2,700 matches
-
bogat pe care îl avea, în special foarte multe fosile siluriene. La catedra de geologie a Universității din Iași, există o frumoasă și încăpătoare sală în care se păstrează colecțiile paleontologice de piese originale ce figurează în lucrările publicate de geologii ieșeni. În această colecție, care pentru geologie și paleontologie reprezintă o valoare inestimabilă, materialul lui Th. Văscăuțeanu ocupă un loc de frunte. Lucrarea de doctorat i-a fost tipărită în anul 1932, de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
foarte multe fosile siluriene. La catedra de geologie a Universității din Iași, există o frumoasă și încăpătoare sală în care se păstrează colecțiile paleontologice de piese originale ce figurează în lucrările publicate de geologii ieșeni. În această colecție, care pentru geologie și paleontologie reprezintă o valoare inestimabilă, materialul lui Th. Văscăuțeanu ocupă un loc de frunte. Lucrarea de doctorat i-a fost tipărită în anul 1932, de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor Văscăuțeanu a mai avut fericirea atunci când a
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
în lucrările publicate de geologii ieșeni. În această colecție, care pentru geologie și paleontologie reprezintă o valoare inestimabilă, materialul lui Th. Văscăuțeanu ocupă un loc de frunte. Lucrarea de doctorat i-a fost tipărită în anul 1932, de către Institutul de Geologie al Academiei Române și Theodor Văscăuțeanu a mai avut fericirea atunci când a primit volumul să vadă în acest eveniment recunoașterea valorii sale. A murit tânăr, la vârsta de 37 de ani, la 18 septembrie 1933, la Iași, secerat de o boală
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
priori. Ceea ce îl absolvă pe I. Negoițescu este în primul rând faptul de a fi denumit cele două categorii ; în critică, așa cum spuneam, denumirea e un act creator (de fapt aceste denumiri opuse existau încă din secolul XVIII, dar în geologie). În al doilea rând, dar cu atât mai vârtos, îl absolvă rara profunzime a exegezei sale în interiorul universului ei predilect, plutonicul eminescian, în care deschide efectiv orizonturi impresionante. În al treilea rând, în sfârșit, ceea ce relevam mai înainte, faptul că
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
și la Senat, iar mai târziu, când au ajuns la guvernare au refuzat să aplice legea. În 1899, guvernul Sturdza a considerat că a venit timpul să reanalizeze legea, prezentând În Parlament un nou proiect. Raportorul Grigore Ștefănescu, profesor de geologie la facultatea de științe, critica vechea lege declarând că „spiritul În care a fost făcută legea minelor de la 1895 nu ține seama nici de interesul real al țării, nici de obiceiurile și datinile ei. Nu ține seama de interesul țării
ASPECTE DIN ACTIVITATEA POLITICĂ ȘI DIPLOMATICĂ by CRISTINA NICU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91556_a_92304]
-
dintre prelegerile mele de la ICPPD au fost de Anatomie comparată a animalelor: „Apariția și tipurile de aparat circulator în serie animală”, „Tubul digestiv în seria animalelor”, „Aparatul respirator în seria animală”, „Evoluția sistemului nervos în seria animalelor” etc. Cursul de Geologie istorică și paleontologie l-am făcut cu prof.dr. Nicolae Macarovici. Acest obiect a devenit „piatra” de încercare din întreaga noastră studenție. Cursul predat era foarte bine sistematizat, cursiv, clar și doldora de informații științifice. Trebuia să reții orice frază, deoarece
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
sau Mozart. Chiar s-a exprimat profesorul: ascultați cât de armonioasă este „muzica genelor”, asemenea „muzicii sferelor”! Profesorul Petru Jitariu a lăsat urme adânci în învățământul academic al Iașului. El a fost și ctitorul Stațiunii de Cercetări Biologice - Geografice și Geologie „Stejarul” de la Pângărați - Neamț. Cu domnul prof.dr. Zicman Feider am făcut cursul de Zoologia vertebratelor. Avea un șarm aparte; o voce foarte plăcută, pe care o modula cu măiestrie, astfel că făcea dintr-un curs de Zoologia vertebratelor o audiție
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
și în legislatura 1996-2000. În perioada 1994-2000 am fost președinte al Comisiei de Științe Exacte 2, din cadrul CNEAA, iar din 2001 până în 2004 am fost membru al acestei comisii. În această calitate am controlat și coordonat specializările: Biologie, Ecologie, Geografie, Geologie, Protecția mediului, Ingineria mediului, Geochimie etc. Cu o echipă de excepție am reușit să impunem exigențele CNEAA tuturor facultăților de profil din România. Și, fără modestie, țin să precizez că am fost constanți în menținerea ridicată a ștachetei exigențelor. În calitate de
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
mari personalități ale științelor biologice: - Acad. prof.dr. Ion Dediu, de la Universitatea de Stat din Chișinău, Președinte al Academiei Naționale de Ecologie din republica Moldova și Ministru al Mediului. - Prof.dr. Traian-Marian Gomoiu, membru corespondent al Academiei Române, Director al Centrului Român de Geologie și Geoecologie Marină din Constanța. - Prof.dr. Teodosie Perju, de la Universitatea de Științe Agricole și de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, unul dintre cei mai mari entomologi români contemporani. - Prof. dr. Victor Ciochia, de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, membru al Academiei
