2,286 matches
-
arabe implicate, la momentul producerii lor, niște megaevenimente, deși astăzi la scară mondială și la nivelul întregii perioade postbelice reprezintă secvențe (mezoevenimente) ale lungului șir de episoade din zbuciumata coexistență a Israelului și statelor arabe vecine, în perimetrul aceluiași areal geopolitic. În continuare vom trata stările conflictuale/tensionale din spațiul arab funcție de premisele lor cauzale sau favorizante, atât la scară spațial-regională, cât și la scara temporală de evoluție a acestora. 3.2.1. Raporturile conflictuale cu fostele metropole coloniale 3.2
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
adaptarea în spațiul politico-geografic arab, a teoriei locului central folosită în special în analizele economico-geografice. În situația dată, Imperiul Otoman a jucat timp de câteva secole (din secolul al XVI-lea până la începutul secolului al XX-lea) rolul de areal geopolitic central, față de care spațiul arab de la sud s-a înscris ca o periferie din ce în ce mai depărtată, în care exercitarea puterii autorităților turce s-a realizat cu o intensitate invers proporțională cu creșterea distanței față de nucleul anatolian central. Așa se explică apartenența
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a determinat, pe lângă defluirea a peste 1 milion de etnici francezi (“pieds noires”) spre Franța, instalarea unei puteri de stânga cu atitudini antifranceze, antioccidentale și într-o anumită măsură prosovietice, eveniment care timp de câteva decenii a constituit o dimensiune geopolitică semnificativă în bazinul vest mediteraneean. În Maroc, mișcarea de rezistență anticolonială, coagulată încă de la transformarea țării în protectorat francez în 1912, capătă o formă organizată odată cu înființarea Partidului Istiqlal în 1944, iar din 1953 îmbracă haina luptei armate. Măsurile de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
independent cu atuurile și aspirațiile sale regionale (marea stabilitate internă, pretențiile asupra Saharei Occidentale, diferendele teritoriale cu Algeria) au determinat reconfigurarea structurii teritorial-strategice a Maghrebului și a zonelor limitrofe. Astfel, impunerea treptată a Marocului în poziția de lider al spațiului geopolitic maghrebian a dus atât la (re)tensionarea relațiilor din zonă (cu Algeria, Mauritania), cât mai ales la reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese în acest areal: U.E., S.U.A., statele arabe nord-africane (vezi Capitolul 3.3
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
re)tensionarea relațiilor din zonă (cu Algeria, Mauritania), cât mai ales la reconsiderarea priorităților geostrategice în regiunea euro-maghrebiană de către principalii actori cu interese în acest areal: U.E., S.U.A., statele arabe nord-africane (vezi Capitolul 3.3.3.1. Distribuția valorilor potențialului geopolitic și structurarea spațiului politico-geografic - arii pivotale, periferii interioare, periferii de contact, periferii marginale). Hegemonia spaniolă a fost mult mai redusă teritorial decât cea britanică și franceză și a vizat în principal aria maghrebiană de vis-à vis de strâmtoarea Gibraltar, văzută
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Sahara Occidentală), poziționată în extremitatea vestică a spațiului arab și regiunea adiacentă strâmtorii Bab-elMandheb (Yemen și Eritrea), așezată la extremitatea sudică. Fiecare din cele două regiuni se află în proximitatea unor puncte geostrategice deosebite, ce permit controlul unor rute-cheie de pe harta geopolitică a lumii, ceea ce explică sprijinul primit de mișcările de eliberare autohtone din partea unor terțe puteri interesate de îndepărtarea din zonă a celorlalte puteri stăpânitoare. În regiunea maghrebiană, mișcarea de eliberare din Algeria a primit un substanțial sprijin sovietic (în scopul
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
o parte și de alta a strâmtorii mediane (Yemen și Eritrea). Este unul dintre punctele vitale pentru transporturile și securitatea globală, de aceea controlul său a fost intens disputat de Franța, Marea Britanie, S.U.A., ex-U.R.S.S., Italia. Pe coordonatele acestei ecuații geopolitice sunt justificabile acțiunile Franței de păstrare a influeței și prezenței militare în Djibouti, ale Marii Britanii și U.R.S.S. de menținere a controlului asupra Adenului și ale S.U.A. de sprijinire discretă a F.P.E. din Eritrea. De fapt, cele două regiuni specificate
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
definitivarea statutului politico-juridic al acestui teritoriu, demers subminat discret însă, de regatul marocan. Această situație teritorială incertă este determinată în principal de dorința Marocului de a-și exercita controlul, într-o formă sau alta, asupra Saharei de Vest, în virtutea teoriei geopolitice agreate la Rabat, potrivit căreia cine stăpânește un număr mai mare de kilometri de litoral atlantic în nord-vestul Africii, acela este un actor mai important în ecuația Gibraltarului. Pe de altă parte, Marocul nutrește teama (justificată de sprijinul algerian acordat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
