3,095 matches
-
succes, astfel că mulți dintre cei afectați ajung la vârsta reproducerii. Așa a fost posibilă constatarea că malignitatea are două forme: una sporadică, dobândită postnatal, neereditară, și alta moștenită (ereditară sau familială). La rândul lor, cei care moștenesc boala, transmit gena susceptibilității la retinoblastom la jumătate dintre copiii lor, în conformitate cu legile lui Mendel, după un model de transmitere a unei gene autozomal dominante, imperfect penetrantă. În forma ereditară a retinoblastomului, pacienții prezintă multiple tumori retiniene clonale, bilaterale (în ambii ochi) și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
însăși, pentru a transforma o celulă retinală normală într-una tumorală. Astfel, pacienții cu retinoblastom moștenit (ereditar) dezvoltă doar câteva creșteri tumorale focale, pe un fond de câteva milioane de celule retinale fenotipic normale. Deși toate celulele retinale au moștenit gena susceptibilității la retinoblastom, cele mai multe dintre ele rămân neafectate și funcționează normal, astfel că numai o mică parte dintre ele devin neoplazice. Rezultă deci că, la nivel celular, moștenirea genei de susceptibilitate la retinoblastom nu este suficientă pentru transformarea neoplazică, fiind
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
manifeste apare în linia germinală a părintelui, iar cel de al doilea eveniment apare în celula retinală țintă a copilului. În forma sporadică de retinoblastom, ambele evenimente au loc în una și aceeași celulă țintă retinală a pacientului (Knudson, 1971). Gena normală a cărei mutație condiționează manifestarea retinoblastomului s-a dovedit a fi o genă implicată în reglarea proliferării celulare normale și s-a notat cu Rb1 sau rb1+ fiind încadrată în familia genelor supresoare de tumori (GST). În forma sa
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
în celula retinală țintă a copilului. În forma sporadică de retinoblastom, ambele evenimente au loc în una și aceeași celulă țintă retinală a pacientului (Knudson, 1971). Gena normală a cărei mutație condiționează manifestarea retinoblastomului s-a dovedit a fi o genă implicată în reglarea proliferării celulare normale și s-a notat cu Rb1 sau rb1+ fiind încadrată în familia genelor supresoare de tumori (GST). În forma sa mutantă rb1 și în condiții specifice, încadrate în modelul Knudson, ea determină apariția retinoblastomului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
malignă, manifestată prin retinoblastom. Modelul Knudson cunoscut și sub denumirea de modelul dublei lovituri, al dublei „țintiri”, sau al dublei mutații, a devenit paradigma cercetărilor contemporane în carcinogeneză. El poate explica moștenirea dominantă a susceptibilității la retinoblastom, în ciuda faptului că gena susceptibilității nu a funcționat ca un determinant dominant al transformării celulei retiniene. Prima mutație poate activa o genă dominantă, dar aceasta nu se poate exprima prin ea însăși, aici fiind un caz particular de dominanță, dependent în expresia sa de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
al dublei mutații, a devenit paradigma cercetărilor contemporane în carcinogeneză. El poate explica moștenirea dominantă a susceptibilității la retinoblastom, în ciuda faptului că gena susceptibilității nu a funcționat ca un determinant dominant al transformării celulei retiniene. Prima mutație poate activa o genă dominantă, dar aceasta nu se poate exprima prin ea însăși, aici fiind un caz particular de dominanță, dependent în expresia sa de întregul mediu genetic al celulei, respectiv de conjuncția cu mutația simultană a unei gene de tip GST. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
la retinoblastom, prezente în cei doi cromozomi ai perechii 13, existenți într-o celulă normală. Cercetările au relevat faptul că, mai curând pierderea (deleția) și nu activarea funcției genei retinoblastomului stă la baza fenotipului malign, de unde s-a dedus că gena susceptibilității la retinoblastom este o genă de supresie tumorală (GST). Cavenee și colaboratorii (1983) au prelevat chirurgical material tumoral de la pacienții cu retinoblastom sporadic și au folosit markeri moleculari caracteristici cromozomului 13, utilizând probe de ADN din sângele și din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cromozomi ai perechii 13, existenți într-o celulă normală. Cercetările au relevat faptul că, mai curând pierderea (deleția) și nu activarea funcției genei retinoblastomului stă la baza fenotipului malign, de unde s-a dedus că gena susceptibilității la retinoblastom este o genă de supresie tumorală (GST). Cavenee și colaboratorii (1983) au prelevat chirurgical material tumoral de la pacienții cu retinoblastom sporadic și au folosit markeri moleculari caracteristici cromozomului 13, utilizând probe de ADN din sângele și din celulele tumorale ale aceluiași pacient. În
