2,287 matches
-
actuale, prin multiple duplicații în tandem. β2-microglobulina, moleculă asociată moleculelor CMH clasa I, are omologie substanțială cu un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc cel puțin două evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și dacă ambele au implicat toți cromozomii, ar fi trebuit să fie patru clusteri genici. Este interesant de făcut speculația că β2-microglobulinia este un produs al cluster-ului genic „absent”. În ceea ce privește evoluția claselor catenei „grele” se pare că
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
un domeniu imunoglobulinic (Cunnigham și colab., 1973). Probabil au avut loc cel puțin două evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și dacă ambele au implicat toți cromozomii, ar fi trebuit să fie patru clusteri genici. Este interesant de făcut speculația că β2-microglobulinia este un produs al cluster-ului genic „absent”. În ceea ce privește evoluția claselor catenei „grele” se pare că Ig G și Ig A au putut evolua din Ig M, prin pierderea unui singur domeniu din
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
evenimente de duplicație poliploidă care au generat trei clusteri genici pentru imunoglobuline și dacă ambele au implicat toți cromozomii, ar fi trebuit să fie patru clusteri genici. Este interesant de făcut speculația că β2-microglobulinia este un produs al cluster-ului genic „absent”. În ceea ce privește evoluția claselor catenei „grele” se pare că Ig G și Ig A au putut evolua din Ig M, prin pierderea unui singur domeniu din catena grea. Pierderea domeniului Cµ2 pare a fi generat catena γ, iar pierderea domeniului
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
catenelor γ. Recombinările intracistronice care apar prin crossing-over sunt evenimente rare, dar în absența lor, cartarea markerilor prin metode genetice este imposibilă. În termeni de Genetică clasică, orice unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus genic, iar markerii genetici din cadrul locusului genic se numesc alele. În termeni moleculari, aceasta nu este o definiție satisfăcătoare, deoarece pot să apară recombinări în cadrul unuia și aceluiași cistron (crossing- over intragenic) ceea ce arată că în acesta există markeri separați spațial
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
prin crossing-over sunt evenimente rare, dar în absența lor, cartarea markerilor prin metode genetice este imposibilă. În termeni de Genetică clasică, orice unitate care nu este supusă evenimentelor de recombinare internă reprezintă un locus genic, iar markerii genetici din cadrul locusului genic se numesc alele. În termeni moleculari, aceasta nu este o definiție satisfăcătoare, deoarece pot să apară recombinări în cadrul unuia și aceluiași cistron (crossing- over intragenic) ceea ce arată că în acesta există markeri separați spațial. A fost necesară introducerea termenului „homoalelă
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mai curând decât în faza de repulsie. Aceasta va face dificilă cartarea noului marker, dar va permite evidențierea unor evenimente de recombinare rare, așa cum a fost descoperirea imunoglobulinelor „Lepore”, proteine care, asemănător hemoglobinei Lepore, rezultă printr-un mecanism de fuziune genică care face ca secvența N-terminală. aparținând unei catene, să fie covalent lincată cu secvența C-terminală, aparținând altei catene (γ1 și γ3, bunăoară). Imunoglobulinele tip „Lepore” reprezintă cea mai sigură dovadă a aranjamentului genic γ, în ordinea 4-2-3-1. Sistemul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
printr-un mecanism de fuziune genică care face ca secvența N-terminală. aparținând unei catene, să fie covalent lincată cu secvența C-terminală, aparținând altei catene (γ1 și γ3, bunăoară). Imunoglobulinele tip „Lepore” reprezintă cea mai sigură dovadă a aranjamentului genic γ, în ordinea 4-2-3-1. Sistemul de analiză pentru markerii Gm (inhibiția hemaglutininei) nu este cantitativ, astfel că heterozigotul nu poate fi diferențiat de homozigotul care poartă markerii, cu excepția cazului unde există antiser pentru ambele homoalele. Aranjamentul markerilor Gm este înțeles
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a fi improbabil din momentul descoperirii faptului că C2 și factorul B sunt lincați cu complexul major de histocompatibilitate și deci unul cu celălalt. De fapt, pare a fi mai probabil ca C2 și factorul B să reprezinte rezultatul duplicației genice în tandem, și acesta poate fi cazul și cu alte elemente ale complementului (C4, C3 și C5; C6 și C7). Diferențierea celulelor B virgine în celule B plasmatice sau în celule B cu memorie indusă de antigen, este însoțită de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
sau altei persoane. Acesta este fenomenul de citotoxicitate serologică care se manifestă prin citoliză leucocitară (liza leucocitelor). Citoliza apare în toate cazurile în care se înregistrează proliferarea limfocitelor ca reacție față de limfocitele T străine. Acest test a permis identificarea produșilor genici ai alelelor componentei HLA-D a sistemului HLA. Majoritatea antigenelor leucocitare sunt codificate de un set de gene localizate în locusul genic CMH. Prin eforturile conjugate a 16 echipe de cercetare imunologică din diferite țări, în anul 1967, s-a reușit
