGAR) Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de amoniu, de culoare galbenă, impregnat în gelul de acid silicic. h) Sulfatul de zinc, ZnSO 4 , formează cu hexacianoferatul tetrapotasic (ferocianura de potasiu) , ferocianura de zinc și potasiu, un precipitat alb gelatinos, insolubil în acizi. ÎMBIBAREA GELURILOR (GELUL: AGAR-AGAR) Gelurile, în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
în special cele formate din substanțe macromoleculare, cum sunt gelatina. agar-agarul etc., au proprietatea de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându-le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu-zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]
-
de a și mări volumul prin absorbție de lichid. Fenomenul se numește îmbibare și se datorează vitezei mari cu care difuzează moleculele lichidului față de moleculele din gel. Ca urmare, lichidul pătrunde între macromoleculele flexibile, îndepărtându-le una de alta și gelul se umflă. Concomitent cu îmbibarea se produce și o dizolvare a gelului cu formarea unei soluții propriu-zise; dizolvarea poate fi parțială sau totală. Îmbibarea decurge ca o reacție de ordinul I. Dacă se notează cu x - cantitatea de lichid absorbit
BAZELE EXPERIMENTALE ALE CHIMIEI FIZICE ŞI COLOIDALE by ELENA UNGUREANU ,ALINA TROFIN () [Corola-publishinghouse/Science/299_a_754]