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
1-q14.3) din brațul lung al unui cromozom 13, evidențiată prin bandare cromozomală. Cromozomul uman normal 13 (stânga) și același cromozom uman 13 din al cărui braț lung lipsește o regiune specifică în care s-a stabilit că se află gena Rb1 (după Jorje J. Yunis, University of Minesota Medical School, din Weinberg R.A. Finding the Anti-Oncogene. Scientific American, 34-41, 1988). Analiza modelului de bandare cromozomală a permis evidențierea bazei cromozomale de pierdere a heterozigozității-LOH și identificarea localizării genei de supresie
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
redată la nivelul regiunii încadrate în a și b, în diferite cazuri cu retinoblastom, acesta având extinderi variate, dar cuprinde fără excepție sectorul între subbanda q14.1 și subbanda q14.2 de unde se trage concluzia că în acesta este localizată gena Rb1 (după Jorje J. Yunis, University of Minesota Medical School, din Weinberg R.A. Finding the Anti-Oncogene. Scientific American, 34-41, 1988). A doua „lovitură”, fie în forma sporadică, fie în forma familială de retinoblastom este deleția parțială a unui cromozom sau
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de ADN din sânge și tumori, de la unul și același pacient, cu markeri distribuiți în întreg genomul uman, se poate descoperi localizarea genelor supresoare de tumori. Unele dintre evenimentele LOH sunt specifice anumitor tumori, așa cum este LOH la 5q21, lângă gena APC din neoplazia de colon, pe când altele sunt comune mai multor tipuri diferite de tumori, așa cum este cazul LOH din 17p, lângă gena tp53. Evident, dacă ADN din celule normale (din sânge, de exemplu) este homozigot pentru un marker particular
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
supresoare de tumori. Unele dintre evenimentele LOH sunt specifice anumitor tumori, așa cum este LOH la 5q21, lângă gena APC din neoplazia de colon, pe când altele sunt comune mai multor tipuri diferite de tumori, așa cum este cazul LOH din 17p, lângă gena tp53. Evident, dacă ADN din celule normale (din sânge, de exemplu) este homozigot pentru un marker particular, markerul respectiv nu oferă informație despre pierderea alelică în ADN din tumori. Utilizând însă microsateliți polimorfici, se minimalizează proporția acestor probe nerelevante. Studiile
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
acestui tip de neoplazie ar conduce la inactivarea sau eliminarea alelei de tip sălbatic, din locusul pentru retinoblastom. Al doilea eveniment poate fi reprezentat de mutația somatică a alelei normale sau de pierderea regiunii din cromozom în care se află gena sau chiar a întregului cromozom, ceea ce conduce la fenomenul de pierdere a heterozigoției (LOH) (fig. 21.7 și fig. 21.8). Analiza tumorilor din cazurile de retinoblastom ereditar a arătat că era eliminat din tumoră cromozomul de la părintele purtător al
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
cele sporadice de retinoblastom implică același mecanism mutațional care anulează funcția genei normale, localizată în cromozomul 13q14 (fig. 21.8) și cel puțin în unele cazuri, mutațiile induc homozigotarea pentru o deleție a genei responsabile de retinoblastom (fig. 21.9). Gena mutantă, prin deleție, moștenită de copiii afectați de retinoblastom ereditar, a fost notată cu rb1, fiind cartată în 13q14 și a fost clonată de către Friend și colaboratorii (1986). Confirmarea definitivă a modelului Knudson al celor două « lovituri » a fost adusă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
rb normală într-un cromozom și o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie o genă supresoare de tumori (GST) care, în stare normală, funcționează eficient pentru reglarea creșterii și diviziunii celulelor retinale. Chiar și numai o copie a acestei gene este suficientă pentru controlul proliferării normale a celulelor retinale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
o alelă rb mutantă, în cromozomul omolog, iar în celulele tumorale din retinoblastom, ambele alele rb1 sunt mutante, prezentând deleții extinse, prin care se elimină, de fapt, funcția acestei gene. S-a dedus că gena rb1 trebuie să fie o genă supresoare de tumori (GST) care, în stare normală, funcționează eficient pentru reglarea creșterii și diviziunii celulelor retinale. Chiar și numai o copie a acestei gene este suficientă pentru controlul proliferării normale a celulelor retinale. Pierderea însă a ambelor copii normale
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
recesive. Clonarea genei de susceptibilitate la retinoblastom a fost dificilă, deoarece, spre deosebire de oncogena inductoare a neoplaziei de vezică urinară, de exemplu, a cărei prezență a fost ușor detectată prin proprietățile tumorigene pe care le conferă celulelor în care este transferată, gena Rb1 își exprimă efectul numai atunci când este absentă din celulă, printr-o mutație de tip deleție (fig. 21.9). Astfel, prezența genei Rb1 nu poate fi urmărită experimental și nici activitatea ei nu poate fi ușor măsurată. În asemenea condiții