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
cazurile în care se înregistrează proliferarea limfocitelor ca reacție față de limfocitele T străine. Acest test a permis identificarea produșilor genici ai alelelor componentei HLA-D a sistemului HLA. Majoritatea antigenelor leucocitare sunt codificate de un set de gene localizate în locusul genic CMH. Prin eforturile conjugate a 16 echipe de cercetare imunologică din diferite țări, în anul 1967, s-a reușit tiparea unor probe de sânge provenite de la diferite familii de italieni, stabilindu-se totodată relațiile fundamentale dintre diferitele antigene leucocitare. Aceste
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în anul 1967, s-a reușit tiparea unor probe de sânge provenite de la diferite familii de italieni, stabilindu-se totodată relațiile fundamentale dintre diferitele antigene leucocitare. Aceste rezultate i-au permis lui Kissmeyer-Nielsen să emită ipoteza existenței a doi loci genici CMH desemnați HLA-A și HLA-B distincți, dar strâns lincați, adăpostind două serii complexe de alele, implicate în determinismul genetic al antigenelor leucocitare umane. Ulterior, au fost identificate și alte componente ale CMH, stabilindu-se definitiv relația biunivocă fizică și
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
Multe dintre descoperirile realizate în acest domeniu au primit consacrare prin atribuirea Premiului Nobel unora dintre cercetătorii consacrați studiului acestei probleme. Pentru introducerea ordinii în descrierea cestor molecule CMH s-a utilizat codificarea lor numerică cu litere și cifre. Produsele genice ale componentelor CMH sunt moleculele CMH. În esență, acestea sunt proteine cu rol esențial în realizarea răspunsului imun, deoarece ele formează complexe moleculare de tip ligand cu antigenele. Receptorii de antigene din limfocitele T nu pot recunoaște antigene libere, ci
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru limfokine și receptorii pentru factorii de creștere. Genele codificatoare pentru proteinele superfamiliei imunoglobulinelor sunt alcătuite dintr-un domeniu structural comun, aparținând de regulă unui singur exon, dar care poate fi repetat de mai multe ori, ceea ce sugerează rolul duplicației genice și al procesului de reunire exonică variantă (shuffling sau metisare exonică) în geneza mesagerilor sintetizați pe catena matriță a genelor pentru aceste proteine. Proteinele din această superfamilie conțin un domeniu structural comun care este prezentat în figura 8.2 sub
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
forma cercurilor negre. Acest domeniu a fost identificat inițial în molecula imunoglobulinelor. Pe baza prezenței unui asemenea domeniu structural comun în molecula proteinelor din superfamilia imunoglobulinelor s-a dedus că genele care codifică pentru asemenea proteine au derivat prin duplicație genică dintr-o genă ancestrală comună. Fiecare domeniu extracelular al catenei grele (α) a moleculei CMH clasa I are aproximativ 90 de aminoacizi și este codificat de exoni separați. Primul exon codifică pentru o secvență semnal care este clivată din proteină
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
glicozilată. Atât domeniul α3 al catenei grele a antigenelor CMH clasa I, cât și β2-microglobulina prezintă omologie de secvență cu domeniile regiunii constante a moleculelor imunoglobulinice. Pe baza acestei omologii s-a dedus originea comună a acestor molecule prin duplicație genică și diferențiere ulterioară care a asigurat derivarea funcției de anticorp dintr-o funcție primară de antigen (Ohno, 1970). Moleculele CMH clasa I sunt proteine care reprezintă antigene de histocompatibilitate sau antigene de transplant, fiind prezente pe suprafața celulelor somatice, la
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcționează similar cu molecula CD8 pentru APC clasa I CMH, acționând deopotrivă ca moleculă de adeziune și coreceptor pentru TCR. Proteinele CMH clasa III se mai numesc proteinele complementului. Aceste proteine se întâlnesc în serul sangvin, din care cauză, locusul genic care deține informația ereditară pentru sinteza acestora se numește regiunea S, simbol derivat de la serum (ser). Proteinele complementului interacționează cu complexele antigenă-anticorp spre a facilita liza celulelor infectate. Aceasta este așa numita „cale clasică” a răspunsului imun umoral. Locii genici
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
genic care deține informația ereditară pentru sinteza acestora se numește regiunea S, simbol derivat de la serum (ser). Proteinele complementului interacționează cu complexele antigenă-anticorp spre a facilita liza celulelor infectate. Aceasta este așa numita „cale clasică” a răspunsului imun umoral. Locii genici Qx și Tlα dețin informația ereditară pentru sinteza unor proteine aflate la suprafața celulelor hematopoietice murine, cunoscute și sub numele de antigene de diferențiere. Fiecare dintre asemenea antigene de diferențiere este identificată doar pe suprafața unui anumit subset de asemenea