eventual stat vest-saharian independent ar putea deveni o bază operațională a Algeriei în proximitatea sa sudică, care l-ar încadra astfel ca un clește din est și din sud, iar prin această mișcare Algeria și-ar atinge un vechi obiectiv geopolitic nedeclarat public și anume obținerea, fie și indirectă, a unei deschideri la Oceanul Atlantic (vezi și Capitolul 2.2.8. Teritoriile cu statu politic special, pct. E - Teritoriile cu statut incert). b. Dinamica conflictelor de eliberare a cunoscut, la scara întregului
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
la Oceanul Atlantic (vezi și Capitolul 2.2.8. Teritoriile cu statu politic special, pct. E - Teritoriile cu statut incert). b. Dinamica conflictelor de eliberare a cunoscut, la scara întregului spațiu arab, perioade de minimă și de maximă acuitate, funcție de conjunctura geopolitică a relațiilor și evenimentelor regionale și internaționale (Tabelul nr. 31, fig. 70). Concret, intensitatea și frecvența conflictelor anticoloniale (exprimate prin numărul acestora la un moment dat) a înregistrat după 1950, un minim și trei maxime de manifestare, intervale între care
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
existat patru perioade cu frecvență moderată de desfășurare a războaielor de eliberare: Intervalul de minimă frecvență a luptei de eliberare dintre 1950-1952 s-a caracterizat prin inexistența acestui tip de conflicte în lumea arabă. A fost o perioadă de calm geopolitic din acest punct de vedere, care avea însă să fie doar liniștea dinaintea furtunii, pentru că în anii următori se vor fi declanșat marile confruntări anticoloniale, pe fondul acutizării războiului rece. Intervalele cu frecvență moderată a conflictelor de eliberare includ patru
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
hegemoniei în această zonă, controlul rutelor ce traversează regiunea sau asigurarea dreptului de preemțiune asupra valorificării resurselor hidrocarbonice din statele arabe. Dimensiunea cantitativă reală a acestor ingerințe externe este greu de cuantificat cu exactitate, dar efectele lor vizibile în spațiul geopolitic pot fi evaluate prin prisma raporturilor bilaterale, succesiunii regimurilor politice și a cauzelor genetice a conflictelor. a. Conflictele interne din Yemen sunt printre cele mai reprezentative din categoria celor datorate ideologiilor politice divergente îmbrățișate de facțiunile de pe scena politică internă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
componenta influențelor externe în favoarea uneia sau alteia dintre grupările implicate. schimbările de regim politic din Irak, în număr de patru de la declararea independenței în 1932, au marcat evoluția politică și economică a statului irakian, dar și poziția sa în spațiul geopolitic internațional. Primele două au constat în loviturile de stat militare din 1958, condusă de generalul Abd el-Karim Kassem, care a abolit monarhia și cea din 1963, care a adus la putere partidul Baas, adept al unei linii politice radicale panarabiste
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
celor două state yemenite în Republica Yemen. schimbările de regim politic din Egipt au cuprins în jumătate de secol un număr de cinci evenimente pe care le putem aprecia majore la nivelulstatului egiptean, fiecare cu rol de prag în evoluția geopolitică a țării. “Revoluția ofițerilor liberi” (în realitate o lovitură de stat militară) de la 23.07.1952 este primul dintre ele, care a constituit preambulul celui de-al doilea eveniment petrecut un an mai târziu, respectiv abolirea monarhiei și proclamarea republicii
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
al-Bashir la alegerile prezidențiale din 2000, poate fi considerat un eveniment ce vine să aducă o timidă speranță de stabilizare într-un stat răvășit de interminabile conflicte. schimbările de regim politic din Algeria marchează și periodizează în etape distincte timpul geopolitic scurs de la obținerea independenței țării în 1962. Primul președinte al republicii, Ahmed Ben Bella, este înlăturat de la putere în 1965 de către un consiliu al revoluției, condus de Houari Boumedienne. Venirea la putere a lui Bendjedid Chadli în 1978 consemnează demararea
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de insecuritate generate de mișcările islamice integriste se înscriu cauzelor de ordin confesional-ideologic, respectiv folosirea unor elemente ale credinței islamice, în esența ei tolerantă și păstrătoarea unor valori ale umanității, drept vehicul ideologic al unor mișcări cu obiective politico-militare, fenomen geopolitic sintetizat în lumea contemporană sub sintagma - Islamul politic. Astfel, dezamăgirea produsă în multe state arabe de aplicarea unor modele instituționale importate (fie de tip occidental, fie de tip socialist) care nu au adus bunăstarea mult promisă, precum și existența unor largi
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
arabofone. intervalul 1991-2000 a fost perioada de maximă frecvență a stărilor conflictuale/tensionale interne din lumea arabă, fiind epoca marilor bulversări la nivel mondial ce au urmat prăbușirii sistemului sovietic și lumii bipolare. Au fost ani de căutări și reașezări geopolitice, de redimesionări și reevaluări geostrategice, de care lumea arabă, ca scenă a numeroaselor acte de confruntare indirectă Est-Vest, nu avea cum să scape. În acest interval s-au înregistrat în medie cca. 13 conflicte/an, cu recordul maxim absolut de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