75 - V?RSTA M?RTURISIRII by Gheorghe Musta?? () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83092_a_84417]
-
eminesciană e tăcută. Perechea nu vorbește și nu se întreabă. Amețită de mediul înconjurător, ea cade într-o uimire, numită de poet "farmec", și care e neclintirea hieratică a animalelor în epoca procreației. Amorul eminescian e religios mecanic, înăbușit de geologie. În chip obișnuit, femeia iese de undeva din trestii sau din pădure, se lasă pradă gurii bărbatului și apoi amândoi cad toropiți, fascinați de o ritmică dinafară, căderi de raze, de ape, de flori: Pe genunchii mei ședea-vei, Singuratice
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
somnorosule morun", "Drăgălașă Giocondă și frumoasă Fiametta", "Voluminoasă Saltea a lui Solomon și grațioasă Regină de Saba". Hogaș are propensiune spre bombasticul oratoric și spre hiperbolă. Fundamental, literatura lui e nu se poate mai specific românească, reluând tipica regresiune la geologia primitivă. Sadoveanu își creează teritoriul lui primordial într-un spațiu transcendent, Hogaș se mulțumește doar să pună între Piatra-Neamț și mânăstiri distanța dintre două continente. Pentru a putea păși îndărăt spre alt mileniu, scriitorul se lasă cuprins de un miraj
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și povestește o baladă. Pe-astfel de seri, fără de voie, pe mână fruntea-mi las să cadă, Și nu știu pentru ce atuncea aș vrea să-ngîn o rugăciune. Interesantă la Anghel apare constituirea unui univers intim al rafinatului, nu cu geologie sălbatecă ci cu "natură moartă". Poetul a cântat mireasma rufelor: Miroasă iarba pătulită a sinziană ș-a sulcină, Miroasă dulce, cum miroasă un așternut păstrat de zestre; Și-n mine, când e întunerec și când se face iar lumină, Ca
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Cerul și pământul sunt două vase comunicante, materia fiind permeabilă prin spirit și spiritul arătând tendințe de degradare. În Vânt de toamnă întrepătrunderea celor doi factori ia forma unei stranii beții, asemănătoare cu amețeala produsă lui Dionis de aromatele și geologia edenică a lunei: E pardosită lumea cu lumină, Ca o biserică de fum și de rășină, Și oamenii, de ceruri beți, Se leagănă-n stihare de profeți. În Cântec de boală, urmarea întrepătrunderii este tânjirea, senzația de evaporare. Poetul a
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
contactul dintre calcare și marne, la fruntea alunecării, apar o serie de izvoare cu caracter permanent și debite apreciabile, care curg liber pe versant, ceea ce face ca atât deluviul cât și marnele să-și reducă continuu rezistența la forfecare. Între geologia versanților și alunecările de teren este o strânsă corelație, factorul geologic prezentând două direcții de influență reprezentate prin natura petrografică a rocilor și structura geologică. În cazul alunecării de la Pârcovaci, natura petrografică a rocilor favorizează formarea alunecărilor de teren atât
Impactul antropic şi riscurile induse asupra reliefului în Podişul Moldovei by Margareta Negrea Vacarita () [Corola-publishinghouse/Science/91570_a_93219]
-
ȚARINĂ, Victor (9.V.1960, Cluj), poet și prozator. Este fiul Vioricăi-Laura Țarină (n. Stan), profesoară de liceu, și al lui Marian-Virgil Țarină, profesor universitar. Urmează cursurile primare și liceale în orașul natal (1967-1979). Absolvind Facultatea de Geologie a Universității „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, secția inginerie geologică (1987), lucrează la mina Paroșeni (până în 1989), apoi la Institutul de Prospecțiuni și Explorări Geologice din Cluj-Napoca. Debutează cu poezii la „Tribuna” în 1986, textele fiind însoțite de o recomandare a lui
ŢARINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290087_a_291416]
-
domeniul istoriei antice. Mă pregătisem excelent pentru științele naturale, însă mai puțin satisfăcător pentru fizico chimice, totuși la științele naturale d-abia am putut obține nota de trecere 6, pe când la fizico-chimice am obținut 9. Și iată cum. La zoologie, geologie și botanică cunoșteam materiile cum nu se putea mai bine, dar neglijasem să repet, din zoologie, capitolul clasificării ani malelor inferioare. Era o cestiune de pură mecanică a memoriei care nu mă interesa. Și afară de asta mi-am zis: „Ce
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
am avut vreme s-o repet. Vă rog întrebați-mă oricare cestiune veți binevoi. Brânză era un om cam aspru și mi-a răspuns: — La zoologie nu vă mai pun nici o întrebare. Să vedem cum aveți să răs pundeți la geologie și la botanică. La geologie și la botanică am răspuns în perfecție, la amândouă mi-a pus nota 9, deci de două ori 9 făceau 18 care cifră împărțită cu 3 - fiindcă la zoologie luasem nota zero - îmi dădea nota
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