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
Rb1 își exprimă efectul numai atunci când este absentă din celulă, printr-o mutație de tip deleție (fig. 21.9). Astfel, prezența genei Rb1 nu poate fi urmărită experimental și nici activitatea ei nu poate fi ușor măsurată. În asemenea condiții, gena Rb1 a fost „vânată”, prin explorarea îndelungată și, la început orbească, a regiunii din cromozomul 13, deletată în diferitele cazuri analizate de retinoblastom și unde, în cele din urmă, această genă a fost cartată (fig. 21.10 - 20.12). Analiza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
ei nu poate fi ușor măsurată. În asemenea condiții, gena Rb1 a fost „vânată”, prin explorarea îndelungată și, la început orbească, a regiunii din cromozomul 13, deletată în diferitele cazuri analizate de retinoblastom și unde, în cele din urmă, această genă a fost cartată (fig. 21.10 - 20.12). Analiza genei Rb1 a arătat complexitatea acesteia: ea este alcătuită din 27 exoni distribuiți pe un segment de ADN de 200 kb (fig. 21.10). În figura 21.11 este redată analiza
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
genei Rb1 a arătat complexitatea acesteia: ea este alcătuită din 27 exoni distribuiți pe un segment de ADN de 200 kb (fig. 21.10). În figura 21.11 este redată analiza secvenței genei Rb1, din retinoblastom, prin care rezultă că gena poate suferi și mutație punctiformă de tip tranziție (C → T) la nivelul codonului 575 care generează un codon stop TAA ce determină trunchierea proteinei normale pRb. Aceasta afectează funcția normală de supresie a creșterii tumorale a celulelor retiniene, pe care
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
alte căi. Numeroase oncoproteine virale (E1A a adenovirusului, antigena T de SV40 și proteina E7 a virusului papilloma uman) se leagă și sechestrează sau degradează pRB, sau aceasta este inactivată direct prin mutații de pierdere a funcției ce apar în gena Rb1. Nu este clar de ce mutația constitutivă germinală a unei gene fundamentale pentru controlul ciclului celular, cum este aceea din gena Rb1, stă la baza doar a retinoblastomului și a altor câteva tipuri de tumori, în principal osteosarcoame. Aceasta este
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
și sechestrează sau degradează pRB, sau aceasta este inactivată direct prin mutații de pierdere a funcției ce apar în gena Rb1. Nu este clar de ce mutația constitutivă germinală a unei gene fundamentale pentru controlul ciclului celular, cum este aceea din gena Rb1, stă la baza doar a retinoblastomului și a altor câteva tipuri de tumori, în principal osteosarcoame. Aceasta este o constatare comună a patologiei moleculare umane: mutația unei gene produce un efect fenotipic doar într-un subset limitat de celule
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
doar a retinoblastomului și a altor câteva tipuri de tumori, în principal osteosarcoame. Aceasta este o constatare comună a patologiei moleculare umane: mutația unei gene produce un efect fenotipic doar într-un subset limitat de celule sau țesuturi, în care gena este exprimată și are o anumită funcție. Utilizarea metodelor analitice, printre care RFLP, a permis constatarea că gena Rb1 din diferite tumori de retinoblastom a fost complet sau parțial deletată, iar în altele era intactă ca lungime a secvenței, dar
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
a patologiei moleculare umane: mutația unei gene produce un efect fenotipic doar într-un subset limitat de celule sau țesuturi, în care gena este exprimată și are o anumită funcție. Utilizarea metodelor analitice, printre care RFLP, a permis constatarea că gena Rb1 din diferite tumori de retinoblastom a fost complet sau parțial deletată, iar în altele era intactă ca lungime a secvenței, dar prezenta mutații punctiforme simple, nedetectabile prin blotting, adesea la nivelul joncțiunilor de sudare introni-exoni, ceea ce conduce la anularea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
nivele detectabile ale proteinei RB1, ceea ce sugerează că proteina mutantă, chiar dacă se sintetizează, este instabilă. Mutațiile în locusul Rb1 sunt de tipul recesiv - de „pierderea funcției”, fapt dovedit în experiențe de transgeneză la șoarecele nud, în care s-a introdus gena rb1 clonată din liniile celulare de retinoblastom, printr-un vector retroviral. S-a constatat pierderea potențialului tumorigenic al genei, prin procesul de complementație genică. Introducerea genei Rb1 într-un vector de expresie și transferul acestuia în celulele tumorale, a determinat
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]