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
dintre aceste gene codifică pentru antigene de histocompatibilitate sau de transplant, pe când altele codifică pentru diferite alte componente care, la rândul lor, sunt esențiale în inducerea și reglarea răspunsului imun, având rol cheie în asigurarea homeostaziei organismului. Fiecare dintre locii genici pentru aceste gene este înalt polimorfic, fiind ocupat la nivel populațional de 10-50 variante alelice distincte. Polimorfismul genic CMH este printre cele mai înalte polimorfisme genetice întâlnite până în prezent. Pe acest polimorfism alelic se edifică enorma variabilitate serologică a populației
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
care, la rândul lor, sunt esențiale în inducerea și reglarea răspunsului imun, având rol cheie în asigurarea homeostaziei organismului. Fiecare dintre locii genici pentru aceste gene este înalt polimorfic, fiind ocupat la nivel populațional de 10-50 variante alelice distincte. Polimorfismul genic CMH este printre cele mai înalte polimorfisme genetice întâlnite până în prezent. Pe acest polimorfism alelic se edifică enorma variabilitate serologică a populației umane pentru CMH, de unde, exceptând gemenii monozigotici, derivă unicitatea fiecărei ființe umane și din acest punct de vedere
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
pentru CMH, de unde, exceptând gemenii monozigotici, derivă unicitatea fiecărei ființe umane și din acest punct de vedere. După proprietăților lor imunologice, antigenele CMH se clasifică în trei clase desemnate CMH clasa I, CMH clasa II și CMH clasa III. Produșii genici CMH clasa I sunt antigene de transplant, prezente pe suprafața tuturor celulelor mamiferelor și sunt responsabile pentru respingerea țesuturilor străine recunoscute ca atare în virtutea seriei particulare de antigene de transplant pe care acestea le poartă pe suprafața lor. În sistemul
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
funcțiile CMH clasa II, denumită și HLA-D, sunt îndeplinite de gene distribuite în patru subregiuni desemnate DR, DQ, DZ/DO și DP, pe când la șoarece, funcțiile CMH clasa II sunt definite genetic I-A și I-E (Lewin, 2000). Locusul genic CMH clasa III cuprinde informația genetică pentru proteinele complementului. Acest locus genic s-a numit și regiunea S, simbol derivat de la serum spre a defini prezența acestor proteine în serul sangvin. Descifrarea organizării genelor CMH a fost posibilă numai după ce
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
în patru subregiuni desemnate DR, DQ, DZ/DO și DP, pe când la șoarece, funcțiile CMH clasa II sunt definite genetic I-A și I-E (Lewin, 2000). Locusul genic CMH clasa III cuprinde informația genetică pentru proteinele complementului. Acest locus genic s-a numit și regiunea S, simbol derivat de la serum spre a defini prezența acestor proteine în serul sangvin. Descifrarea organizării genelor CMH a fost posibilă numai după ce a fost descoperită reverstranscriptaza și s-au pus la punct metodele tehnologiei
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
a regiunii CMH a fost rodul colaborării multor laboratoare din diferite țări. Prin această descifrare a secvenței CMH a fost posibilă înțelegerea modului de organizare și funcționare a complexului CMH. Datele de analiză secvențială și genomică au arătat că locusul genic complex CMH de la om are o localizare 6p, adică se află în brațul scurt al cromozomului 6, întinzându-se pe o lungime de aproximativ 3800 kb. Componentele genetice ale CMH (fig. 8.13) au fost grupate în trei clase desemnate
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
constatări printre care și aceea că nici o persoană nu posedă mai mult de două antigene din fiecare dintre cele trei serii majore de alele. Existența unei recombinări între genele seriei alelice constituia argumentul genetic cel mai sigur că există loci genici distincți pentru proteinele CMH, aceștia neputând aparține unui aceluiași locus genic, oricât de complex ar fi el, recombinarea genetică interalelică neputând implica alelele aceluiași locus genic. Astfel, analiza recombinațională a evidențiat apariția a 40 de cross-overe la 4614 diviziuni meiotice
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
mult de două antigene din fiecare dintre cele trei serii majore de alele. Existența unei recombinări între genele seriei alelice constituia argumentul genetic cel mai sigur că există loci genici distincți pentru proteinele CMH, aceștia neputând aparține unui aceluiași locus genic, oricât de complex ar fi el, recombinarea genetică interalelică neputând implica alelele aceluiași locus genic. Astfel, analiza recombinațională a evidențiat apariția a 40 de cross-overe la 4614 diviziuni meiotice, realizate între HLA-A și HLA-B, ceea ce dă o frecvență de
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]