repet. Vă rog întrebați-mă oricare cestiune veți binevoi. Brânză era un om cam aspru și mi-a răspuns: — La zoologie nu vă mai pun nici o întrebare. Să vedem cum aveți să răs pundeți la geologie și la botanică. La geologie și la botanică am răspuns în perfecție, la amândouă mi-a pus nota 9, deci de două ori 9 făceau 18 care cifră împărțită cu 3 - fiindcă la zoologie luasem nota zero - îmi dădea nota 6. Acum la fizico-chimice. Examinator
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
august 1992). Înzestrat cu o cultură tehnică - procedee narative ale diferitelor genuri ficționale (spion al retortelor romanului polițist, negru, de aventuri sau chiar de spionaj), muzică (jazz-ul care i-a influențat scrisul În anii 80, muzica simfonică mai tîrziu), geologie, acustică, vestimentație, astronomie, etc. - exhibată cu parcimonie dar foarte precis, cum Îi stă bine unui dandy, căci așa l-a numit presa franceză - sexagenarul Echenoz Își convinge cititorul să-l urmeze făcându-i discret vânt Într-o narațiune ale cărei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
își propune cartografierea amănunțită a temelor romantice la Eminescu. În capitolul Cadrul psihic se recompune registrul afectiv eminescian, cu evidențierea câtorva note fundamentale (vocația neptunică și uranică, erotismul, înclinația spre extincție). În Cadrul fizic se trec în revistă temele romantice (germinația, geologia sălbatică, borealismul etc.) și elementele materiei (apa, vegetalul, muntele). Două minuțioase capitole, Tehnica interioară și Tehnica exterioară încheie descrierea operei. În Analize, Eminescu în timp și spațiu se efectuează pentru întâia oară o profundă analiză estetică a întregii opere eminesciene
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
domină psihologia vremii. Primul tip de psihologie era, bineînțeles, cel behaviorist, experimental, mecanomorfic; o psihologie care putea fi numită „clasică” pentru că se afla pe linia directă a concepției clasice de știință și care provenea din astronomie, mecanică, fizică, chimie și geologie; o psihologie care putea fi numită „academică” pentru că tindea să vină pe calea departamentelor de pregătire și licențiere în psihologie din universități. Această teorie psihologică, „clasică” și „academică” fusese larg aplicată încă de la prima formulare detaliată și testată a lui
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
care a contribuit substanțial la popularizarea reprezentărilor arheologiei. Principalul punct în discuție a fost tocmai posibilitatea unui nou domeniu de cercetare care să nu se sprijine pe mijloacele narative ale istoriei, ci pe cele empirice ale științelor pozitive, cum era geologia. Arheologia promova o nouă experiență a trecutului, fundamental materială, bazată pe ceea ce se poate pipăi și trăi în mod direct, fără medierea unei "povești" transmise de tradiție. Iar la începutul anilor '70, când scriitorii români descoperă arheologia, tocmai această opoziție
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
din Botoșani a fost înființat în 1862 cu trei clase iar gimnaziul din Galați la 1871 ființa sub tutela Ministerului Instrucțiunii Publice. După legiuirea din anul 1851 la gimnaziile din Moldova se predau pentru prima dată obiectele zoologia, botanica, mineralogia, geologia, fizica, chimia și astronomia. Legea prevedea ca și fiecare eparhie să aibă câte un seminar de gradul I, iar în București și în Iași câte un număr de gradul al doilea. Astfel că la 1873 în România existau 8 seminarii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
informații importante privind lucrările și elementele particulare ale amplasamentului și anume: - denumirea investiției; - persoana juridică achizitoare (denumirea, sediul); - proiectantul (denumirea, sediul sau domiciliul); - consultantul (denumirea, sediul sau domiciliul); - organizatorul licitației (denumirea, sediul); - localitatea; - topografia; - climatul și fenomenele naturale specifice zonei; - geologia, descrierea solurilor, nivelul freatic; - împrejurimile, vecinii; - perioada de execuție; - accesul la amplasament, drumuri, cai ferate, aeroport, ape etc.; - telecomunicații; - asistența socială și servicii medicale; - organizarea de șantier; - limba folosită în corespondenta și relațiile dintre părți; - alte informații speciale; - descrierea investiției
HOTĂRÎRE Nr. 592 din 2 noiembrie 1993 *** Republicată pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile de organizare a licitaţiilor, prezentarea ofertelor şi adjudecarea investiţiilor publice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109645_a_110974]
-
Articolul 1 Pe data de 19 noiembrie 1993 se reorganizează Laboratorul de geologie marină din structura Institutului de Geologie și Geofizica, sub titulatura de Centrul Român de Geologie și Geoecologie Marină, în subordinea Ministerului Cercetării și Tehnologiei. Articolul 2 Centrul Român de Geologie și Geoecologie Marină își desfășoară activitatea în sediul din București
HOTĂRÎREA nr. 672 din 29 noiembrie 1993 privind unele măsuri organizatorice ale activităţii de cercetare în domeniul geologiei marine. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/109677_a_111006]