așa afectată de un noian de probleme spinoase care își așteaptă rezolvarea. Doar unele dintre stările conflictuale interne ar putea fi incluse în clasa evenimentelor de însemnătate medie (mezoevenimente), de natură a genera mutații de un anumit nivel în raporturile geopolitice regionale. În această categorie este încadrabilă dubla lovitură de stat desfășurată simultan în Siria și în Irak în 1963, prin care facțiuni rivale din Partidul Baas au preluat puterea în cele două state, eveniment care a reconfigurat total orientarea politică
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
mixte. Cele 32 de conflicte de proximitate reprezintă tot atâtea dyade frontaliere „inflamate” sau nevralgice din totalul celor 36 dyade din arealul arab, adică 89% din numărul segmentelor de frontieră interstatale. Acest procent dă măsura gradului de insecuritate și fragilitate geopolitică a spațiului arab, dar și a lipsei de unitate a lumii arabe, în pofida omogenității etno-lingvistice. Practic, numai 11% din numărul frontierelor interarabe pot fi considerate stabile, adică doar 4 dyade frontaliere. Este vorba despre frontierele dintre Algeria-Mauritania, Yemen Djibouti, Arabia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
a sprijinit militarși doctrinar-ideologic rebeliunea din anii 1962 1975 inițiată în Oman de Frontul Popular pentru eliberarea de sub ocupație a Golfului Arabic (n.a.: Golful Oman), urmărind blocarea unicei căi de acces rutier prin deșert din nord-vestul Omanului. Conștientă de consecințele geopolitice regionale ale unui posibil colaps al autorităților omaneze, Marea Britanie a trimis unități speciale de intervenție care au sprijinit Guvernul de la Masqat în acțiunile de anihilare a rebelilor și de securizare a zonei de conflict. În 1982, Omanul și Yemenul de
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
sud-estul Algeriei. Algeria - Maroc - raporturile conflictuale dintre cele două state maghrebiene vizează mai multe paliere de interese, dar ele se circumscriu în esență competiției acerbe dintre Maroc și Algeria pentru a se impune și a domina din punct de vedere geopolitic. În Maghreb, statutul de stat-pivot regional pe care și-l dispută cele două state de câteva decenii, pare să se transleze în ultimii ani dinspre Algeria spre Maroc, pe fondul instabilității interne din Algeria (vezi Capitolul 3.1. State-pivot, state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
de ordin politic, ideologic, economic sau sunt extensii colaterale ale unor conflicte de interese de ordin superior dintre diferiți centri de putere exteriori spațiului arab. Deși mai puțin numeroase decât cele din categoria precedentă, stările conflictuale “la distanță” potențează contextul geopolitic din arealul arab și dau măsura gradului de divizare al lumii arabe, dar alcătuiesc totodată și o radiografie spațială a raporturilor interarabe. Arabia Saudită - Egipt - cu toate că au o scurtă dyadă maritimă comună în Golful Aqaba,relația tensionată dintre cele două state
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
pe linie politico-diplomatică în spațiul arab. Arabia Saudită - Siria - constituie exemplul unei relații grevate de profunde divergențe politicoideologice, dublate de fricțiuni derivate din legăturile strânse ale Siriei cu Iranul, inamic declarat al regatului saudit, dar și de interese opuse în privința contextului geopolitic din Orientul Apropiat, ceea ce a și determinat înrăutățirea bruscă a raporturilor saudito-siriene după asasinarea premierului libanez Rafik Hariri în 2005. Arabia Saudită - Libia - disensiuni legate de o presupusă conspirație libiană la adresa prințului moștenitor și a casei regale saudite în anii 2003-2004
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
rivalității asupra sudului Saharei Occidentale. Egiptul a înregistrat o deteriorare a relațiilor sale bilaterale cu toate statele arabe în anii ’70 - ’80, odată cu demararea negocierilor de pace cu Israelul și mai ales după încheierea tratatului israelo-egiptean din 1979. Acest eveniment geopolitic a avut drept consecință întreruperea sau înrăutățirea relațiilor cu 17 state arabe, a căror relansare a avut loc treptat începând cu sfârșitul anilor ’80. Irakul și-a atras oprobiul majorității statelor arabe după invadarea Kuwaitului la 2.08.1990, în ciuda
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]
-
Somalia-Kenya). 3.2.5. Raporturile statelor arabe cu Israelul - o chestiune delicată și sensibilă 3.2.5.1. Arealele frontaliere arabo-israeliene - spații cu geometrie și geografie variabilă Existența statului Israel a constituit în toată perioada postbelică reperul principal al spațiului geopolitic din Orientul Apropiat și vectorul de referință al tuturor statelor arabe pe linia organizării și proiectării cadrului relațional în plan regional. Relațiile arabo-israeliene au reprezentat și continuă să reprezinte o componentă specială a raporturilor conflictuale ale statelor arabe cu spațiile
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3052]